E5.1 Pagina 12
Partidul Forța Dreptei consideră că este nevoie de o schimbare radicală în sistemul de educație și anume o trecere de la o educație bazată pe memorarea de cunoștințe la una centrată pe formarea de competențe, aptitudini profesionale și caractere. Principiul general cu privire la educație este că aceasta trebuie să fie incluzivă și de calitate, mai precis să fie o educație care să asigure împlinirea potențialului fiecărui copil sau tânăr din România. În acest sens, întreg sistemul educațional trebuie să devină unul modern, digitalizat, flexibil și competitiv la nivel european.
3.1 O educație care asigură șanse pentru toți
Partidul Forța Dreptei consideră că este nevoie de o schimbare radicală în sistemul de educație și anume o trecere de la o educație bazată pe memorarea de cunoștințe la una centrată pe formarea de competențe, aptitudini profesionale și caractere. Principiul general cu privire la educație este că aceasta trebuie să fie incluzivă și de calitate, mai precis să fie o educație care să asigure împlinirea potențialului fiecărui copil sau tânăr din România. În acest sens, întreg sistemul educațional trebuie să devină unul modern, digitalizat, flexibil și competitiv la nivel european.
Educația începe în familie, iar părinții sunt primii responsabili pentru formarea copiilor. Acest lucru implică mai mult decât deciziile privitoare la școală, la parcursul copiilor în interiorul sistemului de învățământ formal sau la supravegherea pregătirii școlare a acestora. În calitate de primi educatori, părinții sunt responsabili pentru formarea primelor valori morale și atitudini sociale, sunt cei care favorizează primele gesturi culturale și oferă primele modele comportamentale.
Forța Dreptei recunoaște importanța acestei componente a educației și urmărește să o sprijine prin politici care vin în sprijinul rolului educativ al familiei:
Legătură la propunere ↗
E5.2 Pagina 12
Încurajarea și creșterea participării părinților la deciziile administrative și curriculare ale unităților școlare din comunitatea lor;
3.1 O educație care asigură șanse pentru toți
• Încurajarea și creșterea participării părinților la deciziile administrative și curriculare ale unităților școlare din comunitatea lor;
Legătură la propunere ↗
E5.3 Pagina 12
Servicii de consiliere pentru părinți și pentru copii în probleme legate de educația copiilor și de evoluția lor în carieră;
3.1 O educație care asigură șanse pentru toți
• Servicii de consiliere pentru părinți și pentru copii în probleme legate de educația copiilor și de evoluția lor în carieră;
Legătură la propunere ↗
E5.4 Pagina 12
Politici de sprijinire a accesului la educație și cultură pentru familiile din medii defavorizate;
3.1 O educație care asigură șanse pentru toți
• Politici de sprijinire a accesului la educație și cultură pentru familiile din medii defavorizate;
Legătură la propunere ↗
E5.5 Pagina 12
Programe de educație continuă pentru adulți (life long learning);
3.1 O educație care asigură șanse pentru toți
• Programe de educație continuă pentru adulți (life long learning);
Legătură la propunere ↗
E5.6 Pagina 12
Supravegherea și sancționarea acțiunilor care afectează dreptul copiilor la educație și combaterea oricăror forme de bullying.
3.1 O educație care asigură șanse pentru toți
• Supravegherea și sancționarea acțiunilor care afectează dreptul copiilor la educație și combaterea oricăror forme de bullying.
Forța Dreptei își asumă sprijinirea procesului de reformă a educației românești care să creeze premisele asigurării stabilității și credibilității sistemului educațional, prin legiferarea unui nou model de guvernanță în educație, capabil să răspundă nevoilor educaționale și economice ale unei lumi moderne, globale, competitive, puternic tehnologizate și digitalizate prin:
Legătură la propunere ↗
E5.7 Pagina 12
Îmbunătățirea infrastructurii educaționale, atât prin construirea sau extinderea unităților de învățământ preuniversitar, în special în mediul urban, pentru organizarea programului școlar într-un singur schimb, dar și prin dotarea corespunzătoare a laboratoarelor și atelierelor;
3.1 O educație care asigură șanse pentru toți
• Îmbunătățirea infrastructurii educaționale, atât prin construirea sau extinderea unităților de învățământ preuniversitar, în special în mediul urban, pentru organizarea programului școlar într-un singur schimb, dar și prin dotarea corespunzătoare a laboratoarelor și atelierelor;
Legătură la propunere ↗
E5.8 Pagina 12
Creșterea calității actului didactic prin întărirea autorității și prestigiului social al cadrelor didactice. Acest aspect include regândirea sistemului de salarizare, a celui de formare, a cadrului de funcționare precum și a parcursului de carieră, cu scopul creșterii atractivității acestei profesii;
3.1 O educație care asigură șanse pentru toți
• Creșterea calității actului didactic prin întărirea autorității și prestigiului social al cadrelor didactice. Acest aspect include regândirea sistemului de salarizare, a celui de formare, a cadrului de funcționare precum și a parcursului de carieră, cu scopul creșterii atractivității acestei profesii;
Legătură la propunere ↗
E5.9 Pagina 12
Asigurarea unui management școlar în strânsă legătură cu comunitatea locală care să sprijine dezvoltarea comunității prin politicile educaționale aplicate în școală.
3.1 O educație care asigură șanse pentru toți
• Asigurarea unui management școlar în strânsă legătură cu comunitatea locală care să sprijine dezvoltarea comunității prin politicile educaționale aplicate în școală.
Legătură la propunere ↗
E5.10 Paginile 12 - 13
Respectarea principiului dreptului la opțiune în educație la toate nivelurile, în funcție de specificul și obiectivele fiecărei etape a pregătirii școlare;
3.1 O educație care asigură șanse pentru toți
• Respectarea principiului dreptului la opțiune în educație la toate nivelurile, în funcție de specificul și obiectivele fiecărei etape a pregătirii școlare;
Legătură la propunere ↗
E5.11 Paginile 12 - 13
Revalorizarea și dezvoltarea învățământului profesional ca opțiune viabilă pentru asigurarea viitorului tinerilor;
3.1 O educație care asigură șanse pentru toți
• Revalorizarea și dezvoltarea învățământului profesional ca opțiune viabilă pentru asigurarea viitorului tinerilor;
Legătură la propunere ↗
E5.12 Paginile 12 - 13
Consolidarea învățământului profesional și tehnic, în special a învățământului profesional dual, în concordanță cu nevoile de dezvoltare socio-economică la nivel național, regional și local.
3.1 O educație care asigură șanse pentru toți
• Consolidarea învățământului profesional și tehnic, în special a învățământului profesional dual, în concordanță cu nevoile de dezvoltare socio-economică la nivel național, regional și local.
Legătură la propunere ↗
E5.13 Paginile 12 - 13
Reducerea și prevenirea părăsirii timpurii a școlii, prin promovarea accesului egal la un învățământ de calitate, la toate nivelurile de învățământ ante-preșcolar și preuniversitar, prin generalizarea unor programe de sprijin pentru copiii din zone defavorizate și prin asigurarea transportului școlar gratuit.
3.1 O educație care asigură șanse pentru toți
• Reducerea și prevenirea părăsirii timpurii a școlii, prin promovarea accesului egal la un învățământ de calitate, la toate nivelurile de învățământ ante-preșcolar și preuniversitar, prin generalizarea unor programe de sprijin pentru copiii din zone defavorizate și prin asigurarea transportului școlar gratuit.
Legătură la propunere ↗
E5.14 Paginile 12 - 13
Învățământul superior și cercetarea
3.1 O educație care asigură șanse pentru toți
Învățământul superior și cercetarea
Un sistem modern de educație și de cercetare care să producă valoare pentru societate are nevoie de regândirea politicilor statului în acest domeniu, astfel ȋncât să avem parte de un sistem care susține integritatea și performanța prin intervenția unor politici care să susțină potențialul programelor de a contribui la dezvoltarea personală și a societății.
De asemenea, trebuie luată în considerare o nouă relație între activitatea de educație și cea economică. Legislația actuală nu stimulează în mod real viziunea antreprenorială în sistemul de învățământ superior românesc, așa cum o vedem în tradițiile unora dintre cele mai puternice sisteme de educație din lume. Una dintre politicile fundamentale va trebui să fie crearea unui cadrul favorabil pentru inițiativele economice inițiate în mediile universitare și de cercetare, nu numai ca formă de finanțare prin resurse proprii ci și ca soluție de dezvoltare pentru cercetarea universitară.
Universitățile trebuie privite ca vectori importanți de schimbare ai societății și astfel acestea trebuie reformate pentru a spori performanța, autonomia și adecvarea lor socială prin:
- Reclasificarea universităților în funcție de misiunea asumată și rolul pe care îl joacă la nivel internațional, național sau regional, printr-o largă dezbatere și asumare a unei metodologii transparente de clasificare a universităților și o ierarhizare a programelor de studii;
- Creșterea autonomiei universităților de a-și utiliza propriile fonduri, în paralel cu creșterea răspunderii publice a universităților față de transparența decizională și financiară a acestora;
- Utilizarea eficientă a resurselor și creșterea competitivității în plan internațional, prin încurajarea creării de consorții universitare performante de tipul universităților metropolitane, care să asigure și
o cooperare intensificată între universități și institute de cercetare;
- Încurajarea reorganizării interne a universităților, stimulându-se înființarea programelor de studii interdisciplinare, ca de exemplu artificial intelligence, behavioral economics, cognitive sciences...etc.
Legătură la propunere ↗
E5.15 Pagina 14
Prioritatea zero pentru însănătoșirea sistemului de sănătate o constituie creșterea sustenabilă a
3.2. Un sistem de sănătate mai bun și mai accesibil
Prioritatea zero pentru însănătoșirea sistemului de sănătate o constituie creșterea sustenabilă a
finanțării acestuia iar finanțarea trebuie să urmeze pacientul, indiferent de categoria furnizorilor
de servicii medicale, publici sau privați.
Trebuie identificate și utilizate toate resursele pentru a determina creșterea finanțării pe fiecare capitol
în parte:
Legătură la propunere ↗
E5.16 Pagina 14
creșterea anuală a bugetului pentru programele de sănătate,
3.2. Un sistem de sănătate mai bun și mai accesibil
• creșterea anuală a bugetului pentru programele de sănătate,
Legătură la propunere ↗
E5.17 Pagina 14
evaluarea programelor de finanțare din bugetul CNAS,
3.2. Un sistem de sănătate mai bun și mai accesibil
• evaluarea programelor de finanțare din bugetul CNAS,
Legătură la propunere ↗
E5.18 Pagina 14
stimularea alocărilor bugetare pentru sănătate la nivelul autorităților locale,
3.2. Un sistem de sănătate mai bun și mai accesibil
• stimularea alocărilor bugetare pentru sănătate la nivelul autorităților locale,
Legătură la propunere ↗
E5.19 Pagina 14
asigurarea unui grad de absorbție ridicat a fondurilor europene dedicate domeniului sănătății,
3.2. Un sistem de sănătate mai bun și mai accesibil
• asigurarea unui grad de absorbție ridicat a fondurilor europene dedicate domeniului sănătății,
Legătură la propunere ↗
E5.20 Pagina 14
dezvoltarea asigurărilor complementare, facultative, de sănătate
3.2. Un sistem de sănătate mai bun și mai accesibil
• dezvoltarea asigurărilor complementare, facultative, de sănătate
Legătură la propunere ↗
E5.21 Pagina 14
descentralizarea investițiilor publice în sistemul de sănătate
3.2. Un sistem de sănătate mai bun și mai accesibil
• descentralizarea investițiilor publice în sistemul de sănătate
Legătură la propunere ↗
E5.22 Paginile 14 - 15
stimularea investițiilor private în sănătate.
3.2. Un sistem de sănătate mai bun și mai accesibil
• stimularea investițiilor private în sănătate.
Viziunea noastră se bazează pe stimularea responsabilității personale și încurajarea opțiunilor pentru asigurările facultative și pe introducerea contului de economii pentru sănătate. Statul trebuie să fie un arbitru echidistant în competiția dintre sistemul medical public și cel privat, asigurând complementaritatea celor două sisteme atunci când interesele pacienților o cer.
De asemenea, politicile publice în domeniul sănătății trebuie să răspundă în continuare unei provocări majore: România înregistrează una dintre cele mai mari rate de emigrare din lume în rândul personalului medical. Chiar dacă au fost realizate creșteri salariale și investiții în dotarea unităților sanitare din fonduri europene sau guvernamentale, plecarea personalului medical în străinătate rămâne un fenomen grav.
Este necesară o reformă rapidă a gestionării resurselor umane din sistemul de sănătate prin:
- Stabilirea nevoilor reale de specialiști în sistemul de sănătate și pregătirea pentru specialitățile deficitare (ATI, epidemiologie, cardiologie, cardiologie intervențională, neurologie, etc);
- Realizarea unui sistem de salarizare echitabil pentru toți cei care lucrează în sistemul sanitar coroborat cu stabilirea de indicatori de performanță;
- Aplicarea sistemului de burse de studiu în medicină pentru zone defavorizate prin care autoritățile locale să poată susține pe bază contractuală studenți la facultăți de medicină,
- Stimularea medicilor care profesează în zone defavorizate prin asigurarea de locuințe sau decontarea navetei, stimulente financiare, dotare, echipamente;
- Creșterea calității actului managerial prin pregătirea profesională continuă a managerilor de unități sanitare (cursuri de lungă durată, schimburi de experiență);
- Crearea de consorții medicale prin care spitalele de stat se pot asocia pentru a crește numărul de servicii medicale furnizate;
- Standarde de etică și integritate academică, transparentizarea accesului în funcțiile didactice, eliminarea incompatibilităților și conflictelor de interese;
Totodată, trebuie stimulate politici de sănătate prin sport pentru o mai bună prevenție a îmbolnăvirilor și pentru dezvoltare unei societăți sănătoase și dinamice, prin:
Legătură la propunere ↗
E5.23 Paginile 14 - 15
Întărirea educației sportive în rândul copiilor și tinerilor;
3.2. Un sistem de sănătate mai bun și mai accesibil
• Întărirea educației sportive în rândul copiilor și tinerilor;
Legătură la propunere ↗
E5.24 Paginile 14 - 15
Încurajarea parteneriatelor public-privat cu deosebire în administrația locală pentru dezvoltarea infrastructurii sportive;
3.2. Un sistem de sănătate mai bun și mai accesibil
• Încurajarea parteneriatelor public-privat cu deosebire în administrația locală pentru dezvoltarea infrastructurii sportive;
Legătură la propunere ↗
E5.25 Paginile 14 - 15
Adoptarea unor măsuri legislative care încurajează susținerea privată pentru sporturi neglijate;
3.2. Un sistem de sănătate mai bun și mai accesibil
• Adoptarea unor măsuri legislative care încurajează susținerea privată pentru sporturi neglijate;
Legătură la propunere ↗
E5.26 Paginile 14 - 15
Reformarea educației sportive în școală, inclusiv a responsabilităților cadrelor didactice de specialitate și a formelor de competiție sportivă școlară.
3.2. Un sistem de sănătate mai bun și mai accesibil
• Reformarea educației sportive în școală, inclusiv a responsabilităților cadrelor didactice de specialitate și a formelor de competiție sportivă școlară.
Legătură la propunere ↗
E5.27 Pagina 15
3.3. Siguranță personală, sprijinirea familiei și solidaritate socială
3.3. Siguranță personală, sprijinirea familiei și solidaritate socială
Pentru Forța Dreptei, calitatea vieții și asigurarea mijloacelor necesare pentru un trai decent pentru toți românii, atât în timpul vieții lor active cât și după încheierea perioadei de muncă activă, sunt obiective permanente ale acțiunii noastre politice.
Legătură la propunere ↗
E5.28 Pagina 15
Suținem politici și măsuri pentru o dezvoltare economică bazată pe crearea de locuri de muncă mai bine plătite pentru asigurarea unor venituri suficiente pentru un trai decent;
3.3. Siguranță personală, sprijinirea familiei și solidaritate socială
A. Siguranța personală:
• Suținem politici și măsuri pentru o dezvoltare economică bazată pe crearea de locuri de muncă mai bine plătite pentru asigurarea unor venituri suficiente pentru un trai decent;
Legătură la propunere ↗
E5.29 Pagina 15
Este necesară stimularea angajatorilor pentru a încuraja dobândirea de competențe noi pentru angajați, prin care să avanseze în carieră și pentru a obține un venit mai bun;
3.3. Siguranță personală, sprijinirea familiei și solidaritate socială
A. Siguranța personală:
• Este necesară stimularea angajatorilor pentru a încuraja dobândirea de competențe noi pentru angajați, prin care să avanseze în carieră și pentru a obține un venit mai bun;
Legătură la propunere ↗
E5.30 Pagina 15
Încurajăm formarea obligatorie a competențelor în digitalizare și modernizarea relațiilor de muncă prin folosirea digitalizării.
3.3. Siguranță personală, sprijinirea familiei și solidaritate socială
A. Siguranța personală:
• Încurajăm formarea obligatorie a competențelor în digitalizare și modernizarea relațiilor de muncă prin folosirea digitalizării.
Legătură la propunere ↗
E5.31 Pagina 15
Forța Dreptei recunoaște importanța familiei în constituirea sistemului de siguranță al fiecărei persoane și consideră familia fundamentul societății noastre;
3.3. Siguranță personală, sprijinirea familiei și solidaritate socială
B. Sprijinirea familiei:
• Forța Dreptei recunoaște importanța familiei în constituirea sistemului de siguranță al fiecărei persoane și consideră familia fundamentul societății noastre;
Legătură la propunere ↗
E5.32 Pagina 15
Forța Dreptei susține și încurajează familia prin politici de sprijin pentru sporirea natalității și creșterea copiilor, îngrijirea bătrănilor și întărirea rolului educativ al părinților;
3.3. Siguranță personală, sprijinirea familiei și solidaritate socială
B. Sprijinirea familiei:
• Forța Dreptei susține și încurajează familia prin politici de sprijin pentru sporirea natalității și creșterea copiilor, îngrijirea bătrănilor și întărirea rolului educativ al părinților;
Legătură la propunere ↗
E5.33 Pagina 15
Sunt necesare politici și măsuri de sprijin fiscal și social pentru familiile cu mai mulți copii precum și programe de dezvoltare a infrastructurii de creșe și de after-school atât în sistemul public cât și în parteneriat public-privat;
3.3. Siguranță personală, sprijinirea familiei și solidaritate socială
B. Sprijinirea familiei:
• Sunt necesare politici și măsuri de sprijin fiscal și social pentru familiile cu mai mulți copii precum și programe de dezvoltare a infrastructurii de creșe și de after-school atât în sistemul public cât și în parteneriat public-privat;
Legătură la propunere ↗
E5.34 Pagina 15
Susținem promovarea politicilor de sprijin pentru familiile cu probleme speciale: sărăcie extremă, dizabilități fizice, autism, probleme grave de sănătate și simplificarea în continuare a procedurilor și încurajarea adopțiilor.
3.3. Siguranță personală, sprijinirea familiei și solidaritate socială
B. Sprijinirea familiei:
• Susținem promovarea politicilor de sprijin pentru familiile cu probleme speciale: sărăcie extremă, dizabilități fizice, autism, probleme grave de sănătate și simplificarea în continuare a procedurilor și încurajarea adopțiilor.
Legătură la propunere ↗
E5.35 Paginile 15 - 16
Dezvoltarea de servicii în comunitățile locale (tip îngrijire la domiciliu, procurare de produse, alimente, medicamente prescrise de medici, etc.) care să vină în întâmpinarea nevoilor persoanelor vulnerabile, inclusiv a pensionarilor cu pensie socială
3.3. Siguranță personală, sprijinirea familiei și solidaritate socială
C. Solidaritate socială:
• Dezvoltarea de servicii în comunitățile locale (tip îngrijire la domiciliu, procurare de produse, alimente, medicamente prescrise de medici, etc.) care să vină în întâmpinarea nevoilor persoanelor vulnerabile, inclusiv a pensionarilor cu pensie socială
Legătură la propunere ↗
E5.36 Paginile 15 - 16
Stimularea angajatorilor să antreneze în piața muncii persoanele dependente de ajutor social
3.3. Siguranță personală, sprijinirea familiei și solidaritate socială
C. Solidaritate socială:
• Stimularea angajatorilor să antreneze în piața muncii persoanele dependente de ajutor social
Legătură la propunere ↗
E5.37 Paginile 15 - 16
Dezvoltarea de servicii integrate pentru persoanele în risc de sărăcie, în situație de vulnerabilitate
3.3. Siguranță personală, sprijinirea familiei și solidaritate socială
C. Solidaritate socială:
• Dezvoltarea de servicii integrate pentru persoanele în risc de sărăcie, în situație de vulnerabilitate
Legătură la propunere ↗
E5.38 Paginile 15 - 16
Sprijinirea programelor de tip ”A doua șansă” pentru creșterea încrederii persoanelor astăzi dependente de ajutor social în propriile lor capacități inclusiv pentru a le reduce gradul de dependență de stat.
3.3. Siguranță personală, sprijinirea familiei și solidaritate socială
C. Solidaritate socială:
• Sprijinirea programelor de tip ”A doua șansă” pentru creșterea încrederii persoanelor astăzi dependente de ajutor social în propriile lor capacități inclusiv pentru a le reduce gradul de dependență de stat.
Legătură la propunere ↗
E5.39 Paginile 15 - 16
D. Grija pentru persoanele în vârstă
3.3. Siguranță personală, sprijinirea familiei și solidaritate socială
D. Grija pentru persoanele în vârstă
Forța Dreptei susține redefinirea pensiilor pe criteriul contributivității pentru asigurarea echității în sistemul public de pensii prin respectarea principiului: pentru o contribuție egală trebuie să fie garantată o pensie egală.
De asemenea, pentru bunăstarea generațiilor viitoare este necesară dezvoltarea sistemului de pensii prin acumulare – Pilonii II și III. Pilonul II reprezintă un instrument de tranziție eficient către sistemele de pensii bazate pe acumulare. Contribuția către acest pilon trebuie să crească constant în perioada următoare pentru a evita problemele acumulate în sistem.
Deducerile pentru Pilonul III de pensii trebuie să crească semnificativ. Reglementarea activității de administrare a fondurilor private de pensii Pilon II trebuie să fie simplificată și să permită reorientarea capitalurilor acumulate cu precădere către economia privată din România.
Legătură la propunere ↗
E5.40 Paginile 16 - 17
A. Ordine și siguranță publică
3.4. Ordine publică, justiție dreaptă și siguranță națională
A. Ordine și siguranță publică
Este rolul statului să asigure ordinea publică, securitatea personală, exercitarea drepturilor și libertăților indivizilor, să protejeze viața, integritatea fizică și proprietatea cetățenilor.
Este nevoie de reconsiderarea întregii politici în zona ordinii și siguranței publice prin adoptarea unei noi Strategii de Prevenire și Combatere a Criminalității, care să aibă în vedere:
- identificarea mediilor cu risc infracțional ridicat ce pot genera violență domestică, abuz sexual, consumul de substanțe interzise, ori promovarea unei culturi infracționale;
- inițierea unor acțiuni de combatere a traficului de persoane și a consumului illicit de droguri și substanțe etnobotanice;
- creșterea climatului de siguranță civică în zona instituțiilor de învățământ școlar prin prezența activă și dinamică a forțelor de ordine publică în zona obiectivelor școlare;
- reorganizarea activitățlor de ordine publică în mediul rural și urban;
- definirea clară a atribuțiilor poliției locale, pregătirea și creșterea eficienței personalului acestor structuri de poliție;
- întărirea colaborării cu structurile europene în materia controlului și a diminuării fenomenului infracțional, al menținerii și restabilirii ordinii publice dar și al managementului situațiilor de urgență.
În același timp, este necesară elaborarea si implementarea unei strategii de management a resurselor umane care să asigure stabilitatea în sistemul de ordine publică a angajaților, să pună accent pe formarea continuă a acestuia la standarde europene, iar politica de recrutare, selecție și promovare a personalului să fie bazată pe criterii de perfomanță și în concordanță cu nevoile reale ale sistemului de ordine și siguranță publică.
Un aspect esențial pentru activitatea din perioada imediat următoare în domeniul siguranței publice se referă la protecția populației în cazul producerii unor evenimente din categoria dezastrelor naturale cu potențial ridicat de a pune în pericol viața, sănătatea și bunurile oamenilor. În acest sens, susținem modernizarea și continuarea dotării serviciilor de urgență din România prin dezvoltarea sistemelor de alarmare/alertare a populației și de intervenție rapidă în situații de urgență.
Legătură la propunere ↗
E5.41 Paginile 16 - 18
B. Justiție egală pentru toți
3.4. Ordine publică, justiție dreaptă și siguranță națională
B. Justiție egală pentru toți
Trebuie să garantăm cetățeanului accesul liber la justiție, iar justițiabilul să fie beneficiarul unui act de justiție de calitate. Cetățeanul trebuie să înțeleagă care este conduita care îi este impusă de normele juridice aflate în vigoare pentru a se putea conforma voluntar. De aceea sunt necesare debarasarea de textele normative căzute în desuetitudine, sistematizarea legislației care reglementează raporturi juridice similare, din același domeniu, codificarea peste tot unde acest lucru este posibil și intervenția asupra textelor normative care sunt neclare, impredictibile în interpretarea și aplicarea lor.
Susținem corelarea Legilor justiției cu respectarea cerințelor constituționale și a voinței exprimată de reprezentanții constituționali ai autorității judecătorești. În acest sens, este nevoie de punerea în acord a Codurilor – Civil, de Procedura Civilă, Penal și de Procedura Penală - cu Deciziile pronunțate de CCR și cu recomandările organismelor independente de expertiză.
Un aspect foarte important pentru buna funcționare a sistemului de justiție este asigurarea resurselor materiale, financiare și umane necesare și justa folosire a acestor resurse alocate:
- Selectarea și buna pregătire a magistraților și a personalului necesar funcționării instanțelor de judecată și a parchetelor. Sprijinim accesul în magistratură al juriștilor cu experiență, sprijinim o selecție eficientă, o selecție reală prin care să crească numărul magistraților cu bună pregătire profesională și cu experiență profesională relevantă.
- Susținem eliminarea posibilității de pensionare anticipată a magistraților și ne propunem să susținem recompensarea materială a magistraților care nu se pensionează la împlinirea limitei de vechime pentru încurajarea magistraților cu experiență să rămână în sistemul judiciar și după împlinirea limitei de vechime
- Apreciem importanța deosebită a sistemului de probațiune în realizarea scopului de reducere a infracționalității, a menținerii siguranței comunității. Sistemul de probațiune trebuie susținut financiar pentru a ne asigura că, raportat la nevoile sale reale, apreciate în concret de la an la an, personalul este în număr suficient și dotările materiale sunt cele necesare.
- Vom susține demersurile de adoptare a unei legislații privind Răspunderea magistraților, răspundere care să fie una reală, să fie efectivă și eficientă, erorile judiciare grave ocazionate de reaua-credință și grava neglijență a magistraților să nu rămână nesancționate. Totul pentru a spori responsabilitatea magistraților, crescând astfel calitatea actului de justiție. Este un demers făcut pentru a proteja drepturile și interesele legitime ale justițiabililor.
- O regândire a competenței materiale a instanțelor de judecată, astfel încât să echilibrăm încărcarea cu cauze a instanțelor de judecată și a completelor de judecată, ținând cont de complexitatea cauzelor, pe de o parte, de numărul acestor cauze și numărul de judecători ai instanțelor, pe de altă parte.
- Implementarea dosarului electronic în procesele civile și penale, ca parte a procesului de digitalizare a activității autorităților publice. Dezvoltarea sistemului/aplicației Ecris, asigurarea resurselor necesare.
Legătură la propunere ↗
E5.42 Paginile 16 - 19
C. Siguranța națională
3.4. Ordine publică, justiție dreaptă și siguranță națională
C. Siguranța națională
Pilonii politicii externe și de securitate ai țării noastre sunt statutul de membru al NATO și UE, precum și parteneriatul strategic cu SUA.
La nivelul NATO, este vital ca România să-și respecte angajamentele privind menținerea cheltuielilor militare la cel puțin 2% din PIB pentru decada 2017-2027, ca o dovadă a înțelegerii și asumări solidarității trans-atlantice.
Menținerea angajamentelor de securitate ale NATO este crucială pentru securitatea întregii Europe, iar pentru noi, ca stat de graniță al Alianței, cu atât de mult. Investițiile în sistemul de apărarea, participarea la acțiunile NATO, trebuie să fie completate și de acțiuni politice de natură să întărească coeziunea Alianței și să ne implice în definirea obiectivelor sale viitoare.
La nivelul Uniunii Europene vom urmări dezvoltarea unui profil activ al României, atât prin participarea la procesul de luare a deciziilor în cadrul Politicii de securitate și apărare comună (PSAC) și la inițiativele și procesele de dezvoltare a capabilităților în formatele de cooperare multinațională oferite de Agenția Europeană de Apărare, cât și prin contribuția la operațiile și misiunile desfășurate sub egida UE.
Parteneriatul strategic cu SUA este o componentă fundamentală a securității României. Relația dintre București și Washington trebuie consolidată și dezvoltată într-un mod similar și pe alte coordonate, în special în ceea ce privește cooperarea economică, mai ales în domenii precum cel energetic sau al
industriei de apărare.
În acest context, o oportunitate evidentă o constituie dezvoltarea cooperării industriale dintre marile companii occidentale de armament și industria națională de profil, ca urmare a demarări programelor majore de achiziții de tehnică militară pentru armata noastră. Aceste achiziții trebuie privite, de asemenea, ca o oportunitate pentru retehnologizarea industriei naționale de apărare prin lansarea de programe de off-set în cadrul achizițiilor de tehnică militară.
Nu în ultimul rând, trebuie să facem eforturi pentru asigurarea atractivității carierei militare prin stabilitate legislativă, predictibilitate financiară și consolidarea statutului social al angajaților din sistemul național de securitate. În același timp, vom reduce inegalitățile dintre categoriile de militari care trec în rezervă, inegalități care s-au acumulat de-a lungul anilor prin desele modificări ale legislație în vigoare.
Legătură la propunere ↗
E5.43 Pagina 19
3.5.Protecția patrimoniului comun
3.5.Protecția patrimoniului comun
Patrimoniul cultural și natural pe care îl primim de la generațiile care ne-au precedat reprezintă o valoare pe care nu o putem înlocui și pe care trebuie să o tratăm ca pe un capital care revine de drept generațiilor următoare. Conservarea patrimoniului istoric și natural este nu numai o formă de conectare între generațiile care se succed în societate, ci și o resursă esențială pentru dezvoltare. În același timp, de calitatea lor depinde calitatea vieții noastre și a copiilor noștri.
Legătură la propunere ↗
E5.44 Pagina 19
Cultura și identitatea națională
3.5.Protecția patrimoniului comun
Cultura și identitatea națională
Înainte de orice, cultura este elementul primordial al identității naționale, al întăririi coeziunii sociale și al strângerii legăturilor dintre țara-mamă și comunitățile de români răspândite pe întreg mapamondul. În al doilea rând, cultura este un element fundamental al educației, al ridicării nivelului de civilizație al poporului român. Nu în ultimul rând, cultura este un element important al imaginii României în lume, al creșterii prestigiului țării noastre în contextul internațional. Nu de puține ori, diplomația culturală poate întări sau chiar suplini diplomația politică, iar exportul de produse culturale poate concura cu succes exportul de produse industriale.
Cultura este un domeniu care a avut și va avea întotdeauna nevoie de sprijin financiar, fie din partea statului, fie din partea mediului privat. Trebuie abandonată ideea în care, pe de o parte, cultura este un domeniu patronat și finanțat exclusiv de stat și, pe de altă parte, un domeniu care consumă resursele bugetare fără a genera venituri.
Schimbarea acestei abordări este imperioasă și ea se poate face prin măsuri concrete:
Legătură la propunere ↗
E5.45 Paginile 19 - 20
1. Protecția și punerea în valoare a patrimoniului cultural
3.5.Protecția patrimoniului comun
1. Protecția și punerea în valoare a patrimoniului cultural
Patrimoniul cultural compus din monumente istorice, arii urbane protejate sau din situri arheologice nu este doar un consumator de resurse financiare pentru restaurare și conservare, el poate aduce venituri importante economiei naționale prin:
- Adoptarea unui amplu program național de restaurare a monumentelor istorice, cu prioritizarea
celor aflate în stări avansate de degradare;
- Asigurarea surselor bugetare de finanțare pentru programul național de restaurare a monumentelor istorice, întocmirea de proiecte pentru atragerea de fonduri europene pentru acest scop, încurajarea finanțatorilor privați;
- Începerea demersurilor necesare pentru includerea în patrimoniul UNESCO a cât mai multor monumente de valoare excepțională de pe teritoriul României;
- Adoptarea unei legislații stricte pentru protecția patrimoniului cultural și pentru împiedicarea distrugerii lui;
- Implicarea autorităților locale în sprijinirea deținătorilor de clădiri de patrimoniu pentru restaurarea acestora și crearea unor facilități fiscale pentru proprietari, inclusiv prin îmbunătățirea legislației din domeniu;
- Sprijinirea autorităților administrației publice locale pentru crearea sau modernizarea căilor de acces la monumentele istorice, precum și pentru refacerea cadrului ambiental al acestora;
- Încurajarea investițiilor în ramurile artizanale tradiționale, ca formă de dezvoltare a economiilor locale și de conservare a patrimoniului cultural imaterial al României.
Legătură la propunere ↗
E5.46 Paginile 19 - 20
2. Amplificarea și diversificarea infrastructurii culturale
3.5.Protecția patrimoniului comun
2. Amplificarea și diversificarea infrastructurii culturale
- Încurajarea și sprijinirea autorităților administrației publice locale pentru construcția de elemente noi ale infrastructurii culturale (săli de spectacole, cinematografe, cămine culturale, biblioteci, muzee etc.) și pentru reabilitare celor existente și favorizarea inițiativei private în crearea unor instituții de cultură complementare celor ale statului.
Legătură la propunere ↗
E5.47 Paginile 19 - 20
3. Diversificarea modalităților de finanțare a culturii
3.5.Protecția patrimoniului comun
3. Diversificarea modalităților de finanțare a culturii
- Resursele bugetare alocate sprijinirii culturii fiind adesea insuficiente, este imperios necesară atragerea unor surse de finanțare privată din ce în ce mai semnificative. Pentru aceasta este importantă revizuirea legislației privind sponsorizarea culturii, prin crearea unor facilități fiscale care să încurajeze finanțarea culturii de către agenții economici privați.
Legătură la propunere ↗
E5.48 Paginile 19 - 20
4. Reforma managementului instituțiilor de cultură
3.5.Protecția patrimoniului comun
4. Reforma managementului instituțiilor de cultură
- Selecția unor oameni competenți, cu experiență în managementul cultural trebuie să fie mai riguroasă. Odată numiți în funcție, acești manageri trebuie să se preocupe în mod permanent de diversificarea paletei de evenimente culturale oferite și, prin aceasta, de sporire a veniturilor proprii ale instituțiilor și, în mod consecutiv, de atragerea unor categorii de public din ce în ce mai numeroase.
Legătură la propunere ↗
E5.49 Paginile 19 - 21
5. Încurajarea culturii vii și a industriilor culturale creative
3.5.Protecția patrimoniului comun
5. Încurajarea culturii vii și a industriilor culturale creative
- Conservarea patrimoniului cultural moștenit este insuficientă în lipsa preocupării permanente
pentru sporirea acestuia, prin favorizarea dezvoltării culturii vii și a industriilor culturale creative. Această favorizare trebuie făcută prin adoptarea sau îmbunătățirea unei legislații care să multiplice sursele de finanțare a culturii scrise, a artelor plastice, a industriei de spectacole și concerte și a creației cinematografice și să dea consistență acestei finanțări.
- Pe de altă parte, finanțările prin intermediul bugetului Ministerului Culturii trebuie să se facă pe bază de programe concurențiale, cu transparența absolută a criteriilor de departajare și a sumelor de bani alocate.
- Statutul artistului în societate, prea mult neglijat în ultimii ani, trebuie restaurat printr-o legislație protectivă adecvată.
Legătură la propunere ↗
E5.50 Paginile 19 - 21
6. Sporirea rolului diplomației culturale
3.5.Protecția patrimoniului comun
6. Sporirea rolului diplomației culturale
- Trebui întărit rolul diplomației culturale în creșterea prestigiului internațional al României. Principalul vector al acestui tip de diplomație, Institutul Cultural Român, trebuie să-și amplifice și să-și eficientizeze activitatea, prin dezvoltarea rețelei de institute culturale românești din străinătate, prin multiplicarea și diversificarea activității acestora, în îndeplinirea cu succes a dublului rol pentru care a fost înființat: pe de o parte, exportul valorilor culturale românești clasice și contemporane și, pe de altă parte, menținerea și consolidarea legăturilor culturale cu diaspora românească, istorică sau recentă.
Legătură la propunere ↗
E5.51 Paginile 19 - 21
Conceptul modern de patrimoniu trebuie extins și asupra patrimoniului natural, care trebuie înțeles nu numai ca o resursă economică ci și în calitatea sa de cadru al vieții comunității. Într-o lume în care resursele naturale și menținerea unui cadru natural curat și sănătos devine un veritabil capital social, Partidul ”Forța Dreptei” va contribui la conservarea și valorificarea acestui patrimoniu prin:
3.5.Protecția patrimoniului comun
Patrimoniul comun natural
Conceptul modern de patrimoniu trebuie extins și asupra patrimoniului natural, care trebuie înțeles nu numai ca o resursă economică ci și în calitatea sa de cadru al vieții comunității. Într-o lume în care resursele naturale și menținerea unui cadru natural curat și sănătos devine un veritabil capital social, Partidul ”Forța Dreptei” va contribui la conservarea și valorificarea acestui patrimoniu prin:
Legătură la propunere ↗
E5.52 Paginile 19 - 21
Stimularea cu prioritate a unei ”economii verzi”, fără emisii poluante și de gaze cu efect de seră, asigurând în același timp respectarea principiilor de tranziție justă pentru economia națională în cadrul Pactului Ecologic European;
3.5.Protecția patrimoniului comun
Patrimoniul comun natural
• Stimularea cu prioritate a unei ”economii verzi”, fără emisii poluante și de gaze cu efect de seră, asigurând în același timp respectarea principiilor de tranziție justă pentru economia națională în cadrul Pactului Ecologic European;
Legătură la propunere ↗
E5.53 Paginile 19 - 21
Susținerea exploatărilor raționale și prietenoase cu mediul a resurselor naturale.
3.5.Protecția patrimoniului comun
Patrimoniul comun natural
• Susținerea exploatărilor raționale și prietenoase cu mediul a resurselor naturale.
Legătură la propunere ↗
E5.54 Paginile 19 - 21
Încurajarea investițiilor destinate refacerii unor rezerve naturale (în primul rând a pădurilor), împădurirea terenurilor degradate și înființarea de perdele forestiere de protecție;
3.5.Protecția patrimoniului comun
Patrimoniul comun natural
• Încurajarea investițiilor destinate refacerii unor rezerve naturale (în primul rând a pădurilor), împădurirea terenurilor degradate și înființarea de perdele forestiere de protecție;
Legătură la propunere ↗
E5.55 Paginile 19 - 21
Combaterea tăierilor ilegale de pădure și a altor practici nelegale din sistemul silvic;
3.5.Protecția patrimoniului comun
Patrimoniul comun natural
• Combaterea tăierilor ilegale de pădure și a altor practici nelegale din sistemul silvic;
Legătură la propunere ↗
E5.56 Paginile 19 - 21
Creșterea rezilienței la dezastrele cauzate de riscurile naturale accentuate de schimbările climatice;
3.5.Protecția patrimoniului comun
Patrimoniul comun natural
• Creșterea rezilienței la dezastrele cauzate de riscurile naturale accentuate de schimbările climatice;
Legătură la propunere ↗
E5.57 Paginile 19 - 21
Susținerea programelor de educație ecologică și încurajarea populației pentru colectarea selectivă a deșeurilor
3.5.Protecția patrimoniului comun
Patrimoniul comun natural
• Susținerea programelor de educație ecologică și încurajarea populației pentru colectarea selectivă a deșeurilor
Legătură la propunere ↗
E5.58 Paginile 19 - 21
Reutilizarea resurselor deja existente în circuitele economice locale și naționale prin reintroducerea deșeurilor în economia circulară
3.5.Protecția patrimoniului comun
Patrimoniul comun natural
• Reutilizarea resurselor deja existente în circuitele economice locale și naționale prin reintroducerea deșeurilor în economia circulară
Legătură la propunere ↗
E5.59 Paginile 19 - 21
Creșterea finanțării activității de evaluare a calității aerului înconjurător
3.5.Protecția patrimoniului comun
Patrimoniul comun natural
• Creșterea finanțării activității de evaluare a calității aerului înconjurător
Legătură la propunere ↗
E5.60 Paginile 19 - 22
Întărirea capacității de reacție rapidă și îmbunătățirea colaborării cu alte instituții și autorități ale statului cu atribuții de monitorizare a calității aerului și intervenție
3.5.Protecția patrimoniului comun
Patrimoniul comun natural
• Întărirea capacității de reacție rapidă și îmbunătățirea colaborării cu alte instituții și autorități ale statului cu atribuții de monitorizare a calității aerului și intervenție
Legătură la propunere ↗
E5.61 Paginile 19 - 22
Crearea și aplicarea unui cadru unitar de acțiune care să sprijine asigurarea unui management eficient al ariilor naturale protejate.
3.5.Protecția patrimoniului comun
Patrimoniul comun natural
• Crearea și aplicarea unui cadru unitar de acțiune care să sprijine asigurarea unui management eficient al ariilor naturale protejate.
Legătură la propunere ↗