Ediția 2019

Pagina 18

18

Pagina 19

III. PROSPERITATE EUROPEANĂ

ACASĂ, ÎN ROMÂNIA

Aderarea la zona euro Ne dorim cu toții să trăim într-o țară la fel de prosperă precum cele din vestul Europei. Uniunea Europeană și fondurile structurale sunt șansa noastră să recuperăm decalajele istorice și să aducem prosperitatea europeană acasă, în România.

Ne propunem ca România să devină membră a zonei euro, acesta fiind un obiectiv strategic, prin care țara noastră va beneficia atât de stabilitate și predictibilitate economică și fiscală, cât și de conectarea de facto la nucleul Uniunii.

Vom milita pentru accelerarea îndeplinirii criteriilor de convergență reală și nominală, atât din Parlamentul European, cât și din postura de partide de guvernământ, din 2020. De asemenea, ne vom asigura ca România să fie eligibilă pentru finanțarea reformelor structurale în vederea aderării la zona euro. Acest lucru va permite finanțarea cu bani europeni a creșterii competențelor administrative la nivel central și local și va ajuta România să își atingă cât mai repede acest obiectiv strategic esențial.

Uniunea Europeană și fondurile structurale sunt șansa noastră să recuperăm decalajele istorice și să aducem prosperitatea europeană acasă, în România.

19

Pagina 20

Satul și agricultura Reforma Cioloș a PAC, negociată de Dacian Cioloș când era comisar, a fost doar parțial implementată în România, pentru că guvernele PSD au avut interes să aplice doar acele măsuri favorabile clientelei politice.

Politicile agricole ale României trebuie să vizeze crearea clasei de mijloc la sate, ridicarea ruralului și prin economie non-agrară, dezvoltarea fermelor de familie, asocierea fermierilor, încurajarea lanțului scurt dintre producător și consumator. Toate acestea sunt oportunități deschise de reforma Cioloș a politicii europene agricole și fructificate doar parțial sau deloc de guvernele de la București.

Birocrația omoară inițiativa în agricultură, și fondurile europene pentru mediul rural trebuie să fie un model de flexibilitate și simplitate, nu să fie birocratizate suplimentar. Pentru viitoarea Politică Agricolă Comună, ne vom bate în Parlamentul European pentru:

GRUPURI DE ACȚIUNE LOCALĂ

Încurajarea Grupurilor de Acțiune Locală ca instrument predilect de implementare pentru programele de dezvoltare locală. Acest model de intervenție s-a dovedit mai bun decât birocrația de stat tradițională.

DEZVOLTAREA FERMELOR MICI ȘI MIJLOCII

Vom sprijini dezvoltarea fermelor mici și mijlocii prin fonduri europene pentru a consolida un trai decent în mediul rural și pentru a crea valoare adăugata în vederea susținerii economiei locale. În acest sens, vom sprijini, de asemenea, plafonarea subvențiilor pentru fermele mari, concomitent cu mărirea subvențiilor pentru fermele mici și medii.

20

Pagina 21

CADASTRUL NAȚIONAL

Cadastrul național este o prioritate și fondurile europene trebuie să fie folosite împreună cu cele naționale pentru a aduce mediul rural spre rezolvarea acestei probleme structurale, pe care guvernele iresponsabile o tot evită și amână. Este posibil ca, în viitor, nici măcar subvenția automată de la Uniunea Europeană să nu mai vină pentru terenuri fără cadastru. Prin urmare, cadastrarea terenurilor trebuie să fie o prioritate pentru agricultura românească.

TERENURILE AGRICOLE:

PATRIMONIU SOCIAL ȘI NATURAL LOCAL

Vom milita pentru recunoașterea europeană a terenurilor agricole ca parte a patrimoniului social și natural local și vom susține introducerea dreptului de reglementare națională a tranzacțiilor cu terenuri agricole.

Fondurile europene România are aproape 5 miliarde de euro disponibile în fiecare an prin politica de coeziune și al doilea pilon al politicii agricole comune (dezvoltare rurală). Din păcate, banii fie nu sunt folosiți deloc (Guvernele Ponta și Dragnea 1-2-3 au pierdut 1,6 miliarde de euro deja și suntem pe ultimele locuri, mai precis 20 din 28, la absorbție), fie sunt folosiți greșit.

În negocierea următorului Cadru financiar multi anual 2021 – 2027, o miză importantă este dimensiunea totală a bugetului. Nu este un secret pentru nimeni că statele membre contributoare nete la acest buget se opun propunerii prezentate de Comisia Europeană de creștere a acestuia, în raport cu bugetul multi- anual actual. În plus, în condițiile Brexit-ului, vom avea nevoie de o poziție fermă și credibilă la nivel european pentru a asigura fonduri suficiente pentru România. De asemenea, ratele de cofinanțare din bugetul european trebuie să rămână la același nivel ca acum (85%) pentru a permite României să reducă decalajele față de restul Europei.

Ne propunem să facilităm atât creșterea absorbției de bani europeni, cât și calitatea proiectelor care sunt finanțate.

21

Pagina 22

POLITICĂ DE COEZIUNE PUTERNICĂ

Având în vedere tendința la nivel european de a îngheța sau reduce alocările pentru fondurile structurale, vom apăra păstrarea cel puțin la același nivel a fondurilor de coeziune alocate României și păstrarea unei politici de coeziune puternice a UE care să reducă decalajele între statele membre.

DEBIROCRATIZARE

•• Debirocratizarea și o relație umană, de respect între stat și cetățean trebuie să fie priorități pentru fondurile europene care vizează reforma administrației. De aceea, vrem introducerea de proceduri standardizate pentru fiecare program operațional (de exemplu: manual solicitant/ beneficiar unic). Rezultatul direct va fi creșterea încrederii beneficiarilor și reducerea necesității recursului la firme de consultanță. •• Concentrarea pe rezultate concrete și nu pe producerea de documente inutile: reducerea semnificativă a cerințelor de raportare de către beneficiari, inclusiv a cheltuielilor reale (folosirea cât mai largă a costurilor simplificate).

•• Reducerea intensității procedurilor de audit de la nivel european și concentrarea acestora pe verificarea rezultatelor proiectelor.

MAI MULTĂ INFORMAȚIE PENTRU BENEFICIARI

•• Obligativitatea pentru autoritățile centrale de a oferi informații privind accesarea fondurilor europene într-un mod transparent și simplu, pe baza bunelor practici din țări campioane la absorbție, precum Polonia sau Estonia. •• Susținerea logistică și financiară a autorităților locale din zonele cele mai defavorizate pentru a le crește capacitatea administrativă și pentru a le permite și acestora să concureze cu șanse egale cu administrațiile din orașele mari. •• Definirea apelurilor de proiecte trebuie făcută doar pe baza unei largi consultări cu societatea civilă și mediul antreprenorial.

22

Pagina 23

ACCENT PE BENEFICIARUL FINAL

Accentul trebuie pus pe beneficiarul final, adică pe oameni și companii. Acest lucru se poate realiza printr-o strategie de investiție coerentă: conectarea României la infrastructura europeană, aducerea la nivel european a străzilor, școlilor, spitalelor. Trebuie să eliminăm proiectele supra-bugetate care facilitează frauda și care nu se finalizează niciodată.

ACCES LA PROGRAMELE

GESTIONATE DE COMISIE

Pe lângă fondurile de coeziune și dezvoltare rurală, este timpul ca România să beneficieze mai mult de banii europeni din programele sub gestiunea directă a Comisiei Europene. De aceea, vom milita pentru introducerea unor cote naționale de finanțare în programele de susținere a cercetării și dezvoltării (Horizon Europe), protecția mediului (Life) și fondul de investiții InvestEU.

Gestiunea mai eficientă a fondurilor la nivel național

MONITORIZAREA PROIECTELOR PNDL

Pentru a amâna pierderea de și mai mulți bani europeni, PSD-ALDE au transferat finanțarea multor proiecte de la PNDL pe fondurile europene în ultimii ani.

Vom denunța și monitoriza din Parlamentul European această tentativă colosală de fraudare a fondurilor europene, pentru că aceste proiecte nu îndeplinesc în mare parte condițiile de eligibilitate pentru a fi finanțate din bugetul european. Ceea ce înseamnă că nota de plată va veni peste câțiva ani, atunci când auditurile vor constata neregulile și tot contribuabilul român va trebui să plătească.

23

Pagina 24

COERENȚĂ

Fondurile naționale de dezvoltare și investiții trebuie să fie implementate urmând aceleași reguli și proceduri cu fondurile europene pentru a asigura coerența, pentru a simplifica pentru beneficiari și pentru a împiedica frauda din bugetul național.

SIMPLIFICARE

Sistemul de management al fondurilor europene trebuie radical simplificat și debirocratizat; sistemul bancar și organisme intermediare private, precum organizațiile non-guvernamentale, pot prelua activitățile de consiliere, evaluare e proiectelor, contractare, astfel încât fondurile europene să urmeze nevoile reale de dezvoltare, nu să creeze clientelă artificială. Fiecare român care are o idee de proiect trebuie să găsească simplu și clar informațiile necesare. Competiția între Organisme intermediare multiple (și de stat și private) va face beneficiarul de fonduri europene să fie un client care trebuie servit, nu ultima verigă a lanțului de verificări, cum se întâmplă în sistemul etatist centralizat curent.

24

Pagina 25

Infrastructura rutieră

Din cauza corupției, incompetenței și a slabei capacități a statului, România nu a reușit să construiască în ultimii 30 de ani o singură autostradă care să unească provinciile istorice, chiar dacă are acces la fonduri europene importante. Pe lângă eliminarea corupției și întărirea capacității statului, avem nevoie de sprijin tehnic european pentru a putea depăși incompetența din administrația publică românească și deficiențele grave de sistem.

PROGRAM PENTRU INFRASTRUCTURĂ

Vom cere sprijin tehnic european, sub forma unui program JASPERS extins pentru infrastructură, pentru a susține redactarea caietelor de sarcini, pentru a avea reprezentanți în comisiile de evaluare, pentru a monitoriza studii pregătitoare și de fezabilitate, pentru a încuraja firmele puternice de supervizare să se implice în proiectele din România.

MASTERPLAN PENTRU TRANSPORTURI

Ne vom asigura că există fonduri europene suficiente pentru finanțarea Masterplan-ului pentru transporturi adoptat de Guvernul Cioloș in 2016.

NU PIERDEM FONDURI

Vom milita ca fondurile nefolosite din cauza incapacității guvernului să se regăsească în bugetele ulterioare pentru a nu penaliza dezvoltarea de ansamblu a țării.

25