Ediția 1990

Pagina 1

Frontul Salvării Naţionale se constituie ca o mişcare de centru-stinga, adresată tuturor celor care, cu mintea şi cu braţele, asigură progresul țării, orientare ce-l apropie de valorile şi obiectivele social -democratiei europene

I N TÎ M P LĂ CU N O I partici au la redistriiyvteea rocurselar le- ale c'usai munceiteare, cre dnt taiete i. reac uses de făcu. cA vreme clasa mii dani puterh arin i eg tehnolegice sdonu fe pie pt muncitoure (sularlatii industriali, in- si pe de alta puiu. a Geierininat mare şi dintat de clasa Muncitoare dieta tot si atita vreme cit »foarfecele” pretu- ginalizaraa unor cuteserii: suciale a- rior pe piața mondială nu a inceput clusiv intelectualitates tehnică) era nu- profesiunale suplimentare, Numărul so» mai slubâ. După miseures protestataraa- să acţioneze prohibitiv. mericeste redusă, .pentru că insemna

cestor categor ii si imparta nța lor a muncitorilor de la Brasov, legitimnte irea în folosul acesteia rea la pulere a birocratiel domina în momentul în care revolutia ştiin-: doar redistribu inr productiei În momentul cială au devenit, treptat. tot mai mari. aci t ate? țifică şi tehnică contempnrani a mo- a rezuitate Au fost. astfel, marginaliaute în eine! piin doctrina zap dificat radical tehnnlogia, iar industr ia în care însă elita nu a ma! putut men- categariile de pupulatie nencupala — „clasei diminunu” a încetat Cor piet românească s-a dezvoltat suficien t de tine sistemul decit prin exploatarea bătrinii. tinerii care au terminat sau Tocmai de acea. a avut luc incertă” mult pe baza vechii tehnologii, costu- clasei muncitoare, atunci clasa munci- întrerupt scoala, dar nu au gasit de rea de schimbare a structurii legitima-

gice masi= toare însăşi s-a ridicat împotriva sis- rii, dinspre temeluri sociale spre te- rile unei schimbâri tehnolo supertate de a- lucru, casnicele. handicanatii, boinavil meturt oniticnatisia, Tucerenre co 8 ve n-au mai putut fi a- temului. Pe scurt, latura economică a crizei cronici, tuate chlegarnie eure tunele eşuat conomia noastră în centinuă dunradgie a fost generată de utilizarea uner teh- ciau sau depinde au de asistent ă NEC Îi re si soluția importului de tehnolo nologii industriale într-un sistem ne- lĂ; categorii de populatie. ocupată, din in nu a mat functionat. în aceste condiţii, Într-un con- funcție de categori a profesională Situaţia actuală Industrial de producție,

singura sursă accesibilă pentru a men- text economico-social de tip feudal. care făceau parte. In primul rind ță- tine In funcționare industria si . econo- rii din anumite do- Absolut toate caracteristicile Impor- ranil, apoi muncitomineri, siderurgisti, Situaţia actuală este rezultatul con- mia a rămas forța de muncă forța de tante ale societăţii românești, de la si- menii. cum ar fi: Jugat a dol factocare ri: caracteristicile exact, diferența între ceea cetehnolo gia tuatia vartidului comunist şi pind la constru ctori ia Inceput , apol sfera iâr- vechii ancietâţi, au fost deja muncă putea produce ci problemele tineretului. sint consecin- gindu-se şi amenintind sa cuprind é prezentate, şi transformarue aduse de veche de care dispunea si ceca ce ea practic Intreaga clasă muncitoare, Cu revoluţie, care urmează a fi orazen- consuma. Pentru a spori aceasta dite-e tele acestei configurații generale. iitor profesionale care tate, le degrad arii continu O asemenea întelegere a cauzelor excenţia catenor buirea reşurse lor

rentă, In condiţii r in- reale ale crizei, ca rezultat normal al participau ia redistri In domeniul economic revolutia nu a‘tehnologiel si a infrastructurilo ea tor» a 'adus nici o transfarmare importantă dustria le, s-a apelat la reducer A - ws în mod prac- ‘(nici nu ar fi fast posibil, țată. a consumului (adică a aniveluiu l Îi] tle), Măsurile luate cu privire la re de trai al populaț iei). Pentru asigura N FRONTUL SALVĂRII NATIONALE s-a conturat ca o mişcare organizarea unor ramuri industriale, acest lucru s-a trecut lu accentuarea de respingere totală și irevocabilă a şistemul ui comunist şi a ideo- impârțirea de pâmint țăranitur si f4r precedent a dictaturii politice. HOTARIT SA

logiei sale. FRONTUL SALVĂRII NATIONALE ESTE stimularea initiative! private în darne- Asa au fost, treptat, generate toate niul micli industrii şi a! serviciilor sint caracteristicile oo reaimului cenusist ea ACTIONEZE PENTRU RUPTURA COMPLETA CU SISTEMUL POLI- dear corective fără efecte asupra siruc- regim care sumravietuia dear prin ex- si moi aeewhiatd a clusei TIC, ECONOMIC ȘI SOCIAL COMUNIST, pentru desprindereaA turiler ecenamiee fundamentale si, în ploatareaa societatii de ideologia proprie acestui sistem. ACEST SISTEM NU sotia, datina antec renubuentu. ofenrenat@ oo factaruh omaha) "REUŞIT SA ASIGURE O STRUCTURĂ SI O FUNCŢIONARE EFICI- pt THUNCrionire, Problema contra este ined hes, sa

„Ge anuine face Ca industri Petes ENTE ALE ECONOMIEI, UN REGIM POLITIC DEMOCRATIC CARE ecg

să (ie incapabi autoin- | SĂ RĂSPUNDĂ CU ADEVĂRAT FIECARUI INDIVID, MERSULUI lă să producă struc tn domeniul politie revoluția n adus neirea tehno logică cu neele asi turi a serie de transformări spectaculoase, AL ÎNTREGII ȚĂRI, dar de suorafata. A Inlăturat dictatura tehnice şi organizatorire? pe care lu are | ÎNAINTE cenusistă. a desființat partidul comu- gi tndustria cecidenta la Tradiţia. schimburile neechivalente N |n concepția FRONTULUI, un rol determinant în procesul nist. a oermis înfiintarea a numeroase de democratizare a societății românești il au libertatea gindirii. a erin armaniareeg cle tee i de care beneficiaza economia occidens partide si il facinri A ceata iavik pentru guterea politică

talé nu pot constitui sinwurna martie constiintai, libertatea da apinie și ada Digi ii, Doudaui a Wore in slat. Aceasta din urmă. mai degrah4, cure new! pomi ey rami matie, circulația neingrădiiă a ideilor şi dialogul. d2

vin veder e ud ca luptă intre persoune, decit intre nent oa RUA sit aspect esential: lipsa relație i de capt- forte pulitice reale, econo mia funda nien- SCOPUL FUNDAMENTAL al politicii economice a FRON- Este semnificativ faptul că noraare tal ca mecanism tal al unei pradu ctii de tip industrial, TULUI SALVĂRII NAȚIONALE este asigurarea bunăstării intregului toate mişcările cu caracter polite care au fost Am făcut această subliniere intrscit ro popor, a calităţii vieţii sub toate aspectele. FRONTUL CONSIDERĂ au avut toe dună revolutie realizate sub lozinci negative. În afara ă ex- latia amintită nu trebuie, pindit ri- CA ACEST OBIECTIV POATE FI REALIZAT ÎN CONDIȚIILE TRANS- Frontului Sutvarii Natienale, nic una clusiv In termenii existentei, puseso FORMĂRII TREPTATE A ECONOMIEI ROMANEȘTI INTR-O ECO- nu a reuşit să se reunească sub o lo

ee

lor da capital de tip liberal ci in eal NOMIE DE PIAȚĂ. zincă afirmativă, să aducă un element al structurilor economice care impun de noutate autentice. care ar consta, În un anumit comportament economic al | i principal, in a construl sau a afirma grupului de investitori, înnoirea tehnologică din Industria şi

,

(industri! - speciale, servicii, comerţ ceva.

ă nu de dragul în domeniul !deologitior şi lezitimâ- oecidentală este produsării, ci pentru & unui proces coclansat chiar de revolu- rii. două aspecte merită luate în discu- tnnolrii sau al. bunăst tia socialistă inițială (cu unele particu- ete.) ; categorii de intelectuali, nelegat!. capitae. „Jarităţi ale realizării sale), conduce la ‘direct de activitatea ecnnomică, cum tle: cauzele linsel de (deoluale şi sub- asigura ceproducerea lărgită a ca re~ ar fi profesorii, informalicienii, mate» luiul, ‘Aceasta întrucit capitalul, tip limitâri serirase şi rar luate în seama stituentii da ideologie, In= Cauza principală a lipsei ideologiilor înție 'esantială a productiel. de de opţiunile vehiculate de gindirea co- maticienii, artiştii ete, ‘cu toate că este absența unor analize autentice ale dustrial, condiționează de cresterea sa tidiană şi de programele partidelor acest proces a fost mal lent în cazul

și dect a unel productiel. continuă orice reluure a decizii politice. jor decit In cazul salariaților indus- socletâţii socialiste Imagini clare a lucrurijor care trebuie Deciziile de înnoire nu sînt Decizii teh- ale In succesiunea desffisurarll— erizel, triau; în sfirgit, caledoril sociale cu schimbate, La aceasta se adauză aitua- nice, ci decizii econamice, criza econamica a uenerat, succesiv, probleme sau demvantale speciale = tia particulerd câ, exceotind F.S.N., In puterii- econuinice. Nu ineoanimlie de criza seclald, politică şi de legitimare mamele singure cu copii, minoritatile prezent toate partidele politice îsi

piață, cum ar fi concurenta, impun a regimului, naţionale, proaspeţii imigranti din me- atrag membril cam din aceeaşi cnia- aceste deeizii, ci acel grup social al po- CRIZA SOCIALĂ, Aceasta a constat, diul rural, staziarii învătămintului Borie socială gf toate urmăresc 0 sesorilor de capital (sau pur şi simplu în principal, în mardinalizarea sociala superior etc. utople asemânătoare; transformarea al celor care au enpaciiate de investi a unor categorii tot mai numeroase de Dest nu a afectat în mod egal tonte României dacă nu Într-un fel de re) care nu produce decit dacă, produ- populatie, in spuclui de muncitori, dar aceste categorii, criza sociald a con- Suedie, măcar Într-un fel de Belgie cind, își măreşte cupiuinul» nu numai. In acest context, se întelege tribult la omogenizarea părți! inferloa- at acest a Orientului, fara sâ fie canabill nici

„Revolutia socialistă a înlătur economice structurile prin categorie socială marzinalizală o re a piramidei sociale si la radicaliza- ren neestein, ea tnansfermindu-se in- si definească noua secletate felincrria grup (practic eatetorie enclală caro cupă în sncle= furmule poale de continus de care-l susțineau si renroducean rin noi în raport cu tr-un grup care, dest efernten din de punct. de vedere set), dar mod grup i Dot punct de vedere sociu-cultural, era tipul: „economie de piață“, „piaţă situatia meriie a venilurilor, condițiilur liberâ“, „iniţiativă si competență“ pe care l-a adus ia puiere nu a foot de muncă si conditiilor de tral sau omogen prin opţiunea de schimbare tn care se poale

de putin clasa muncitoare, ci o radicală a regimului şi societăţii, eta), nici modul citusi drepturilor clvile gi politice, în cazul Accasta a con- ajunte la ea. O altă cauză rezidă în eliță |. politieo-administrativă de. tp în care această pozitie interioară este CRIZA POLITICĂ. meanest ecanmerni+ feudal. Această elilă — sau piturd do- consecinta unei poliiicl sociale sau a stat, în principal, în descampuneren neinteledersg minanță — nu depindea cituşi de pu- purtiuuui comunist. Parudul comunist ilue dezve.late occidentale. precum 3i în utilizarea unor mituri lezate de Dă Ia CĂ Pe FRA Sa li Sa tin de înnoirea teh rog ci, poe nu s-a descornpus prin retraderea

Pagina 1

teiva, de stabilitatea aces'cia, câci în- Initial catemeriiie mardinalizate erau membrilor — care nu era posibilă —, aceasta ca princioal evntinut al Ideo- grupuri minore ca importanță in so ci prin anularea treptată a activității logici, a unor mituri în mare mâsură nolrea genera sau or fi riseat să sene- cietatea rumăâneuscă şi fnglubau mai proces de ercdare: cere modificiri ale suuturii sociale, acestora. Ca organizalle politică de intrate într-un Lar pătura dominantă denindea de ca- ales oponenti politici sau ideologici al masă, partidul a încetat.să existe cu bunâsturea, beneficitatca concurentel rezimului, precum si unele categorii mult înainte de revolufle, El s-a racterul static al acestor: structuri, De sacio-prolesiunule cu pondere micd În restrins treptat la birocrația de eke,

asemenea, depindea de sprijinul social Substituentil ideologiei, dincolo de populație foum ur îi. de exemypiu. pes- partid şi şi-a pierdut toate functiile mituri şi lozinci lipsite de continut, si politic pe care i-! acuritn chin mun- carii din Duita Dunarii ete). Pentru politice, răminind un simplu organ sînt reprezentați de un fel de Ideologie citeare şi, prin urmure. de credibiltilia- categoriile care, într-un fel sau altul, tea doctrinel care o legitima ca repre- tiv cu functinnari salariati, cotidiană, adică de ecnceptil care au zentantă a acestela. Doctrina a rămas eral! şilite $4 aibă o poziţie interioară administra a lost, caracter de masă, dar care încă nu într-un domeniu aarecare, S-a mers în ultimii anl, partidul comunist credibilă, iar birocratia politico-admi- exclusiv, utiliznt ca element s-au cristalizat în Idecogii. în peinci- nistrativă a fost sprijinită de clasa muit& vreme pe idesa compensării dez- aproape legilimare a pâstrării puterii de pa! ventru că lipsesc tecreticient! de avantajelor prin avantaje create In alte de muncitoare numa! atita vreme cit l-a maure prestidiu care s-o facă. Ceea ce

asigurat accstela o pozitie fuvorizută domenii, Astfol, se compensat efortul câtre elita conducătoare. fac şi încearcă să facă în momentul fizie phan si conditiile grele de muncă CRIZA DE LCGITIMARP, Accasta în societate In raport cu celelalte ca- a fost o criză cu caracler ideulogic, de fal diferitele partide politice este tezorii şi clase sociale (în; principal pe ale mineriier prin avantaje ofecite In să canullzeze aceste idevlogit cotidiene, domeniul veniturilor, locuintelor etc. rezultată apreane autornat din criza spre interese electorala seama exploutiril mal accentuate a ta- şocială. Pa măsură ce sotietatea mar- „de stradâ“, Criza esunumică a condus insă ba rânimii st reducerea statutului social al intelecțualității). Acest, lucru a fost restringerea politiciloe compensatorii ginaliza componente tot mai insemnate evidente, i

Pagina 2

să salistica siandardeie E

ce gi de calitate mondiale, Se va sprijini înființarea de a0- cietăţi mixte In scopul p4trun- în țară a tehnologiilor de

Sub U ! derii virt și a creării de linii de fabricatie moderne. Tehnolo- gille de virf vor aslgura, pe de a parte, o productivitate ridi- cath a muncii si, pe de altă parte, 9 Piiitate superionra A pradusecer,

senuiul Fran Salvarl) Nationale va mita si pentru deavobae rea urii industri propri! de programe, În rare un ro. ime | fA portant ÎI var avea firriete

trandafirului cr parc uate pondere prinse 0 corespunéatagre viciilor, întreţinerii, adapta- Aro

IN DOMENIUL DEMOCRATIZĂRII

ril gi dezvoltării produselor program, Un ret iranartas! în pre tras mul Frortudlul Sevârii Mir nale de resiizare a unei secie-

Frontul se pronunță pentru: tati infrirmatizate |! are facto- rul uman. Va fi asiguraté fore DAR ALI i) renee | Te nes

9 pluralismul opţiunilor politice, al opiniile: şi

POR

coma thin ee, CU za $s owen a Ge cient, convingerilor ; | atit în țară cit si în stréinata- te, redernianres, famatiior de profil, infiintarea de noi © crearea de partide politice și sindicate li- unităţi de Invatamint de spe- ejalitate, introducerea disci- bere ; | plinelor Jeuate de informations gi acomedarea cu tehnica de calcul incă din invâțâmintul O promovarea amplă şi protecţia deplină ale mediu si primar. Frontul Sal- varil Naţionale se pronunță

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, pentru stimularea materialăși inclusiv respectarea, fără discriminări si fără privi- marală a competentelor şi tilentelar extstente în țară. legii, a drepturilor persoanclor ce aparțin minori- Frontal Gabor BMatianale va georda e atentie Pirate ; tatilor nationale ră. prin măsuri imediate, ine frrmatiaării unor ramuri vie tule pentru societna și a efrer e punerea bazelor unui stat social, de drept, Spre o societate ;electronizata raminere În urmă din pune de vedere informatie sfectea- e echitate socială, pe separa:

intemeiat pe justițişi şi informatizată ză activitatea econumică, nie

tia puterilor, in care alegerea conducătorilor poli- velul de tral şi viaţa sociala in ansamblu: sistemu! finan- tă “productivitate, un rol îm- tici să'se facă pentru unu, cel mult două mandate ; Procesul de transformare ciar-bancar, transportul, tele- prufundă a societății ramâA= portant ncardindu-se în acest eemuntentitlo. învătămîntul de neşti şi integrarea ei activă în sens iniţiativei private, mu. toate gradele, turisniul şi agri- aleș în domeniul serviciilor şi @ refacerea statutului firesc si consolidarea lumea modernă contemporană este indisolubil legat de re- elaborării de programe (soft-

cultura. România trebuie să intre prestigiului armatei române. | cunoașterea rolului primordial ware) ; rapid în rindul țărilor cu o al electronizării şi informati- $ crearea condiţiilor pentru societate electronizată şi in- zării în viata economică gi so- importul de echipamente, pro- formatizată, în care activi-

IN DOMENIUL ECONOMIC

cială, care reprezintă esenţa grame şi tehnologii avan- tatea de management şi exe» evoluţiei recente a tuturor ; sate cutie, la toate nivelurile să se ţărilor industriale avansate. @ stimularea participării u- realizeze cu suportul ecaleula- Decalajul net existent în nor firme străine de speciall- conectate în rețele

frontul propiine’ toarelor România acest domeniu IntreEuropa locale si la distanță, publice și și celelalte {Ari din se diverse dinte fer tt de praductie si eamerctalizare, soeutaliaate pe Însă natie Frontul Salviril Nationale nii, cu acces la bânci de date laite ramuri ale industriel, in e tranziția, in condiţii care să asigure stabili- va :milita pentru o dezvoltare naționale şi internaţionale, economie, în Intreaga viaţă so- nrmeninas Şi simultană a ce} printr-un sistem mrrim de tatea politico-socială a țării, de la actualul sistem telecomunicatie, inclusiv prin

clală jor trej căi, Astfel se va spri- Electronizarea și Informati” aateliti artificiall, printr-o lare de planificare centralizată la un sistem liberalizat si toa- jini importul de echipamente zarea vor eficientiza pă folosire a concepției, pro~ de activita- de cea mai bună calitate din te domeniile ducției şi ingineriei asistate descentralizat, bazat pe economia de piaţă ; și sociale, străinătate, fără a impiedica te, economice dezvoltarea inrlustriei, care de calculator, cu larga folosire atit prin creşterea pro- si trebuie să fle competitivă și a inteligenței artificiale,

ductivitatil muncii, cit @ lărgirea și diversificarea prezenţei sectorului prin optimizarea activităţilo r de management şi execuție, particular în economia naţională ; prin echilibrarea resurselor

@ menţinerea proprietății de stat in cazul mari-; umane, materiale și energeticea ale societăţii, prin creare - unui sistem modern de comu nicatil, De asemenea, electr o-

„AZI

lor întreprinderi din domeniile de interes naţional i Duminteă. 13 mal ae, între orele 10-16 a avut loe pe pla nica şi informatica sint factor unui foul din fata Halelor Obor gf la Monumentul ridicat In mae moderni în asigurarca moria cetor 11000 de țărani uclși în rascoala dia 1907, © nivel superior al calităţii vie~ adunare comomorativa la care su participat peste 8009 de 9 incurajarea investiţiilor străine, în condiţiile | ,

"ţărani din toate judetele țării, mulul de Cu ecastă ocazie a fost oficiată a slujbă rellgioasd ta protejării pieţei nationale și, in principal, a pietei tn cadrul aprogra i. _ revitalizareeconomiei na- monument gi s-au depus coroane de fort din partea delega- țiitoe țărănești participante, s-a prezentat programul de re- tionale, Frontul Salvării Na- structurare a agriculturii gi s-a lansat o chemare caire fa ; forței de munca în tlonale susține dezvoltareatrh- treaza țărănime,

Raniinin a electronicii și a uo mare Duinar de tărani

1 gospodăriilor aranesti individuale, fie adunau Topa chy abel

pici de cuiul În boute dice fare su evacat Mascoala din 1907, Revoluția din areadeermbrie țiile ce concur sau decurii din JURE și si-au spus părerea cu privire la restructur agri- cu improprietărirea ţăranilor corespunzător posibili-i- acestea (infurmutica, ingineria programării, microelectronica, culturii cooperatiste, manifestat cu entuziasm dorința ea slege-

litatilor de muncă ; limitarea, prin lege, a posib lei _ _Adunarea și-a „vile să aibă Ine la 20 mal cind îşi vor da votul pentra ale- robotica, telecomunicatlile, de preşedinte al Ro- “ gerea domnului Ion Iliescu în funcția tatilor de concentrare a terenurilor sau a specu electronica audio-vizuală etc), “ mâniei și a candidaților P.S, în partamente Aceste dirceţii de degvoltare vor asigura, prin retehnolosi- —

zona unitstilor actunin si ores. Chemare către intreaga țărănime cu acestea; wise litrii Tita arti

O sprijinirea asociaţiilor și a cooperativelor

Pagina 2

proprie modernă, cu largă des- implicaţii în mw - " Astăzi 12 mai 1990 miile dea țărani venifl de pe toate me- agricole, ca organizaţii libere ale producătorilor ce ru celor 11000 de suflete rdpuse facere, dernizarea alwr ramuri in- lgagurile țării, cinstese memori dustriale, în creșterea pro- în 1907 de glouanfele ucigase, trasc la ordinul guvernantilur din vor decide in afara oricăror ingerinte administra- ductivitatii muncii, şi a Pro” dusului national brut, De ase- ucea vreme.

tive ; menea, se va asigura forma- : Frați țărani, u Trăim momente deprin mare însemnătate dată de alți frati ai pentru soarta țării, rea şi dezvoltarea musivi aA Sînt momente create Jertfa de singe rei, Bucu- trecut pe străzile Timișoa e continuarea activităţii intreprinderilor agri- unei forte de muncă cu înultă nostri, în Decembrie anulaltor caliticare. ale şi reștiului, Sibiului ne-a localități din țară. Această noud i redat dreptul la muncă cinstită şi viață cole de stat ce s-au dovedit viabile ;

Pentru asigurarea acestui program se are în vedere vărsare de singe de Dumnezeu. Revoluția ne-a constituirea bazei de echipa- crestineascd, în respect gi lfrică de a-i mosteni pe moșii gi strd- redat dreptul furat, dreptu pe pdmintul cistigat cu @ abolirea monopolului de stat in domeniul co- mente şi servicii, necesară in moşii noştri, dreptu l de a fi atâpini toate domeniile de activitate, sacrificii nenumărate de-a lungul veacurilor, udat de sudoare răscoale şi atropit din belsun cu sîngele celor căzuți tu marile care va fi abordată prin trei merţului exterior ; a țării.

ale neamului şi rdzboalele de apărare scut Că dezvoltarea industriel pro- "Să hiptăm pentru a dreptul azupra „MO ne ji recuno e evitarea ocumulării unor datorii externe im: - de prii, co suport al electronizării șiilor“ lăsate cu Hmbă de moarte și poruncă domneannă "şi informatiziril, care să de- viză e ramură de foarte inal- Mircea cel Bătrin, de Stefaa cet Mare, de Sfintul Mihai Vodă povaratoare.

Pagina 3

Frontul Salvării Naţionale urmăreşte înnoire a profun- =. nouă politică - externé va da

dă a societăţii românești, refacerea gospod ăriilor țără- “atenţia: cuvenită "promovării şi respectării angajamentelor co- nești individuale, cu împroprietărirea ţăranilo r, cores- merciole bilaterale şi multilate- punzator posibilitatilor de munca ; limitareaprin lege a role ale ţării, In conformitate cu principiile posibilităţilor de concentrare a terenurilor sau a spe- economiei de piață și abolirea culei cu acestea; sprijinirea asociaţiilor şi a coopera- torilor monopolului statului asupra co- tivelor agricole, ca organizaţii libere ale producătrative. merțului exterior, schimburile ce vor decide in afara oricăror ingerinte adminis economice externe vor fi efec-

semnul tuate de noi tipuri de subiecţi de comerţ exterior, respectiv so- cietăți comerciale (de stot, par- ticulare, mixte) în divarse forme de orgonizare (pe acțiuni, cu

trandafirului răspundere limitată, etc.), Ace tuolela întreprinderi de comerţ exterior vor trece la noua formă

IN DOMENIUL SOCIAL

de organizare prin subscrierea capitalului social de câtre stat, de câtre unităţile «conomice pentru care prestează operațiuni de export-import, precum și de

Frontul se pronunță pentru: către personalul core lucrează în cadrul acestor întreprinderi. De asrmenen, în cenfarmitote cu roua legidatie preind regi mul copitaluiue strain, se va ine curcjo constituirea de secinion! @ jmbundtatirea aprovizionării populației cu mixte de producție $i comercia» alimente, imbrăcominte, bunuri de lerg conturi și lizare (sau numai penuu activi: ; diversificarea serviciilor tat] de comerț exterior), asigu-

tindu-se condiţii stimulative pen: tru otragerea porticipațici ex- ® asigurarea necesarului casnic de energie, terne. ; combustibili, apă caldă și menajeră O problemă deosebit de Îm- @ asigurarea unui număr sporit de locuinţe; iN

portantă pentru o porticipare normală la schimburile economl- ce internaționale este asiguro- rea condiţiilor pentru convertl- e garantarea unor venituri minime ; bilitatea monedei nationale, ast. fal încît aceosia $9 fu valuri intro tunaren sântăminii de lucru la 49 de la scurgere de venit notional. ore ; Considerăm că pentru realizarea ; @ ajutor de șomaj la nivelul venitului minim acestui deziderat este necesar să creăm structuri productive

eficiente, competitive și un echi- ; garantat libru economic core să favori- zeze o dinamică susținută a co- 09 reorganizarea sistemului de ocrotire socială, în mod deosebit extinderea asistenţei sociale, a co- mertulul exterior, De asemenea, este necesar să se asigure sto- bilitatea circulației monctare, constituirea rezervelor volutore, piilor, handicapatilor fizic și mintal, persoanelor in censolidarca sistemuiui fines. virstă ;

clot, banrar, inclusiv G pelea financiare și valutore, care vor © gratuitatea serviciilos medicale de bază 5! permite lărgirea oriel de utili- fur ok ot dc? satfnenta tn ; modernizarea instituțiilor medicale relaţiile externe și recunoaşterea convertibilităţii feulul pe plan 9 eliminarea condiţiilor grele de muncă pentru și moşnenii nostri, de international. femei; diversificarea serviciilor menite să reducă Viteazul, de Alezandru Cuza, de —rdzesit

O altă problemă deosebit de

bătrinul Ian Roată, și ca stăpini de juraţi strămoşilor noştri să importantă a integrării Indus- efortul și timpul afectat activităţilor casnice ; apărăm pină la ultima picătură de singe tot ce ne-au lăsat ei triel româneşti în diviziunea în.

moştenire == avem datoria sjintă a fi prezenţi la momentele ternaţională a muncii este aceea _ @ îmbunătăţirea rețelei de creşe şi de grădi- istorice care decid soarta țării si a neamului , să nu mai per- a structurii producţiei pentru ex-

snitem nimănui, și niciodată, să înăbușe voința poporulu i. port, considerată prin prisma nije; Ua estiel de moment istorie este şi cel ol alegerilor ce vor ponderii ramurilor și subromuri- ; i @ protejarea familiilor tinere avea loc peste o săptămind la 20 mai — primele diegeri e jor insluztigle In totalul expor- tului, Aceasta structură vo tre. adevărat libere. - Pacem apel la înțelepciunea prnrerbială a ţăranului român, că bul să înregistreze modificdrl ; @ renuntarea la practicile paternaliste in orga-

ca fiecare să-și dea votul său, acelora pe care-i! consideră substontiale, doterminate pe de

ror fi capabili să lucreze pentru binele țării, să apere cinstit e porte de spacilicul economiel nizarea timpului liber pentru tineri. şi demn interesele acesteia, deci și ate țărănimii, românești În ceea ce privesta

Alăturați-nă celor care apără cu adevdrat democraţia, H- resursele de materii prime şi

bertatea, adevărul şi demnitatea umană impotriva minciunii şi In domeniul MODERNIZĂRII SCOLII energie, consumul Intern, nive- lul tehnologic actual și obtena- a denigrării acestor valori sfinte ale Revoluției, Nu vă lăsați înșelați de propaganda perfidd a falsilor pa- bil in viitorul previzibil, lor pe

triofl, care promit marea cu sarea fără ca ei să fi pus vreodată de olt& parte, de studii de piață

umărul la greul țării, - Nu faceți jocul celor care win astăzi, minați de interese prospective, core să evidentleze segmentele de piață externă in RENAȘTERII STIINTEI ȘI CULTURI ascunse = personale, de grup sau de partid — să destabilizeze care exportul românesc ar ovea cele mai bune şanse de pene-

Frontul propune : tara, şi să invrăjbească pe unii impotriva altora, Dafi-vd totul de bunt români, celor care au împărțit cu noi trare, *

ptinea amară a întunecatei „epoci de aur“ și care au dovedit În linii mari, restructurarea ex- prin fapte că miine, plinea albă de pe masa țării va fi făcută portului va presupune + din grlul produs de țărani liberi si stăpini pe munca, pe pă- O acces nedescriminatoriu și gratuit la toate + . @ a reducerea substanțială a minturile și pe averea lor, exportului Industriei alimentara Nu vă lăsați provocați sau antrenați în acțiuni de dezordine. (pind in momentul în care pro» treptele de invatamint ; Aparati, cu calm şi cumpătare democraţia alegerilor, dreptul ductia agricolă si zootehnică vor fiecdruta de a-și desemna alesul. depâși necesarul intern), o di. + @ selecţia și sprijinirea talentelor prin acorda- Exprimati-vd hotărit vointa, a'enindu-ră singuri, cu bunul minuote ping la un nivel econo- rea de burse in țară și străinătate ;

simt țărănesc și cu mnren vnastri ințolepeiune, candidaţii în mic raţional o ocelor exporturi care aveți cea mai mare încredere. Nu lăsaţi pe alții să voteze din domeniul metalurgiei, petro- penird voi si să decidă cine să vă reprezinte şi să vă susțină chimici și chimiei de mare tonaj @ un sistem national coerent de orientare sco- interesele în noua conducere a țării. care reprezintă reeaportareo de lară și profesională ; Acum fara are nevoie mai mui: ca oricind de toi, Viitorul materii prime importata, cu țării depinde și de votul vostru. adaos redus de prelucrare în condiţiile unor consumuri ener. @ autonomia universitară ; Fraţi țărani, Să nu uităm Ratoria «oast ră simtă fo dn Pawing TT See e mari t

faca să pole3 gre rr cron $i darie, tur? td tzad @ un efort susținut de dez- # adopiarea unei noi Legi a invatamintului; şi al copiilor nogiri, spre binele întregii țări, al acestui popor ‘

voltare o producției și exportu- atit de încercat, iui de produse ale construcției 9 un nou statut al cadrelor didactice şi al cer- Trăiască România liberă şi democratică | de mașini, electronicii, chimiei cetătorilor ; de sinteză, bunurilor de consum,

O nouă politică în sfera relaţiilor a laminotelor din oțeluri specia. le, semifobricatelor din olumi- * @ realizarea unei societăţi informatizate, pe niu, care reprezintă o valoriii- baza dezvoltării și utilizării microelectronicii, a in- economice externe core superioară o inteligenței notloncle, muncii şi formaticii, automaticii și a comunicaţiilor ; În concordanță cu cerinţele lizate o activităţii de comer ex- Frontul Salvării Najlonole economiei de piață, care să se terior cu programe orientative, a consideră că în :domeniul relo- _ © circulația valorilor culturale nationale in bazeze pe vrmătoorele' princi- căror urmărire și control se vor țillor economice externe obiec- tivul de durotă este reintegrorea lume ;

pii: obolirea monopolului de reoliza exclusiv prin plrghi! eco- stot asupra comerțului exterior, nomice; pentru desfășurarea Românie! în economia mondia- descentrolizarea deciziei de co- "normală d activitétii de comerţ 16 giobalizată, fiind insă nece- 0 lărgirea contactelor cu viota culturală inter- merţ exterlor și osigurorea au- exterior în condiţiile economiei soră o etopă meauropeană”, avind în vedere transformartle națională ; tonomiei funcţionale si finonciar- de ploță este necesară creorea valutare a comercianților, Indi- unei structuri instituționale core profunde core ou loc pe conti- ferent de natura proprietăţii ţi să faciliteze conectarea lo me- nent şi care vor duce lo o navă -Q asigurarea autonomiei actului de creație și

• - orhitectură economică . şi poli. .

‘forma de orgonizore o acesto- i canismele pieței externe. De ticd o Europe, .-- -- „acordarea de subvenții, din partea statului. | raținlocuirea plonificdsit 'centro= * asemenea, considerăm “cde -