Ediția 2024

Pagina 9

OBIECTIVE SPECIFICE

Notă: Toate obiectivele enumerate sunt la fel de importante, numerotarea lor nu înseamnă și o ierarhie de priorități.

1. Întărirea instituțiilor democratice fundamentale ale statului (autoritatea legislativă, executivă și judecătorească) şi ale ordinii constituționale (organismele societății civile, presa scrisă și audiovizual) Un efort național de o asemenea anvergură impune consolidarea rolului de îndrumător şi coordonator al statului, dar nu prin mărirea aparatului birocratic, ci prin simplificarea lui. Fiecare persoană învestită cu putere de decizie trebuie să poarte răspunderea profesională şi morală şi, după caz, juridică pentru faptele sale. Un rol hotărâtor în monitorizarea şi controlul performanței funcției publice revine organismelor societății civile, care trebuie să răspundă cu adevărat menirii lor, precum şi prese scrise şi audiovizuale care trebuie să

respecte propriile norme deontologice. Avem nevoie de legi care să protejeze dreptul de exprimare, libertatea presei, anularea corectitudinii politice. 2. Democrația economică participativă, politică de stat Un ansamblu de politici publice și măsuri legislative coerent articulate și destinate creării și dezvoltării de bănci populare, cooperative de producție și distribuție, întreprinderi cu lucrători proprietari, producție în parteneriat, cadastru pus la punct. Fiecare om, fiecare familie, fiecare comunitate trebuie să știe că îi va fi mai bine şi ce trebuie să facă pentru aceasta. 3. O economie a libertății și a binelui comun, prin modelul suveranist-distributist

Măsuri legislative și fiscale ce vor face tranziția de la un sistem economic interesat exclusiv de investiții extractive (extragerea până la epuizare a energiilor înmagazinate în sol, subsol, apă, plante, animale şi oameni) către o economie a binelui comun, menită să protejeze natura, să asigure

Pagina 10

libertatea și să satisfacă nevoile oamenilor, printr-un sistem de producere şi răspândire largă a roadelor muncii. Proprietatea mică și mijlocie trebuie încurajată, protejată și susținută în mod prioritar. Nu vom avea de-a face cu un stat-dădacă şi care va redistribui egalitarist averea după modelul socialist, ci cu răspândirea largă a formelor asociative de proprietate productivă (asupra pământului, uneltelor, resurselor de educație) și prin accesul facil la capital ieftin. Succesul economic al României suveranist-distributiste se va baza prioritar pe:

• - capitalizarea micului producator
• - susținerea piețelor locale
• - încurajarea şi apărarea unor noi forme de proprietate productivă (de

exemplu băncile populare, cooperativele)

• - îmbunătățirea guvernanței întreprinderilor, a managementului micro-şi

macroeconomic

• - agricultura țărănească, apicultura, sectoarele inovative şi industriile verzi,

ca locomotive ale dezvoltării sustenabile și ale sănătății.

• - participarea de minimum 51% din partea statului în tot ceea ce înseamnă

exploatări de resurse naturale pe teritoriul României. 4. Tranziția, independența și securitatea energetică Creșterea eficienței energetice, reducerea pierderilor de energie. Independența energetică nu înseamnă decuplarea de import, ci înseamnă că românii trebuie să aibă în proprietate și în gospodărire sursele proprii de producere a energiei din biomasă/deșeuri, precum și surse regenerabile (eoliană, solară). România este încă o țară energofagă. Asigurarea, pe termen lung a sustenabilității în consumul energetic şi de materiale se va face pe baza evaluării realiste a capacității de suport a capitalului natural şi a ameliorării semnificative a productivității resurselor.

Pagina 11

Primejdia pentru România este lipsa unei adevărate securități energetice. Corupția și adoptarea fără discernământ a politicilor „verzi”, dictate de oligarhia globalistă, au creat, până în prezent, o situație de criză energetică permanentă în România. Această situație poate fi însă schimbată radical, doar prin implementarea modelului suveranist- distributist, care presupune o economie la dimensiuni umane. Suntem încă o țară cu resurse de energie, ceea ce este un mare ajutor în dezvoltarea economică și în ridicarea nivelului de trai al românilor. Energiile solară și eoliană sunt susținute, însă doar ca surse suplimentare de energie. Ele sunt departe de a fi o alternativă serioasă la energia obținută din surse tradiționale: petrol, cărbune și gaz natural. 5. Modernizarea sistemelor de sănătate, învățământ, cercetare şi

inovare Starea de sănătate a populației se realizează printr-un program amplu de prevenție, hrană curată si apă încărcată cu energia pământului, completate de mișcare în aer liber și de starea de bine și de armonie a societății în ansamblul ei. Poporul român vrea rost și pace. Redresarea situației demografice, care tinde să devină catastrofală, este, de asemenea, o necesitate stringentă care trebuie abordată printr-un program național pe mai multe decenii. Se va investi în formarea profesională, în școli de artă si meserii, în dezvoltarea breslelor și a meșteșugurilor, în cercetare şi inovație, în aplicarea tehnologiilor de vârf, în promovarea consecventă a criteriilor de

ecoeficienţă. Se vor adopta opțiuni clare pentru profesionalizarea forței de muncă. Bugetul alocat învățământului, familiei şi prevenției în sănătate va fi sporit prin reducerea unor cheltuieli guvernamentale care nu își vor mai găsi vreodată locul în cadrul noii economii suveranist-distributiste. 6. Creșterea morală a generației tinere Interesul național l-a definit Eminescu în 1877: „Creșterea morală a generației tinere”.

Pagina 12

Educația înseamnă creșterea conștiinței de sine a fiecăruia, formarea caracterului și nu corecție, reparație sau șablonare. Rolul școlii este de a dezvolta în copil dorința de cunoaștere și capacitățile emoționale pentru a-l motiva să-și manifeste vocația. Spiru Haret spunea: „Investești în școală, culegi în economie”. Ultima șansă – și singura, de altfel, pe care o mai avem în acest ultim ceas – este vocația tinerilor. În tineri trebuie să avem încredere și să investim tot ceea ce avem și să-i așezăm pe locul pe care îl merită, adică pe primul loc! Avem nevoie de modele de urmat pentru tineri! Elitele culturale, profesionale, meșteșugărești și țărănești trebuie încurajate, pentru a putea să-și aducă o contribuție decisivă la formarea generațiilor de azi și de

mâine! Totul se poate schimba prin acceptarea unui sistem care va reveni la o școală națională zidită pe temelia istoriei, culturii și intereselor naționale ale românilor, pe patriotism desăvârșit. 7. Stimularea şi dezvoltarea capitalului național prin politici monetare ferme, reducerea şi raționalizarea fiscalității Va fi încurajată şi sprijinită formarea unui capital autohton solid, capabil să concureze cu succes pe piețele interne şi internaționale. Fiscalitatea se va muta de la impozitarea muncii spre taxarea consumului de resurse. Se va crea o rețea de bănci populare şi cooperatiste, uniuni de credit, care va finanța implementarea modelului suveranist-distributist, prioritară fiind

susținerea agriculturii ecologice, bazate pe conservarea pământului. 8. Deciziile economico-sociale vor fi luate conform principiului subsidiarităţii, care va înlocui tendințele birocratic-centralizatoare Subsidiaritatea înseamnă că toate hotărârile principale privind dezvoltarea localităților, județelor şi regiunilor istorice ale țării, se iau la cel mai mic nivel de organizare administrativă care le poate asigura fezabilitatea şi eficiența. Implicarea activă a cetățenilor şi a comunităților căpăta astfel importanță în evaluarea şi în corectarea performanței autorităților locale.

Pagina 13

Simplificarea sistemului va duce la diminuarea resurselor bugetare risipite. 9. Relansarea agriculturii ecologice, asigurarea independenței alimentare a țării S-a spus, cu deplin temei, că hrana, apa, energia și pacea sunt factorii esențiali ai progresului în secolul XXI, componente vitale ale avuției şi securității naționale. Conform aprecierii experților internaționali, România dispune de un potențial considerabil în primele trei domenii, în special în agricultură, mult peste media statelor Uniunii Europene. Sectorul agricol va fi relansat, prin sprijinirea gospodăriei țărănești şi a agriculturii tradiționale, ecologice, pentru a asigura populației o hrană

curată şi implicit independența alimentară a țării. România trebuie să devină un Centru European de Excelență pentru agricultura ecologică. Producția agricolă a gospodăriilor țărănești va fi organizată în forme cooperatiste moderne, cu respectarea legislației UE (nicio legătură cu fostele CAP-uri comuniste), mai ales în domeniul distribuției. Gospodăria țărănească tradițională şi producția sa agricolă vor fi ajutate de stat prin credite cu dobândă zero, centre de colectare a produselor și piețe de desfacere oferite de stat cu taxe zero. Reindustrializarea țării va porni de la parteneriatul sat-oraș şi se va face, în primul rând, după obiectivul agricol urmărit. Vor fi eliminate total industriile poluante şi ineficiente, distrugerea sistematică, pe model colonial, a

pământurilor. 10.Conservarea şi gestionarea patrimoniului natural şi cultural Capacitatea de suport a capitalului natural este depășită. România a ajuns să fie o ţară săracă în păduri, ceea ce explică gravele dezechilibre ecologice şi frecventele catastrofe naturale din ultima perioadă. Pe ansamblu, s-a redus potenţialul productiv şi coprotectiv al pădurilor, cu consecinţe asupra stării economice şi ecologice a ţării noastre.

Pagina 14

Gospodărirea raţională a resurselor de apă curată, nepoluată, protecţia pădurilor, conservarea mediului şi a biodiversităţii sunt componente esenţiale ale avuţiei naţionale. Este crucial să protejăm solul, să oprim folosirea insecticidelor și a pesticidelor de sinteză! Solul este prima resursă strategică a României, alături de fondul forestier, care trebuie să crească la cel puțin 34% din suprafaţa ţării. La fel de importante sunt revitalizarea economică şi socială a zonei montane şi a zonelor umede; încurajarea turismului, în special a celui ecologic, balneoclimateric şi cultural; îmbunătățirea și diversificarea ocupării forței de muncă în mediul rural, inclusiv prin realizarea unor produse de nișă, tradiționale sau ecologice. Adoptarea unei legislații pentru protejarea patrimoniului arhitectural

tradițional, atât la sate, cât şi la orașe. Resursele naturale să fie exploatate în beneficiul românilor. În acest scop, se impune crearea unui Fond Suveran, alimentat din redevențele şi profitul rezultat din exploatarea rațională şi responsabilă a resurselor naturale. Deșeurile trebuie să fie considerate o resursă, iar nu ceva ce poate fi aruncat. Bucureștiul produce mii de tone de deșeuri menajere pe zi, care au un potențial de valorificare de 60% pentru producerea de energie, 30% reciclare şi 10% recuperare de metale diverse. Avem nevoie de o legislație care să garanteze dreptul cetățeanului român la apă potabilă suficientă şi de cea mai bună calitate, legislație care să asigure și dreptul la apă pentru satisfacerea cerințelor igienico-sanitare la standarde europene ridicate. Apa este un bun public, nicidecum o

marfă! Apele minerale şi termale sunt parte din patrimoniul natural al României şi nu pot fi privatizate sau înstrăinate. Salvarea albinelor și sprijinirea apiculturii sunt, obiectiv strategic național. Oprirea folosirii substanțelor toxice din agricultura intensivă va veni la pachet cu o stare de sănătate mai bună a poporului român, dar și cu salvarea albinelor – cu rol esențial în polenizarea culturilor și obținerea de recolte bogate, suficiente pentru a hrăni poporul nostru cu hrană de calitate. 11.Ocrotirea familiei

Pagina 15

La temelia societății românești stă familia creştină. Este singura structură care poate asigura stabilitatea materială și mentală a persoanei precum și echilibrul demografic, chezășia sustenabilității României viitoare. Pentru orice guvernare responsabilă, ocrotirea familiei tradiționale, grija față de tânăra generație şi față de persoanele vârstnice sau păturile defavorizate trebuie să se situeze la loc de frunte. 12.Securitatea personală şi egalitatea de șanse a persoanei Siguranța personală şi a proprietății onest dobândite trebuie să fie asigurată prin măsuri ferme, fără compromisuri. Va înceta „privatizarea” instituțiilor de forță ale României. Încrederea publicului larg în imparțialitatea și independența Justiției, precum şi în imunitatea acesteia la orice încercare de imixtiune a politicului

trebuie recăpătată, urmând să dea măsura profesionalismului şi a eficacității în acest domeniu. 13.Pacea – o politică externă şi de securitate, constructivă pe plan regional, european şi global România își va respecta obligațiile față de alianțele, organismele şi parteneriatele din care face parte, în măsura în care acestea le vor respecta pe ale lor față de România. În acest context, țara noastră poate şi trebuie să-şi asume un rol mai consistent în afacerile internaționale, atât pe plan bilateral, cât şi în contextul mai larg internațional. Războiul din Ucraina, criza energetică și cea economic-financiară au dovedit, o dată în plus, însemnătatea diversificării relațiilor externe şi a păstrării unor piețe tradiționale.

Rolul diplomației române în promovarea intereselor economice ale țării peste hotare trebuie întărit substanțial, cu participarea efectivă a mediului național de afaceri. România este mai mult decât o țară, este o civilizație! Iată de ce trebuie să își asume în acțiunea practică responsabilitățile care îi revin în zona extinsă a Mării Negre, în bazinul Dunării şi în regiunea Balcanilor. România trebuie să își afirme vocația de punte de legătură şi spațiu de dialog şi complementaritate între culturi şi să își valorifice avantajele care

Pagina 16

decurg din poziția geografică privilegiată, pe traseele viitoare ale schimburilor comerciale şi de energie între Estul şi Vestul spațiului eurasiatic. În acest context, se impune ca țara noastră să îşi reia activismul cunoscut în cadrul organizațiilor internaționale, guvernamentale şi neguvernamentale. Consolidarea capacității de apărare a țării nu este doar un angajament față de aliați, ci o cerință vitală a securității naționale, în contextul atât de complicat al relațiilor internaționale. ____________________________________________________________ România trebuie să știe ce vrea, iar poporul român să înțeleagă ce poate realiza. ____________________________________________________________

PE SCURT

1. Predictibilitatea actului fiscal - pentru un mediu de afaceri și o economie echilibrată. 2. Cotă unică de 10% - pentru o stabilitate economică eficientă pe termen lung. 3. Stimularea agonisirii averii - pentru evitarea consumul inutil. 4. Educația și sănătatea, componente cheie - pentru un viitor bazat pe inteligența și buna funcționare fizică și psihică a întregului popor. 5. Impozitarea cu 2% la mai mult de 1 milion € cifră de afaceri - pentru ca impozitarea să fie coerentă și viabilă în vederea încasării. 6. Asocierea liberă a proprietarilor agricoli în cooperative și facilități fiscale oferite de stat producătorilor - pentru o agricultură care se poate moderniza și dezvolta rapid.

7. Piețe de desfacere, centre de colectare și industrii de prelucrare și conserve - pentru valorificarea potențialul producătorilor autohtoni. 8. Redirecționarea fondurilor UE către micul proprietar - pentru o dezvoltare coerentă începând de la sursă.

CE ESTE NEVOIE SĂ FACEM MAI ÎNTÂI?