I. PENTRU PĂSTRAREA IDENTITĂŢII NOASTRE„Ascultaţi apelul: avem de construit, să ne reorganizăm pentru această muncă.Ascultaţi ţelul: autonomia naţională a comunităţii maghiare.”(Kós Károly)UDMR consideră posibilă apărarea eficientă a intereselor legate de păstrarea identităţii etniei maghiare din România,
garantarea acestor drepturi respectiv asigurarea şanselor şi mijloacelor aferente doar prin instituţiile formelor de autonomie stabilite în cadrul statului de drept.
Autonomia este: practica luării deciziilor şi organizării statului în mod democratic;
un principiu, care trebuie validat în cursul construirii instituţiilor statului de drept;
bazată pe conceptul autoguvernării şi al subsidiarităţii, concepte de bază ale UE;
validabilă în cadrul sistemului instituţional al statului de drept funcţional, eficient, uman;
dreptul comunităţii naţionale, exercitat în procesul de iniţiere, dezvoltare şi păstrare a apărării propriei identităţi;
un mijloc, prin care maghiarii din românia îşi pot fundamenta dezvoltarea economică şi culturală pe tărâmul natal, au posibilitatea creării condiţiilor materiale, politice şi legislative ale dăinuirii comunităţii;
un obiectiv strategic, urmărit de UDMR în activitatea sa politică şi în relaţiile stabilite cu organizaţiile societăţii civile.
UDMR doreşte să realizeze formularea juridică şi validarea pe cale legislativă a diferitelor forme de autonomie – inclusiv a celei teritoriale – prin susţinerea descentralizării generale şi a aplicării principiului subsidiarităţii.
Eforturile pentru realizarea acestui obiectiv sunt bazate pe tradiţiile pozitive de convieţuire a naţionalităţilor în Transilvania, respectiv pe modelele exemplare de autoguvernare realizate în Europa.
Până la apariţia legilor asigurând cele de mai sus, pe calea alegerilor interne organizate, UDMR poate alcătui consilii de autonomie cu competenţă limitată,
care să îndeplinească, în cadrul statului de drept şi a legislaţiei în vigoare, sarcini de autoguvernare legate de identitatea comunităţii.
Prin autonomia personală, culturală ia naştere sistemul de instituţii al comunităţii maghiare din România în domeniul educaţiei, al culturii, al informării, al păstrării tradiţiilor şi al protecţiei monumentelor istorice.
Această formă de autonomie este practicată de către corpurile publice alese de persoanele aparţinând comunităţii maghiare din România.
Autoguvernarea comunităţii naţionale maghiare se alcătuieşte pe calea votului secret direct, iar statul garantează legitimitatea acesteia prin lege.
Alegerea se efectuează conform unor liste electorale bazate pe o înregistrare făcută după principiul alegerii libere a identităţii.
Consiliul Autonomiei Culturale, funcţionând pe baza principiului autonomiei individuale şi Asociaţia Autorităţilor Locale din Secuime cu obiectivul de a realiza autoadministrarea regională au o importanţă specială în concepţia UDMR .
Autonomia practicată de către autorităţile locale cu statut special le revine unităţilor de administraţie locală aflate în regiuni unde trăieşte un număr considerabil de persoane aparţinând minorităţilor naţionale iar populaţia acceptă acest statut pe calea referendumului.
ÎMPREUNĂ PENTRU TRANSILVANIA (modernizare şi autonomie) - PROGRAMUL UDMR PENTRU ALEGRILE PARLAMENTARE DIN 30 NOIEMBRIE 2008„Transilvania a aparţinut popoarelor care şi-au asumatacest ţinut şi această soartă, iar în viitor va aparţine celorcare şi le vor asuma în continuare.”(Kós Károly)Datorită rolului asumat de către UDMR , în ultimii patru ani, ca partid de guvernare, a calităţii de membru al Uniunii Europene, în ultimii doi ani, a ţării, au fost găsite răspunsuri la unele deziderate legate de modul de viaţă şi soarta comunităţii maghiare din România, s-a ajuns la anumite concluzii, totodată au apărut noi probleme necesitând soluţii noi.
Succesele acumulate la alegerile locale din 2008 reflectă rezultatele de marcă realizate în domeniul dezvoltării infrastructurale, pe teritoriile locuite de etnia maghiară, graţie activităţii parlamentare şi rolului la guvernare asumat de către UDMR în ultimii patru ani.
Realizarea în timp util a formelor de autonomie preconizate de UDMR ,
reorganizarea regiunilor de dezvoltare,
dezvoltarea infrastructurală,
continuarea procesului de descentralizare figurează în continuare în rândul obiectivelor principale ale programului nostru.
Pentru comunitatea maghiară din România este din ce în ce mai clar faptul, că pe lângă tot ce are de oferit, Uniunea Europeană prezintă şi anumite pretenţii.
Oferă posibilităţi, însă solicită şi abilităţi de adaptare.
Trebuie să urmărim posibilităţile întăririi identităţii noastre, să căutăm cele mai eficiente căi ale validăriiintereselor minoritare printre noile realităţi şi procese economice unionale.
Autonomia, modernizarea şi creşterea competitivităţii sunt în egală măsură priorităţi în rândul obiectivelor noastre.
UDMR se consideră responsabilă pentru fiecare cetăţean român de naţionalitate maghiară, având convingerea că bunăstarea şi securitatea socială a individului şi a familiei sunt condiţii primordiale pentru bunăstarea întregii comunităţii.
Interesele primordiale ale comunităţii maghiare din România:
consolidare economică;
accelerarea procesului de aderare la spaţiul economic european şi la standardele de viaţă aferente;
păstrarea identităţii naţionale în România şi în Europa, crearea sistemului legislativ aferent pe plan intern şi unional;
consolidarea şi funcţionarea adecvată a statului de drept bazat pe democraţie parlamentară, întărirea rolului legislativului;
respectarea consecventă a legilor adoptate în cadrul statului de drept, validarea atitudinii de respectare a legii atât din partea persoanelor fizice cât şi a celor juridice, mai ales din partea autorităţilor statului;
funcţionarea reală, eficientă, independentă şi profesională a justiţiei,
luptă organizată, eficientă şi apolitică împotriva oricărei forme a corupţiei;
crearea unor forme de convieţuire neconflictuală a minorităţilor naţionale cu naţiunea română;
pe baza drepturilor libere şi egale ale cetăţenilor, excluzând orice formă de discriminare, de exclusivism şi superioritate naţională;
în calitate de cetăţean român de naţionalitate maghiară, respectiv de cetăţean european, menţinerea nestingherită a contactelor cu maghiarii de pretutindeni.
Pe baza principiului de autodeterminare internă uniunii noastre îi revine sarcina de a crea cadrul politic, economic, social, cultural, legislativ şi administrativ pentru garantarea egalităţii depline în drepturi, respectiv a validării libere a drepturilor individuale şi comune ale comunităţii maghiare din România şi ale altor minorităţi etnice.
Obiectivul nostru este dezvoltarea unei societăţi civile care să asigure un nivel adecvat de bunăstare, securitate, libertate şi dreptate socială pentru toţi cetăţenii ţării,
precum şi convieţuirea armonică a cetăţenilor români de diferite naţionalităţi.
Uniunea Democrată Maghiară din România are soluţii pentru realizarea acestor obiective, are un program pentru schimbare şi aliniere, pentru că noi cunoaştem realitatea din România, cunoaştem problemele reale, aşteptările, doleanţele legitime, necesităţile comunităţii maghiare şi cunoaştem din ce în ce mai binecondiţiile, normele, eventualele dezavantaje şi avantaje europene.
Programul nostru prezintă oferta reprezentanţei noastre publice adresată minorităţii maghiare din Transilvania pentru următorii patru ani, intenţiile noastre în eventualitatea asumării unui rol la guvernare.
Condiţia preliminară a realizării acestui program, acestui contract este reprezentarea puternică în Parlament a comunităţii maghiare din România, ceea ce este un mijloc pentru realizarea înălţării fiecărei localităţi, micro-regiuni, regiuni.
III. SIGURANŢĂ SOCIALĂ ŞI SIGURANŢA TRAIULUI„…ne făurim propria soartă, iar viaţa ne va oferi daruri doarîn măsura în care o vom forţa noi prin tenacitate îndârjită,cooperare indesolubilă, muncă hotărâtă şi serioasă.”(Márton Áron)În anii precedenţi au fost implementate mai multe reforme sociale în domenii ca sistemul public de pensii, asigurarea de pensii private şi facultative, indemnizaţia pentru creşterea copiilor, indemnizaţia pentru familii mari, trusoul pentru nou-născuţi, protecţia socială a persoanelor cu dizabilităţi, integrarea socială a persoanelor în şomaj, protecţia socială a persoanelor în vârstă, construcţia de locuinţe pentru tineret, etc.
Iniţiem şi susţinem în continuare orice măsură luată pentru soluţionarea problemelor sociale reale.
În vederea asigurării traiului decent trebuie să acordăm mare grijă grupurilor care, din motive sociale, nu au posibilitatea de a duce o viaţă deplină.
Discriminarea socială, sărăcia, dezavantajele sunt factori care au influenţă negativă asupra vieţii depline şi creează probleme sociale.
Obiectivul nostru primordialeste, în consecinţă, diminuarea sărăciei şi a discriminării sociale.
Politicã socialãO problemă primordială este îmbunătăţirea nivelului de trai al persoanelor vârstnice.
În acest sens, în ultimii ani pensiile au crescut în mod considerabil, dar din pricina cheltuielilor de întreţinere ridicate, a preţurilor de consum în continuă creştere (în special în domeniul alimentelor şi al medicamentelor), aceste pensii sunt departe de a asigura un trai decent în cazul multor pensionari.
În consecinţă insistăm asupra următoarelor aspecte:creşterea valorii pensiilor şi protejarea puterii lor de cumpărare;
elaborarea şi implementarea programului de corectare a pensiilor în perioada 2008-2012 pentru reducerea disproporţionalităţilor generale şi tipice dintre anumite grupuri, pentru evitarea greşelilor în calculul pensiilor;
introducerea celei de-a treisprezecelea pensii lunare;
îmbunătăţirea condiţiilor de acordare a dreptului la indemnizaţie pentru văduve;
îmbunătăţirea activităţii caselor judeţene de pensii;
introducerea pensiei minime garantate şi a pensiei parţiale.
Persoanelor cu dizabilităţi le revin aceleaşi drepturi ca celorlalţi cetăţeni în societate.
Pentru asigurarea egalităţilor în drepturi a persoanelor cu dizabilităţi este oportună elaborarea unor programe de reabilitare atât la nivel naţional cât şi la nivelul autorităţilor locale.
Pentru integrarea socială a locuitorilor din aşezările dezavantajate, pentru reducerea inegalităţilor de şanse datorate dezavantajelor teritoriale, insistăm pentru implementarea în timp util a programelor de creare de noi locuri de muncă, în primul rând prin dezvoltarea resurselor umane şi crearea parteneriatelor locale.
O parte însemnată a muncii sociale este efectuată de către organizaţii nonprofit şi de către biserici care soluţionează problemele legate de îngrijirea persoanelor vârstnice în case pentru bătrâni sau prin sistem de bolnav/vârstnic la domiciliu, contribuie la îngrijirea, angajarea şi protecţia persoanelor cu dizabilităţi, luptă pentru drepturile copilului şi pentru implementarea unui trai decent, respectiv operează multe alte programe sociale.
Considerăm primordială susţinerea instituţiilor de acest fel şi ne angajăm la crearea condiţiilor favorabile sprijinirii şi finanţării activităţilor lor.
În interesul ocupării forţei de muncă şi diminuării şomajului insistăm pentru dezvoltarea diferitelor programe de creare a noilor locuri de muncă prin finanţare şi asigurarea condiţiilor favorabile.
Acordăm atenţie specială integrării la locul de muncă a tinerilor şi a persoanelor aflate în şomaj, trecute de vârsta de 45 de ani.
Drept consecinţă a factorilor demografici nefavorabili şi a şomajului structural educaţia adulţilor şi problema studiului de-a lungul vieţii devine din ce în ce mai importantă.
Susţinem extinderea şi întărirea reţelei de educaţie a adulţilor în limba maghiară, în special în domeniul sănătăţii (colegii tehnice) şi al cunoştinţelor informatice.
Susţinem educaţia la locul de muncă şi elaborarea unui cadru legislativ stimulent.
Pentru ocuparea forţei de muncă este nevoie de elaborarea unor soluţii moderne de organizarea muncii respectiv a unor construcţii de angajare flexibile, cum ar fi de exemplu munca de la distanţă.
Aceasta este o formă a organizării/prestării muncii care apelează la tehnologia informatică în cadrul relaţiei de muncă, respectiv munca se prestează departe de sediul angajatorului.
Această formă de organizare/prestare a muncii utilizează mijloacele informatice în aşa fel încât prestarea muncii să fie periodic posibilă şi departe de sediul angajatorului.
În privinţa condiţiilor angajării, angajaţii pentru muncă de la distanţă dispun de drepturile asigurate în legislaţia muncii în vigoare şi în contractulde muncă colectiv pentru angajaţii în poziţie similară care prestează la sediul angajatorului.
Pentru stimularea angajării cu program de muncă parţial legea nr. 76/2002 privind stimularea ocupării forţei de muncă şi sistemul asigurărilor pentru şomaj trebuie modificată în sensul posibilităţii de a asigura sprijin pentru angajatorii care angajează cu program de muncă parţial persoane interesate – din pricinaunor motive existenţiale – în stabilirea unei asemenea relaţii de muncă.
În păturile sociale interesate se regăsesc în primul rând cei fără loc de muncă şi persoanele ocupându-se de creşterea copiilor, care pot fi angajaţi, persoane în şomaj, persoane care primesc indemnizaţii sau ajutor pentru creşterea copilului.
Politica familieiPentru realizarea obiectivelor noastre dorim să îmbunătăţim sistemul de sprijin al familiei.
Vom iniţia creşterea indemnizaţiei pentru familişti, stabilirea acesteia în funcţie de vârsta copilului.
O sarcină specială este sprijinul familiilor cu mulţi copii, insistăm în acest sens asupra elaborării unui program la nivel naţional.
În cazul părinţilor singuri, majorarea valorii pragului dreptului la ajutor social este o măsură reală şi importantă pentru familiile aflate în această situaţie.
Având în vedere faptul că în cazul gemenilor greutăţile fizice şi materiale sunt mărite, iniţiem corelarea indemnizaţiei de creştere a copilului cu numărul acestora.
Îmbunătăţirea continuă şi adaptarea la nevoile schimbătoare a sistemului de indemnizaţii sociale este indispensabilă.
Crearea unei legi reglementând acest domeniu ar simplifica procesul de acordare a indemnizaţiilor sociale, aşadar o iniţiativă în acest sens este necesară.
Protecþia drepturilor copilului Protecţia drepturilor copilului înseamnă garantarea drepturilor omului pentru copil,
însă toate acordurile internaţionale subliniază faptul că copiilor trebuie să fie asigurate unele drepturi speciale având în vedere situaţia lor dependentă de adulţi, caracteristicile datorate vârstei şi vulnerabilitate lor.
Statul trebuie să garanteze drepturile primordiale, şi anume dreptul la dezvoltare sănătoasă, la educaţie, la protecţie împotriva abuzurilor, la egalitate în drepturi, etc., însă părinţii sunt cei însărcinaţi cu educaţia copilului.
Dacă părintele, dintr-un motiv sau altul, pe o perioadă mai scurtă sau mai lungă, nueste în stare să îşi îndeplinească sarcinile părinteşti, pe baza principiului subsidiarităţii, comunitatea, respectiv statul trebuie să intervină şi să ofere ajutor.
Aşadar este în primul rând sarcina autorităţilor locale să identifice familiile care se confruntă cu pericolul marginalizării sociale din varii motive (şomaj, alcoolism, abuz în familie, sărăcie, analfabetism, etc.) şi să încerce integrarea lor prin mobilizarea resurselor comunităţii.
Capacitatea autorităţilor locale trebuie să crească pentru ca ele să fie în măsură să îndeplinească aceste sarcini.
Creşterea capacităţii înseamnă în primul rând creşterea efectivului, educaţia profesională, munca în reţea, elaborarea unor servicii.
În acest sens se vor exploata fondurile structurale respectiv alte resurse guvernamentale şi neguvernamentale. (Banca Europeană pentru Dezvoltare, Programele de Interes Naţional ale Ministerului Muncii, Familiei şi a Egalităţii de Şanse, etc. )
În vederea formării unor comunităţi sănătoase este imperativă crearea unor centre comunitare în cadrul fiecărei autorităţi locale (comune, oraşe) deoarece acest serviciu are un rol central in domeniul activităţilor de protecţie a copilului şi a familiei, precum şi în domeniul activităţilor de tineret.
Autorităţile judeţene au posibilitatea de a finanţa, parţial, aceste centre comunitare, aşadar trebuie să îşi asume responsabilitatea,
având în vedere faptul că astfel în multe cazuri se poate evita ruperea copilului de familie, respectiv agravarea problemelor locale.
Prin întărirea serviciilor de prevenire se reduc cheltuielile serviciilor profesionale sociale judeţene, totodată se sprijină dezvoltarea unor comunităţi mai puternice şi mai sănătoase.
La nivel central este nevoie de o coordonare mai eficientă a sistemului social.
Deoarece sistemul social local şi judeţean de servicii este coordonat la nivel central de patru autorităţi respectiv patru agenţii (Autoritatea Naţională pentru Protecţia Copilului, Autoritatea Naţională pentru Persoane cu Dizabilităţi, Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei, Agenţia Naţională Pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi), subordonate toate Ministerului Muncii, Familiei şi a Egalităţii de Şanse, ar fi binevenită crearea unui Minister pentruProbleme Sociale şi Familie, însărcinat cu elaborarea şi corelarea politicilor profesionale şi a reglementărilor în domeniu.
Este indispensabil ca finanţarea sistemului social să se efectueze prin acest minister, acesta oferind posibilitate pentru sprijinul şi controlul implementării politicilor profesionale.
IV. PROTECŢIA MEDIULUI ŞI A NATURII“Când îmi terminam toaleta de dimineaţă, trebuiasă fac cu foarte mare grijă toaleta planetei.“(Antoine de Saint-Exupéry)Obiectivul politicii de protecţie a mediului a UDMR este prezervarea valorilor naturale şi resurselor ţării,
totodată asigurarea unui mediu înconjurător sănătos şi locuibil.
Diferitele catastrofe naturale (poluarea apei, solului şi aerului, inundaţii, etc.) se pot evita prin măsuri preventive adecvate, iar efectul acestorase poate diminua.
Astfel valorile naturale pot fi păstrate.
Piloanele politicii de mediu a Uniunii Democrate Maghiare din România:
dreptul la mediu sănătos;
respectarea principiului cel ce poluează, plăteşte;
asigurarea principiului dezvoltării sustenabile;
aplicarea politicilor de mediu pentru prevenirea schimbării climaterice;
luarea în considerare a principiului prevenţiei în cazul investiţiilor;
protecţia mediului trebuie considerată ca un domeniu deasupra sectoarelor şi nu ca un sector profesional;
aspectele de protecţie a mediului au prioritate în elaborarea politicilor de dezvoltare, deoarece asigurarea condiţiilor de viaţă pentru generaţiile următoare este obligaţia noastră morală;
asigurarea unui sistem instituţional modern, bine gândit şi echipat în domeniul protecţiei mediului şi a naturii, care să cuprindă atât sarcinile autorităţii cât şi cele de control;
cooperare şi contact continuu cu organizaţii profesionale (verzi) neguvernamentale.
HabitatulÎn vederea asigurării condiţiilor de trai adecvate,
susţinem:creşterea accesului populaţiei la reţelele de apă potabilă şi menajeră – scopul investiţiilor fiind extinderea şi înnoirea reţelelor de apă potabilă şi menajeră,
construirea unor noi staţii de purificare a apei menajere, respectiv reabilitarea celor existente;
autorizarea metodelor alternative de purificare a apei menajere în cazul localităţilor mici (purificare în zona rădăcinilor);
desfiinţarea depozitelor de deşeuri ilegale şi neprofesionale, sistarea arderii neautorizate a deşeurilor, crearea unor uzine pentru procesare a deşeurilor şi a unor depozite moderne, în conformitate cu standardele UE.
Până în anul 2012, 75% a depozitelor de deşeuri şi resturi menajere necorespunzătoare normelor unionale vor fi închise.
crearea unor sisteme integrate de gestionare a deşeurilor şi resturilor menajere în fiecare judeţ şi în capitală, adunarea selectivă deşeurilor, introducerea unor tehnologii de reciclare şi crearea unităţilor de prelucrare în acest domeniu;
intensificarea controlului în domeniul gestionării deşeurilor şi a resturilor menajere;
menţinerea spaţiilor verzi existente şi crearea unora noi – până în anul 2010, în fiecare localitate este nevoie de proporţia de 20 m2 spaţii verzi/persoană, iar în 2013 de 26 m2 spaţii verzi/persoană;
modernizarea sistemelor centralizate urbane furnizoare de căldură, având drept consecinţă reducerea poluării aerului şi a emisiei de bioxid de carbon, valorificarea surselor de energie reciclabile în gospodării;
un mod de viaţă economicos din punctul de vedere al energiei şi izolarea termică adecvată a locuinţelor;
dezvoltarea culturii cumpărătorului conştient;
dezvoltarea şi modernizarea transportului public urban, reducerea traficului de autoturisme în zone centrale, crearea unor zone pietonale pentru reducerea emisiei de gaze cauzatoare de schimbări climaterice;
reducerea nivelului de zgomot;
dezvoltarea infrastructurii pentru circulaţia pe biciclete – delimitarea unor rute şi piste pentru biciclişti în mod obligatoriu în cazul localităţilor cu o populaţie peste 20.000, elaborarea unor planuri şi strategii pentru construirea pistelor pentru biciclişti (la nivel judeţean, micro-regional sau chiar regional – corelat cu dezvoltări în domeniul turismului);
modernizarea grădinilor zoologice şi crearea unor condiţii de trai adecvate pentru animale.
Protecþia naturiiÎn vederea păstrării valorilor naturale, promovăm şi susţinem
:elaborarea cât mai curând a planului de acţiune de protecţie a naturii al României, luând în considerare obligaţiile izvorând din aderarea la UE respectiv caracteristicile locale;
integrarea valorilor naturale în reţelele naturale;
stabilirea sistemului bugetar normativ şi/sau din sursele autorităţilor locale a finanţării cheltuielilor de gestionare a parcurilor naţionale (pază, cercetare, dezvoltare);
elaborarea legilor care asigură eficienţa managementului şi protecţiei rezervaţiilor naturale, inclusiv reţeaua Natura 2000;
darea în gestiune a teritoriilor ocrotite organizaţiilor neguvernamentale locale sau asociaţiilor proprietarilor de terenuri (persoane juridice);
popularizarea continuă a principiului esenţial şi utilităţii reţelei Natura 2000 în cercul agricultorilor şi a proprietarilor de terenuri (proprietăţi comunale);
achitarea grabnică a compensaţiilor pentru terenurile cuprinse în Natura 2000;
integrarea rezervaţiilor naturale de valoare europeană în reţeaua turistică;
asigurarea finanţărilor excluse din Planul Naţional de Dezvoltare Rurală în cazul biogospodăriilor;
crearea unei comisii mixte interministeriale cu toate competenţele necesare pentru contracararea exploatării ilegale a pădurilor;
construcţia infrastructurii necesare pentru prevenirea catastrofelor naturale;
aplicarea unor soluţii armonizate cu peisajul pentru dezvoltările de protecţie împotriva inundaţiei.
Suntem împotriva culturilor de plante modificate genetic şi a utilizării intensive de chimicale agricole respectiv împotriva oricărui sprijin direct sau ascuns al acestora.
Totodată suntem împotriva plantării speciilor ne-autohtone în cazurile în care acestea nu sunt cultivate pentru obţinerea producţiei de biomasă.
Mediul industrial ºi economicInsistăm asupra lichidării şi reabilitării adecvate a minelor nefolosite, a haldelor de steril, a terenurilor industriale părăsite, eliminării poluărilor istorice, respectiv asupra înăspririi prevederilor referitoare la investiţii noi în domeniile de minerit şi de industrie grea.
Susţinem favorizarea investiţiilor tip brown field, respectiv sprijinul acelor investiţii de tip green field, care se efetuează pe terenuri nepotrivite exploatării agricole;
Susţinem înfiinţarea unor întreprinderi care aplică tehnologii de vârf şi accesul acestora la fondurile de dezvoltare.
Suntem ferm împotriva activităţilor de minerit care folosesc tehnologii cu cianură (având în vedere principiul prevenţiei dorim să asigurăm ocrotirea valorilor mediului şi ale naturii).
Susţinem introducerea tehnologiilor economice şi producţia aparatelor economice pentru uzul casnic.
Susţinem metodele ecologice de ambalare.
Fundalul social ºi instituþionalSusţinem extinderea şi simplificarea sistemului de finanţare a Fondului Ecologic pentru ca acesta să devină un mijloc real şi adecvat pentru întreprinderi mici şi mijlocii, autorităţi locale, organizaţii neguvernamentale şi persoane fizice.
Susţinem simplificarea procedurii de autorizare în domeniul protecţiei mediului şi reducerea termenilor aferenţi.
Insistăm asupra unei participări mai active din partea populaţiei la audieri publice şi informarea promptă a cetăţenilor în legătură cu investiţiile de care sunt vizaţi.
Susţinem trecerea agenţiilor de protecţie a mediului în competenţa consiliilor judeţene.
Susţinem obligativitatea educaţiei ecologice şi includerea acestuia în programa şcolară.
Susţinem crearea unor centre de cercetare în tehnologia protecţiei mediului în centre universitare.
V. DESCENTRALIZARE REALĂ, AUTORITĂŢI LOCALE COOPERANTE„Trebuie să ne evaluăm forţele, să ne organizăm, să ne cunoaştem obiectivele.Ascultaţi, maghiari milenari din Ardeal, Banat, zona Crişurilor şiMaramureş: treziţi-vă din somnul vostru de doi ani, deschideţi-vă ochii,priviţi în jur, şi alăturaţi-vă celor care vor să confrunte noua viaţă.”(Kós Károly)În statul civic funcţional, autorităţile locale, pilonii statului de drept democratic, sunt acele autorităţi administrative prin care se realizează autonomia locală.
Acestea nu sunt doar instituţii locale şi autonome ale exercitării puterii, ci şi gestionarii problemelor publice locale.
Cadrul legal care reglementează funcţionarea acestora trebuie revizuit în vederea unei descentralizării reale.
În consecinţă:Susţinem elaborarea cadrului legal al descentralizării reale.
Inspectoratele şcolare, agenţiile de mediu şi directoratele agricole trebuie să treacă în subordinea consiliilor judeţene;
iar poliţia comunitară şi departamentul de ordine a poliţiei locale să treacă în subordinea consiliilor locale.
Trecerea instituţiilor de sănătate, de educaţie, de protecţie a copilului, sociale şi a altor asemenea entităţi delegate de la nivel central (deconcentrate) în subordinea autorităţilor locale implică şi dreptul la supravegherea numirii conducătorilor, a directorilor acestor instituţii.
Este necesară elaborarea unui program naţional privind construirea unor cămine pentru vârstnici şi a unor centre sociale, respectiv asigurarea sustenabilităţii lor.
Este nevoie de reducerea competenţei prefecturilor.
Sarcina prefectului trebuie să fie numai controlarea legalităţii actelor administrative.
Se impune modificarea legii administraţiei publice în sensul extinderii competenţelor preşedinţilor de consilii judeţene.
Prin votul uninominal, legitimitatea acestora creşte, iar competenţele deţinute trebuie să reflecte acest fapt.
Este importantă stabilirea unor micro-regiuni interjudeţene şi în interiorul judeţelor aparţinând de o anumită regiune de dezvoltare.
Trebuie să asigurăm autorităţilor locale posibilitatea planificării pe termen lung.
În cursul aderării la Uniunea Europeană, autorităţilor locale le revin sarcini din ce în ce mai grele în domeniul proiectelor.
Pentru a face faţă, este necesară:angajarea forţei de muncă calificate şi asigurarea salariilor adecvate.
Trebuie să asigurăm posibilitatea ca în cazul unor proiecte unionale de anvergură, statul să acopere, în locul autorităţilor locale, partea de auto-finanţare a proiectului.
Este necesară crearea unor instituţii educaţionale regionale sau chiar internaţionale care să asigure pregătirea adecvată şi continuă a funcţionarilor publici în domeniul administrativ.
Dorim să dezvoltăm cooperarea între regiuni şi în interiorul lor.
Trebuie să creăm condiţii pentru ca autorităţile locale să îşi lărgească parcul de autovehicule cu microbuze (sau chiar autocare).
Prin acest mijloc se poate rezolva problema aşezărilor izolate,
respectiv se facilitează menţinerea relaţiilor culturale între autorităţi locale.
Utilizând cadrul legislativ referitor la grupuri europene de cooperare (EGCT ),
insistăm asupra participării autorităţilor locale în organizaţii regionale transfrontaliere.
Susţinem continuarea programului naţional denumit Economie bazată pe cunoaştere,
dezvoltarea reţelei rurale de Internet.
Trebuie să elaborăm un program pentru alcătuirea cadrului activităţilor recreative, de asemenea şi un program naţional pentru construirea pistelor pentru biciclişti.
Condiţia fundamentală a unei munci eficiente este consultarea continuă a reprezentanţilor UDMR din autorităţile locale, respectiv contactul continuu cu alegătorii, în vederea validării intereselor comunităţii maghiare din România.
VI. ÎNVĂŢĂMÂNTUL, CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ, CULTURA, BISERICILE, ORGANIZAŢIILE NEGUVERNAMENTALE„Şcoala este făcută ca omul să înveţe cum se învaţă, să i se trezeascăinteresul, să cunoască bucuria lucrului bine făcut, emoţiacelui care creează şi să îşi descopere pasiunile viitoare.”„Viitorul va arăta în felul în care arată şcoala zilei de astăzi.”(Szent-Györgyi Albert)Practica autonomiei personale poate oferi condiţii favorabile dăinuirii comunităţii maghiare din România chiar şi în societatea informaţională a secolului XXI, bazată pe cunoştinţe.
Garanţia modernizării şi competitivităţii noastre viitoare este crearea unei reţele instituţionale moderne şi funcţionale la nivel de mare calitate în sectoarele care stau la baza construcţiei noastre sociale în învăţământ, ştiinţă, cercetare şi cultură.
UDMR doreşte să realizeze strategia unică de dezvoltare necesară construirii acestui sistem prin iniţiative şi planuri de acţiuni bazate pe următoarele principii fundamentale:
Iniţiative politice1. Condiţia practicării autonomiei personale este adoptarea, de către Parlament, a Proiectului Legii Minorităţilor.
În noul ciclu parlamentar, Uniunea va continua să insiste asupra adoptării acestei legi.
Integrarea în lege a dreptului la fondarea instituţiilor este extrem de importantă, pentru că acesta este mijlocul măririi numărului instituţiilor educaţionale, culturale şi de cercetare.
Avem sarcina de a participa la elaborarea Strategiei Naţionale Educaţionale reprezentând interesele speciale ale educaţiei minorităţilor.
2. Una dintre cele mai importante obligaţii politice ale comunităţii noastre în următoarea perioadă este participarea eficientă în elaborarea şi adoptarea unui pachet de legi ale învăţământului care să prevadă reforma sistemului educaţional public şi superior
şi să elimine toate formele de discriminare negativă.
3. Uniunea este pentru noua lege a teatrelor prevăzând reforma instituţiilor noastre profesionale de cultură, oferind posibilitatea de a răspunde adecvat provocărilor prezentului.
4. Sub semnul descentralizării şi al subsidiarităţii, UDMR insistă asupra elaborării metodelor care, în vederea alcătuirii celui mai sustenabil sistem posibil, facilitează stabilirea unor parteneriate între autorităţi locale şi instituţiile din domeniul educaţiei şi al culturii.
5. Reprezentanţa noastră luptă în continuare pentru extinderea cadrelor învăţământului pentru ceangăii-maghiari,
respectiv pentru înfiinţarea unor instituţii ceangăi-maghiarie independente.
6. Realizarea programului UDMR este posibilă doar prin efortul comun al societăţii maghiare din România, respectiv cu transpunerea lui în ofertă electorală concepută în limbajul faptelor concrete
. Cuvântul-cheie al noului ciclu parlamentar este parteneriatul.
Uniunea are sarcina de a activa în cooperare cu societatea civilă, cu toate forţele de construcţie socială pentru elaborarea statutului comunităţii auto-guvernante, garantat prin lege.
Învãþãmântul public. ªcoala secolului XXI.Politica noastră educaţională trebuie să reprezinte în continuare voinţa de independenţă cu obiectivul realizării unui sistem educaţional în limba maternă bazat pe autoguvernare şi integrat în sistemul instituţional al spaţiului educaţional european, în toate domeniile, formele de învăţământ, şi la toate nivelurile.
În cursul alcătuirii unei reţele de şcoli maghiare adaptate la cerinţele secolului XXI, ne confruntăm cu provocările reformei în învăţământ anunţate sub semnul descentralizării şi cele cauzate de anumite procese demografice.
Structura învăţământului public trebuie să corespundă noilor cerinţe ale pieţei forţelor de muncă
. Pornind de la schimbările sesizate în ultimii ani, susţinem extinderea învăţământului profesional în limba maghiară.
În domeniul reformelor, reprezentanţa noastră parlamentară insistă asupra modificării legilor şi a introducerii noilor reglementări prin care:Se extinde autonomia instituţională în devenire;
Sistemul instituţional centralizat al statului se descompune treptat;
La toate nivelele în învăţământul public să avem posibilitatea de a preda toate materiile în limba maternă
iar copii noştri să îşi însuşească cunoştinţe de limba română pe baza programei şcolare speciale elaborat şi propus de către noi, care ia în considerare caracteristicile specifice ale limbii maghiare.
În cazul comunităţilor naţionale, educaţia copiilor de 1-3 ani să se facă exclusiv la creşe şi grădiniţe cu predare în limba maternă a copiilor;
În fiecare regiune unde acest lucru este necesar, să se asigure învăţământul în limba maternă pentru copiii cu dizabilităţi;
Noul sistem de finanţare introdus în învăţământul public va conţine şi finanţări corective şi complementare menite să acopere cheltuielile suplimentare legate de învăţământul pentru minorităţi;
Competenţele de conducere în educaţie vor fi delegate autorităţilor locale şi conducerilor instituţiilor;
Validând principiul subsidiarităţii creşte abilitatea de validare a intereselor a reprezentanţilor societăţii locale (autoritate locală, părinţi, elevi, şcoli, biserici, etc.) ceea ce însemnă că vor avea un cuvânt de spus în privinţa şcolilor;
În diasporă se pot crea centre şcolare maghiare micro-regionale funcţionând în sistem de colegiu (cu autocare, cămin şi cantină) finanţate preponderent din fonduri bugetare.
Comunitatea maghiară din România trebuie să beneficieze de fonduri din bugetul central şi local destinate acoperirii nevoilor din domeniul învăţământului şi al culturii, conform procentajului său demografic;
Autorităţile locale să fie capabile să coopteze sume din ce în ce mai mari din programele operative ale Uniunii Europene şi din alte fonduri unionale sau naţionale.
Având în vedere indicatoarele demografice negative, şi noua metodă de finanţare bazată pe efectivul de copii/elevi (conform căreia unităţile şcolare cu efectivul sub 200 şi grădiniţele cu efectivul sub 100 nu sunt viabile) trebuie să regândim reţeaua noastră de şcoli în aşa fel încât nici un elev maghiar să nu fie nevoit să se înscrie la o şcoală cu altă limbă de predare.
Uniunea recomandă alcătuirea unei reţele micro-regionale de şcoli, cu luare în considerare a următorilor factori: poziţia geografică a localităţilor, accesibilitatea lor şi reţeaua de drumuri publice, caracteristicile reţelei de învăţământ existente, caracteristicile generale ale localităţilor şi potenţialul de finanţare a autorităţilor locale.
UDMR va face totul să fim câştigători ai noului sistem.
Totodată Uniunea sprijină activitatea fundaţiilor în serviciul învăţământului în vederea alcătuirii infrastructurii necesare în micro-regiuni (colegii, autocare şcolare, sistem de burse).
Învãþãmântul superiorDin pricina schimbărilor demografice, în următorii patru ani sistemul de învăţământ superior se va modifica în mod considerabil.
Este important ca această modificare să se producă prin dialogul continuu al universităţilor şi a celor implicaţi în învăţământ, şi pe lângă efectele pieţei, să fie luate în considerare şi punctele de vedere principiale care fundamentează societatea zilei de mâine.
Prin aderarea la Uniunea Europeană învăţământul superior maghiar din Transilvania se află într-o situaţie nouă, de importanţă istorică.
Supravieţuirea învăţământului superior maghiar din Transilvania depinde de competitivitatea şi abilitatea de asumare a acestuia.
Sprijinim reforma învăţământului superior pe baza Declaraţiei de la Bologna care favorizează alcătuirea unui sistem european de învăţământ superior integrabil şi asigură libera circulaţie între universităţi, respectiv integrarea studiilor parţiale efectuate peste hotare în sistemul instituţional românesc.
UDMR consideră o sarcină importantă înfiinţarea unei universităţi independente de stat în limba maghiară cu centrul la Cluj.
Totodată insistăm asupra creării condiţiilor care să asigure independenţa în decizii, structurală şi financiară a liniilor maghiare de învăţământ superior existente,
întărirea structurilor existente,
stabilirea autonomiei interne,
crearea sistemului de facultăţi maghiare la Universitatea Babeş-Bolyai, întărirea învăţământului maghiar la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş.
Trebuie să extindem învăţământul în limba maternă la mai multe instituţii de învăţământ superior din Transilvania
care pot deveni elemente ale unei reţele transilvănene de învăţământ superior în limba maghiară acoperind toate domeniile profesionale.
Sprijinim alcătuirea unor noi linii de învăţământ în limba maghiară la Târgu Mureş (Universitatea Tehnică Petru Maior), Cluj-Napoca (Academia de Muzică Gheorghe Dima), la Universitatea Tehnică din Cluj, la Academia de Arte Vizuale Ion Andreescu, la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară.
Ca un prim pas, la aceste instituţii trebuie să asigurăm însuşirea limbajului profesional şi în limba maghiară, paralel cu crearea statutelor independente pentru cadre didactice.
O sarcină importantă este sprijinul şi dezvoltarea reţelei de instituţii private de învăţământ superior în limba maghiară.
Formele de învăţământ de stat şi privat sunt complementare, asigurând o ofertă completă a învăţământului superior în limba maternă.
Sprijinim funcţionarea şi dezvoltarea Universităţii Sapientia, rezolvarea problemelor acesteia în domeniul acreditărilor.
Trebuie să traducem în practică posibilitatea oferită de legea învăţământului, conform căreia statul poate să preia o parte a finanţării instituţiilor de acest fel.
ªtiinþa ºi cercetareaConform năzuinţelor României după aderarea la UE, respectiv în interesul dezvoltării economice sustenabile, UDMR insistă ca cercetarea ştiinţifică să fie considerată o prioritate şi să beneficieze de finanţare bugetară adecvată în conformitate cu standardele europene.
Pentru eficacitatea şi performanţa cercetării ştiinţifice din România, UDMR susţine rezervarea procentului de unu la sută din venitul naţional brut pentru cercetare ştiinţifică, inovaţie şi dezvoltare.
În consecinţă în cadrul bugetului se va mări procentajul cheltuielilor pentru cercetare şi dezvoltare.
Dorim să încurajăm cooptarea surselor financiare europene pentru finanţarea unor programe naţionale de cercetare,
în special în instituţiile unde există maghiari în rândul angajaţilor.
Pentru aceasta este necesară reorganizarea instituţională a cercetării ştiinţifice şi asigurarea unor posibilităţi financiare considerabil mai largi.
Totodată susţinem integrarea în reţelele de cercetare susţinute de companii private naţionale şi internaţionale.
Obiectivul nostru este ca comunitatea maghiară din Transilvania să fie competitivă în Europa unită.
Învăţământul superior şi cercetarea sunt inseparabile.
Insistăm, aşadar, asupra integrării mai intense a acestora, îmbunătăţirea condiţiilor cercetării ştiinţifice practicate la universităţi atât din punct de vedere juridic cât şi financiar.
Iniţiem crearea unor parcuri de cercetare, dezvoltare, tehnologie în raza de atracţie a Universităţii Sapientia (Tuşnad, Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni, Sfântu-Gheorghe).
Sprijinim prin exploatarea particularităţilor noastre culturale desfăşurarea unor programe în cooperare cu instituţii de învăţământ superior din Ungaria şi Europa.
Obiectivul primordial al comunităţii maghiare din România este menţinerea în ţară al celui mai pregătit grup al intelectualităţii maghiare ,
iar principalul mijloc în acest sens este instituţionalizarea cercetării ştiinţifice, respectiv asigurarea egalităţii de şanse în institutele de cercetare.
Pentru acestea, UDMR urmăreşte o strategie la multiple nivele:a. Pentru continuarea tradiţiilor noastre trebuie să asigurăm posibilitatea cercetării unor teme de interes specific maghiar în institutele de cercetare româneşti de finanţare bugetară, respectiv angajarea adecvată (conform procentajului demografic) a cercetătorilor maghiari.
În institutele de cercetare însărcinate cu probleme specifice minorităţilor insistăm asupra creării unor departamente cu autonomie financiară şi operaţională în cadrul Academiei Române şi al institutelor de cercetare subordonate ministerelor.
b. La universităţile private şi de stat în limba maghiară solicităm extinderea condiţiilor instituţionale ale cercetării ştiinţifice, ca un imperativ al îmbunătăţirii nivelului învăţământului superior în limba maghiară
în corelare cu întărirea autonomiei învăţământului superior de stat în limba maghiară.
c. Pentru continuarea tradiţiilor specifice în cercetare ale maghiarilor din România şi pentru implementarea strategiilor noastre autonome de politică a ştiinţei este importantă întărirea instituţionalizării cercetării ştiinţifice efectuate în cadrul unor organizaţii profesionale şi fundaţii.
UDMR este conştient că sfera civică maghiară din România asigură cadrele cele mai potrivite pentru cultivarea unor domenii specifice de cercetare.
UDMR face eforturi pentru asigurarea finanţării muncii de cercetare solicitând atât părţii române cât şi celei ungare să sprijine cauza cercetării ştiinţifice maghiare din România din fonduri bugetare, şi insistă asupra accesului real al cercetătorilor maghiari din România la sursele Uniunii Europene prin construirea unui cadru instituţional adecvat.
În cercetarea domeniilor specifice referitoare la comunitatea maghiară insistăm asupra cooperării cu Academia Ungariei şi cu alte institute de cercetare din Ungaria.
CulturaÎn ultimii ani, în domeniul culturii am creat un fundal instituţional maghiar multicolor şi valoros, urmează ca acesta să fie consolidată.
În cazul instituţiilor culturale susţinute de autorităţile locale este esenţială creşterea calităţii şi a eficienţei, iar instituţiile din sfera civică trebuie integrate în reţele, asigurând totodată instruirea profesională continuă a colaboratorilor.
Trebuie să integrăm puterea creatoare de valori a culturii noastre regionale în circulaţia globală a valorilor.
Lumea nu vrea să ştie ce am preluat noi din valorile universale, ci este curioasă să vadă, ce am reuşit să adăugăm la ele.
Această viziune poate deveni strategia noastră de acomodare.
Multiculturalitatea a devenit o valoare europeană.
Trebuie să ne asumăm propria cultură, recipientul identităţii noastre.
Patrimoniul nostru cultural naţional, cultura scrisă (scriitori, poeţi, case de editură, presa, bibliotecile), arta plastică (artişti, galerii, studiouri), artele scenice (teatre, operă, orchestre filarmonice, film, ansambluri de dans), arhitectura (restaurare, proiectare), arta populară creează şi păstrează la rândul lor o cultură a tuturor maghiarilor, imună la efectele nocive ale timpului şi politicii.
Politica culturală adoptată de Uniune ocroteşte această cultură prin realizarea unui cadru de drept public pentru funcţionarea ei şi îşi propune să antreneze un sistem de fundaţii care să ofere condiţii de viaţă decente artiştilor noştri şi să sprijine lansarea generaţiilor viitoare de artişti.
Reprezentanţa parlamentară a UDMR susţine principiul finanţării sectorului cultural din fonduri bugetare, ca o condiţie a competitivităţii în procesul de integrare europeană.
Managementul culturii exercitat de autorităţile locale, respectiv instruirea continuă a colaboratorilor în domeniul alcătuirii documentaţiei proiectelor sunt aspecte de importanţă mărită.
Pentru creşterea veniturilor locale, încurajăm corelarea activităţii autorităţilor locale în vederea implementării unor proiecte naţionale în domeniul turismului cultural.
Asemenea proiecte pot fi traseele denumite „Petőfi în Transilvania”, „Drumul sării” sau „Patrimoniul nostru cultural”.
În activitatea sa de organizare socială, Uniunea se bazează pe cooperarea păturilor de mijloc ale societăţii, asumarea unui rol social sporit de către membrii acestora.
Uniunea susţine iniţiativele care vizează alcătuirea unei infrastructuri culturale aflate în proprietatea sau gestiunea comunităţii, cum ar fi reţeaua de Case Maghiare, muzee rurale, centre informaţionale civice regionale, colecţii publice (arhive, biblioteci, colecţii de artă plastică).
Legea arhivelor trebuie modificată în aşa fel încât sistemul arhivelor să funcţioneze după principiul descentralizării,
iar pe lângă arhive ale statului să existe şi arhive private sau bisericeşti,
şi în al treilea rând, să fie angajat personal de etnie minoritară în arhive în raport cu cantitatea materialului arhivat în limbaacestor etnii,
în al patrulea rând, ca aceste materiale să fie într-adevăr accesibile aşa cum acest lucru este prevăzut în legile referitoare la dreptul la informaţie, respectiv la ocrotirea datelor personale.
Susþinerea rolului social asumat de bisericiCultele religioase maghiare, pe lângă rolul lor nativ, sunt în mod tradiţional organizaţii sociale şi de păstrare a limbii materne ale comunităţii maghiare din Transilvania, factori de cooperare pe o paletă largă, cu care UDMR doreşte să menţină un contact permanent.
Cooperarea continuă este foarte importantă în vederea alcătuirii unor strategii comune şi a unor programe de organizare socială.
UDMR este în egală măsură deschis către toate bisericile, respectând libertatea conştiinţei membrilor acestora.
Totodată susţine respectarea deplină a libertăţii religiei şi a conştiinţei,
respectiv respectarea autonomiei bisericiilor.
UDMR insistă ca pentru bisericile recunoscute de stat să se creeze posibilitatea organizării, respectiv finanţării din bugetul central şi din bugetele locale a unui sistem de educaţie care să cuprindă toate formele şi nivelele de învăţământ.
UDMR susţine doleanţa ceangăilor maghiari din Moldova îndreptată spre introducerea serviciilor pastorale şi educaţiei religioase în limba maghiară pe teritoriului Episcopatului Romano Catolic de la Iaşi.
Uniunea noastră susţine iniţiativa bisericilor maghiare în alcătuirea unor sisteme instituţionale caritative (case de bătrâni, cămine pentru copii, colegii) şi insistă ca aceste instituţii să fie sprijinite financiar din fonduri bugetare.
La nivelul guvernului şi al legislativului, UDMR insistă asupra următoarelor:subvenţia de stat parţială şi adecvată acordată cultelor recunoscute;
recunoaştere ca zi liberă a sărbătorilor bisericilor recunoscute;
sprijinul financiar bugetar al lucrărilor de menţinere şi renovare a monumentelor ecleziastice, în proporţie cu valoarea istorică a acestora, respectiv valoarea lor arhitecturală.
Sarcini în funcþionarea sistemului propriu de instituþii civiceUDMR consideră că organizaţiile sociale civice au un rol însemnat în funcţionarea instituţională a culturii noastre, în reproducerea intelectualităţii, în încurajarea creării unor comunităţi competitive, cu putere economică, în participarea la finanţarea domeniului cultural.
În consecinţă:încurajează fondarea unor asociaţii şi fundaţii în toate localităţile locuite de maghiari având ca scop susţinerea şi rezolvarea intereselor comunităţii locale, crearea unei societăţi civice competitive;
prin reprezentanţii săi în fundaţii publice şi în fundaţiile fondate de către Uniune, UDMR susţine crearea unui sistem de finanţări bazat pe proiecte cu scopul asigurării funcţionării unor uniuni profesionale cu personalitate juridică, de competenţă naţională şi un rol în operarea instituţională a culturii;
la elaborarea strategiilor fundaţiilor, UDMR susţine iniţiativele pentru crearea unei infrastructuri culturale în proprietatea propriei comunităţi şi menite să ajute instituţionalizarea culturii maghiare, cum ar fi reţeaua de Case Maghiare, muzee rurale, centre informaţionale civice regionale, colecţii publice (arhive, biblioteci, colecţii de artă plastică);
Uniunea se străduieşte să creeze condiţii favorabile muncii de creaţie pentru artiştii noştri şi oamenii de ştiinţă de renume.
Insistăm ca prevederile referitoare la folosirea limbii materne din Legea administraţiei publice să fie completate cu obligativitatea restaurării inscripţiilor şi denumirilor originale ale memorialelor şi locurilor de pelerinaj tradiţionale,
iar numele străzilor să reflecte denumirile tradiţionale, respectiv trecutul istoric al aşezărilor.
Cultura noastră este parte integrantă a culturii naţionale maghiare.
Susţinem utilizarea liberă a simbolurilor noastre naţionale, pe lângă cele ale statului nostru, cu ocazia sărbătorilor, evenimentelor comunităţii noastre.
Insistăm asupra stabilirii unui sistem de relaţii între instituţiile maghiare culturale de pretutindenişi din Bazinul Carpatic.
Un mijloc excelent în acest sens este stabilirea relaţiilor de instituţii înfrăţite.
Susţinem integrarea capacităţilor creative de valori spirituale ale regiunilor locuite şi de către maghiari în cultura maghiară universală, pentru creşterea competitivităţii universale naţionale, prin alcătuirea reţelei de Institute de Cultură din Bazinul Carpatic.
Insistăm asupra finanţării acestui obiectiv din bugetul instituţiilor de interes naţional ale Fondului „Szülőföld”.
VII. PRESA“Dacă ar depinde de mine, legea presei ar avea unsingur articol: minciuna este interzisă.”(Deák Ferenc)Presa este factorul de bază al prezervării identităţii noastre naţionale, totodată spaţiul public al utilizării limbii materne.
Pe lângă informare, presa scrisă şi electronică a minorităţii noastre are un rol în ocrotirea valorilor noastre naţionale, celor caracteristic regionale şi a valorilor generale europene.
UDMR susţine presa maghiară din România în îndeplinirea nemijlocită a acestui rol.
În spiritul unor documente şi legi, precum Declaraţia Europeană a Drepturilor Omului, Constituţia României, Carta Limbilor Regionale sau Minoritare, Declaraţia Uniunii Internaţionale a Jurnaliştilor, Acordul internaţional referitor la televiziuni cu raza de emisie peste hotare, UDMR susţine ferm libertatea cuvântului şi a presei,
declarând că atitudinea deschisă a instituţiilor de stat şi accesul la informaţie sunt bazele reale ale democraţiei.
Respingem orice formă a cenzurii ideologice sau politice.
Difuzarea publică a informaţiilor, opiniilor şi dezbaterilor obiective referitoare la probleme publice este în beneficiul întregii societăţi.
În baza principiului liberei circulaţii a informaţiei, UDMR ocroteşte dreptul comunităţii maghiare din România la presă scrisă, emisiuni de radio şi televiziune libere şi independente.
În consecinţă este împotriva oricărei tentative de limitare sub orice formă – de conţinut, tehnic sau propagare – a acestui drept.
Totodată UDMR încearcă să menţină un contact reciproc şi să întreţină o comunicaţie nemijlocită bidirecţională cu organizaţiile legitime, redacţiile şi lucrătorii ale presei din România, pentru ca informarea publică să îşi îndeplinească rolul de informare, control şi formator al opiniei publice într-un mod autentic, eficient şi echilibrat.
Conform principiilor fundamentale de mai sus ale politicii presei, UDMR:În vederea informării reciproce şi a schimbului de idei menţine o relaţie de parteneriat cu Asociaţia Jurnaliştilor Maghiari din România (MÚRE ), cu Asociaţia Editurilor de Presă (LKE), respectiv cu Liga Scriitorilor Maghiari din Transilvania (E-MIL) respectând caracterul apolitic stabilit prin statutul acestor organizaţii.
Conducerea UDMR susţine un dialog continuu cu conducerea MÚRE , LKE şi E-MIL în vederea elaborării căilor cooperării.
Susţine cu toate mijloacele existente jurnaliştii în efectuarea muncii lor.
Sprijină jurnalistica tip anchetă, facilitează prezentarea obiectivă a doleanţelor Uniunii.
Încearcă să menţină relaţii cordiale cu presa românească, de la care se aşteaptă la informare obiectivă.
Acordă atenţie deosebită dezinformărilor, a comentariilor tendenţioase referitoare la comunitatea maghiară din România şi la reprezentanţa intereselor acesteia în presa din România şi de peste hotare, publicând prompt şi cu eficienţă orice corectare necesară.
Susţine tragerea la răspundere, conform prevederilor legislaţiei în vigoare, a autorilor materialelor de presă îndreptate împotriva minorităţilor etnice din România.
În domeniul presei audio-vizuale, UDMR:luptă în mod consecvent pentru stabilirea timpului de emisie a emisiunilor de radio şi televiziune în limba maghiară cel puţin în raport cu procentajul demografic al maghiarilor din România, făcând astfel posibilă realizarea unor emisiuni la un nivel profesional adecvat.
Emisiunile în limba maghiară de radio şi televiziune publică să fie extinse şi programate pentru perioade cât mai favorabile;
fiecare comunitate maghiară să aibă acces liber cel puţin la un produs al mediei audiovizuale maghiare din Transilvania;
susţine accesul unui număr cât mai mare de consumator media la produsele mediei electronice de bună calitate în limba maghiară;
formulează ca obiectiv realizarea unor emisiuni de radio şi televiziune de interes public, în limba maghiară, cu program integral.
Pe termen lung se doreşte înfiinţarea unor studiouri independente de radio şi televiziune de interes public, în limba maghiară.
Posturile de televiziune şi radio publice trebuie să asigure pentru emisiunile minorităţilor etnice, emisiuni de durată adecvată care pot fi văzute sau auzite pe întreg teritoriul ţării;
conducerea redacţiilor minorităţilor etnice din cadrul radioului şi televiziunii publice va fi numită în mod exclusiv cu acordul minorităţii în cauză, respectiv în urma unor tratative duse cu reprezentanţa acelei minorităţi.
La cererea noastră bine fondată posturile de televiziune publică asigură emisiuni regionale de radio şi televiziune în limba minorităţilor naţionale.
UDMR insistă ca în Consiliul Naţional Audiovizual, în conducerea societăţii de radio şi televiziune publică, respectiv în alte instituţii similare să fie prezent şi un reprezentant al comunităţii noastre etnice.
Susţine participarea redacţiilor maghiare din România în emisiunile regionale ale mediilor publice din Ungaria cu difuzare prin satelit.
Suntem convinşi că sistemul de valori existent în media publică (dar nu numai), în special spiritul jurnalelor de ştiri şi al unor emisiuni formatoare de opinie trebuie să se caracterizeze prin sensibilitate faţă de tematica minorităţii, prin respectul faţă de alteritate, prin favorizarea dialogului.
Suntem convinşi că aplicarea tehnologiilor dezvoltate, funcţionarea instituţiilor media competitive şi moderne (atât în ţară cât şi în Ungaria) asigură un acces mai liber al comunităţilor maghiare la produse ale presei audiovizuale de calitate, respectând unele caracteristici culturale şi lingvistice.
Susţinem toate măsurile menite să contracareze orice tip de discriminare, să valideze egalitatea de şanse şi ocrotirea minorilor.
VIII. SĂNĂTATEA„Nici inteligenţa, nici provenienţa nu produc odiferenţă atât de covârşitoare între om şi om câtfaptul că cineva este bolnav sau sănătos.”(F. Scott Fitzgerald)Dreptul la sănătate este un drept fundamental al omului şi al comunităţii.
Obiectivul Uniunii este alcătuirea unui sistem de ocrotire a sănătăţii care să servească nevoile bolnavului şi ale persoanei asigurate,
respectiv elaborarea unei politici ştiinţifice al sănătăţii, menite să evite efectele nocive asupra sănătăţii planând asupra comunităţii noastre.
Scopul nostru este implementarea unui sistem decent de îngrijire de nivel european – insistăm aşadar asupra continuării reformei în sănătate.
Sistemul de sănătate este cel mai important mijloc al autorităţilor locale pentru păstrarea abilităţilor de lucru ale populaţiei, respectiv pentru garantarea siguranţei sănătăţii publice.
Pentru ca acest sistem să fie eficient, este nevoie de îndeplinirea a două condiţii:
pe de o parte, trebuie să se adapteze la aşteptărilecomunităţii reprezentate de către autorităţile locale legitime,
pe de altă parte trebuie să dispună de competenţa profesională şi infrastructura caracteristică sistemului de sănătate al unui stat membru UE.
Cel mai eficient mijloc pentru atingerea acestor două obiective este descentralizarea sistemului de servicii în sănătate şi trecerea acestuia în subordinea autorităţilor locale,
pe de altă parte, menţinerea coordonării profesionale exercitat de ministerul de resort.
Esenţa acestei măsuri este faptul că numirea conducerii instituţiilor din domeniul sănătăţii, problemele legate de angajaţi, (efectiv, instruire, salarizare, dialog social, etc.), finanţarea activităţii acestor instituţii, aprobarea bugetului lor, controlul gospodăririi ar ţine de competenţa autorităţilor locale,
iar îndrumarea profesională a instituţiilor în cauză, determinarea şi respectarea parametrilor calitativi ai serviciilor în sănătate i-ar revine ministerului.
Această soluţie organizatorică prezintă avantajul că managementul sistemului de sănătate ar intra în subordinea unor corpuri care deţin cele mai multe informaţii referitoare la necesităţile populaţiei şi care sunt în cea mai mare măsură interesate în soluţionarea problemelor.
Totodată, Ministerul Sănătăţii ar putea implementa în mod nestingherit strategia elaborată pentru domeniul sănătăţii, iar prin profesioniştii săi ar putea asigura dezvoltarea şi modernizarea sistemului sănătăţii.
Succesul programului de descentralizare depinde în mare măsură de adoptarea unui set de legi adecvate şi precaute, care să asigure buna cooperare între autorităţile locale şi Ministerul Sănătăţii, la fel şi soluţionarea eventualelor conflicte de competenţă.Forma concretă a programului de descentralizare ar fi următoarea: spitalele orăşeneşti şi comunale, centrele de examinare medicală, centrele de servicii de urgenţe şi laboratoarele trec din proprietatea statului în proprietatea autorităţilor locale.
Spitalele judeţene de urgenţă, clinicile universitare, spitalele specializate trec în proprietatea consiliilor judeţene.
Ar exista o lege care să le interzică autorităţilor locale să schimbe destinaţia instituţiilor astfel intrate în proprietatea lor,
dar să le ofere posibilitatea de a privatiza aceste instituţii în cazul în care există garanţii pentru păstrarea destinaţiei.
Cele mai mari lacune ale sistemului de asigurări în vigoare sunt: pe de o parte, faptul că instituţiile efectuează colectarea contribuţiilor de asigurare prin autoritatea competentă a Ministerului Finanţelor, ceea ce reduce veniturile sistemului, pe de altă parte,
faptul că marea parte a plăţilor judeţene se adună în casieria naţională de unde este redistribuită, deseori în baza unor principii discutabile.
După descentralizarea sistemului de servicii în sănătate, nimic nu ar motiva participarea Ministerului Finanţelor, nici centralizarea şi redistribuirea fondurilor adunate la nivel judeţean.
Pentru egalizarea diferenţelor teritoriale Casa Naţională a Sănătăţii ar primi 10 % din contribuţiile judeţene şi dacă nici această sumă nu ar fi suficientă, în baza deciziei consiliului de directori ar fi autorizată să efectueze recorelări judeţene cu luare în considerare a unor motivări adecvate şi cu acordul caselor judeţene implicate.
Reforma sistemului de rezidenţiatOrdinul Guvernului cu nr. 2008/12, emis de guvernul PNL-UDMR în anul trecut a însemnat un pas mare în domeniul descentralizării instruirii profesionale în medicină prin crearea posibilităţii de examen special de tip „B”(adică direct pentru un loc de muncă în spitale).
În pofida acestui fapt, prestigiul profesionalal medicilor rezidenţi este încă o problemă nerezolvată.
Medicii rezidenţi – în lipsa legislaţiei adecvate – fac practic munca infirmierilor şi nu au posibilitatea de a-şi exersa cunoştinţele profesionale înaintea examenului de specialitate (un important motiv pentru emigrare).
O lege care reglementează statutul medicilor rezidenţi ar schimba această situaţie prin determinarea cercului activităţilor medicale care pot fi exersate de către medicii rezidenţi în timpul rezidenţiatului.
Acesta ar garanta un simţ al responsabilităţii mai mare, un respect anume pentru medici la început de carieră şi ar ameliora problemele lipsei de cadre medicale.
Considerăm importante următoarele:Procesarea datelor programului de evaluare la nivel naţional a stării de sănătate a populaţiei în vederea elaborării a unor strategii naţionale şi regionale raţionale în domeniul sănătăţii.
Serviciile se bazează pe sistemul de asigurări, totuşi finanţarea sănătăţii publice şi a programelor naţionale de sănătate trebuie asigurată din buget central, pentru că într-o interpretare indirectă, acestea sunt probleme de siguranţă naţională.
Introducerea unor bugete multianuale în asigurarea de sănătate pentru realizarea eficienţei planificării şi a calculabilităţii.
Dezvoltarea reţelei de ocrotire a sănătăţii, în conformitate cu Carta Autorităţilor Locale şi cu Acordul de la Madrid, să fie elaborată pe baza unei viziuni teritoriale, în sensul ca regiunea să fie de măsura unei euro-regiuni.
Investiţiile mari, ca, de exemplu, salvarea cu elicoptere, reclamă măsuri de alt gen decât cea cu automobile.
Această concepţie a regiunilor ar avantaja în primul rând teritoriile situate de-a lungul frontierelor.
Se va reevalua principiul responsabilităţii teritoriale.
În prezent, dacă în teritoriul unui medic de familie funcţionează o şcoală sau o grădiniţă, sau o casă de copii, din punctul de vedere al sănătăţii publice, respectivul medic nu este responsabil pentru ele.
De fapt este nevoie de completarea competenţei medicului de familie cu aceste sarcini de sănătate publică.
Toate acestea să fie finanţate de către autorităţile locale, fiindcă Casa de Asigurări de Sănătate nu decontează cheltuielile de acest gen.
Conform acestui principiu este posibilă organizarea unei gărzi în circumscripţii, atât în oraşe cât şi la sat.
Introducerea unui sistem informatic modern şi unic de evidenţă,
interconectat cu sistemele similare ale statelor membre UE.
Este în contradicţie cu prevederile legale şi cu Constituţia faptul că codurile numerice personale apar pretutindeni, chiar şi pe reţete.
Este imperativă emiterea unui card personal de asigurat, care să conţină codul asiguratului şi nu codul numeric personal.
Doar în România sunt folosite în documentele medicale codurile numerice personale fără limite şi în mod necontrolat.
La nivel judeţean, alcătuirea unui Departament de Siguranţă Socială în cadrul Consiliului Judeţean (cu direcţii pentru medicină şi probleme sociale),
iar la consiliile locale să existe un birou însărcinat cu asemenea probleme, care să se ocupe de crearea şi operarea infrastructurii, deoarece casele de asigurare decontează doar serviciile cuantificate după persoane.
Ministerul Sănătăţii să se ocupe doar de politica sănătăţii, implementând-o prin autorităţile judeţene şi locale.
Casa de Sănătate să treacă în subordinea Parlamentului, finanţând doar serviciile legate de boli „naturale” şi fiind organizat în mod autonom regional.
Sub semnul descentralizării, 10% a fondurilor adunate la nivel de regiune să rămână în regiunile respective, fiind utilizate acolo, garantând eventual chiar şi posibilităţi de finanţare transfrontalieră.
Cercul serviciilor finanţate din asigurarea de sănătate trebuie lărgit, în special în domeniul serviciilor din domeniul medicinii dentare şi celei oftalmologice.
Inventarea riguroasă a activităţilor sanitare care pot fi privatizate
şi întărirea fermă a acelora care din punct de vedere medical şi economic nu pot fi privatizate.
La momentul actual pot fi recomandate pentru privatizare policlinicile cu plată de stat care funcţionează nestingherit din 1983, centrele de chirurgie plastică, respectiv activitatea de îngrijire a bolnavilor cronic la pat şi cea de reabilitare.
În România lipseşte îngrijirea gerontologică organizată.
Este necesară stabilirea unor centre şi spitale specializate pe gerontologie (pentru oameni în vârstă).
Aceste centre oferă îngrijire combinată medico-socială şi conform unor normative deja existente pot fi gestionate ca proprietăţi private sau ale autorităţilor locale.
Institutele existente sunt mult sub cele mai minime aşteptări, atât în privinţa calităţii, cât şi în privinţa numărului de locuri.
Integrarea controlului civic în controlul calitativ şi financiar.
Construirea unor cabinete medicale în zone rurale pe baza unui sistem naţional de proiecte.
Susţinerea repatrierii medicilor prin administraţie accelerată.
Asigurarea utilizării limbii materne în relaţia medic-bolnav, conform reglementărilor europene referitoare la minorităţi.
IX. TINERETUL ŞI SPORTUL„Nu pot schimba lucrurile lăsate în urmă, însă am un cuvânt de spus în legăturăcu ce se află înaintea mea, acolo am mult de lucru, acolo sunt încă în libertate.”(Karinthy Frigyes)Reprezentarea intereselor tineretului maghiar din România este un obiectiv de importanţă strategică al UDMR .
Tineretul maghiar din România este factorul decisiv al viitorului societăţii noastre, garanţia dăinuirii, reînnoirii şi continuităţii comunităţii noastre.
Păstrarea rădăcinilor este o valoare individuală şi comună, iar generaţia tânără este făuritorul viitorului comunităţii noastre.
Uniunea Democrată Maghiară din România susţine implementarea acelor condiţii sociale, economice şi culturale care să faciliteze afirmarea tineretului pe pământul natal.
Esenţa politicii de tineret a UDMR este crearea condiţiilor participării tineretului nostru în viaţa politică, economică şi culturală a ţării, şi acomunităţii noastre într-o măsură proporţională cu semnificaţia lui socială.
UDMR susţine toate iniţiativele şi propunerile formulate de organizaţiile de tineret cu obiectivul de a păstra tineretul maghiar din România în locul său de naştere, de a îmbunătăţi calitatea vieţii, de a mări şansele de reuşită în viaţă.
Sarcini legate de problemele generale de  tineret:lărgirea gamei de burse şi sporuri sociale pentru studenţi şi generalizarea sistemului de sprijin pentru fiecare student sau tânăr cu statut de student, indiferent de forma sau caracterul învăţământului;
extinderea reducerilor pentru călătorii pentru studenţi şi elevi şi în transportul interurban cu autocare;
modificarea sistemului taxelor de studiu în aşa fel încât învăţământul superior să fie accesibil şi persoanelor cu un venit redus;
introducerea creditelor pentru studenţi;
sprijinirea întreprinzătorilor şi gospodarilor tineri, prin programe educative şi de consultanţă menite să dezvolte cultura întreprinzătoare;
crearea posibilităţilor de integrare socială pentru copii şi tineri cu dizabilităţi, trăind la orfelinat sau în case de copii;
elaborarea în fiecare an a unei cercetări sociologice având ca obiectiv tineretul minorităţilor;
elaborarea unei strategii pentru tineret pentru perioada 2008-2012, cu participarea organizaţiilor de tineret de la nivel local, judeţean şi naţional;
includerea tinerilor domiciliaţi în cartierele de blocuri din marile oraşe în proiecte comunitare;
dezvoltarea infrastructurală a taberelor de tineret pentru a fi funcţionale în cursul întregului an;
predarea taberelor de tineret închise sau nefuncţionale autorităţilor locale pentru renovarea şi folosirea lor conform funcţiei iniţiale.
Sarcinile noastre legate de problemele caracteristice ale tineretului maghiar din RomâniaObiectivul nostru primordial este asigurarea posibilităţilor de culturalizare în limba maternă,
accesul la informaţii în limba maternă,
auto-organizarea,
crearea unor evenimente cu participarea întregii comunităţi.
UDMR promovează:extinderea reţelei caselor, centrelor de informare, birourilor de tineret din diasporă;
extinderea relaţiilor între instituţiile de învăţământ, culturale, bisericeşti, organizaţiile civile din regiune locuite de un număr considerabil de cetăţeni de etnie maghiară şi din regiunile diasporă;
UDMR sprijină activităţile organizaţiilor de tineret îndreptate spre popularizarea valorilor vieţii în comunitate şi celei democratice.
În consecinţă, în perioada următoare vor avea prioritate programele, iniţiativele menite să faciliteze asumarea unui rol public de către tineretul nostru.
UDMR susţine:delimitarea unor fonduri pentru finanţarea organizaţiilor şi programelor de tineret din fondurile bugetare ale autorităţilor locale şi judeţene, în conformitate cu prevederile legii-cadru pentru tineret;
năzuinţele actorilor învăţământului de a acţiona în mod autonom în cadrul instituţiei.
În acest sens iniţiază elaborarea cadrului juridic al consiliilor tineretului studios, al asociaţiilor elevilor sau studenţilor, al colegiilor profesionale şi al organizaţiilor cadrelor didactice;
extinderea sistemului de instituţii din subordinea guvernului, a autorităţilor locale şi a organizaţiilor neguvernamentale specializate în problemele caracteristice ale tineretului;
înfiinţarea unor case ale tineretului în fiecare reşedinţă de judeţ;
înfiinţarea unor centre de informare şi consultanţă pentru tineret în municipii;
elaborarea unui sistem pentru finanţarea normativă a organizaţiilor de tineret.
Sportul, ca forþã de formare a comunitãþiiChezăşia sănătăţii spirituale şi fizice a societăţii este practicarea corectă şi sistematică a activităţilor sportive.
Scopul UDMR este ca sportul să devină parte integrantă a modului de viaţă.
Este important ca toţi tinerii talentaţi în sport să beneficieze de posibilitatea afirmării.
Uniunea Democrată Maghiară din România susţine crearea acelor condiţii economice şi administrative care oferă populaţiei posibilităţi pentru practicarea sportului.
Iniţiem:dezvoltarea educaţiei fizice şi a sportului în şcoli, stabilirea unor sisteme de competiţii la nivel local, regional şi naţional;
predarea sportului de către profesionişti la toate nivelele instituţiilor de învăţământ;
crearea şi utilizarea în cerc larg a unor stabilimente sportive multifuncţionale cu cooptarea autorităţilor locale şi a sectorului privat.
Pentru îmbunătăţirea rezultatelor sportivilor noştri de performanţă,
insistăm asupra:finanţarea bugetară specială a sporturilor olimpice;
modificarea avantajoasă a legii sponsorizării;
gestionarea construcţiei terenurilor de fotbal cu gazon artificial ca program separat;
clarificarea titlului de proprietate a stabilimentelor sportive;
înviorarea relaţiilor între şcoli şi cluburi sportive.
Apel la miºcareCa parte integrantă a culturii universale, sportul are un rol indispensabil în păstrarea sănătăţii fizice şi spirituale, a puterii de creaţie, a petrecerii într-un mod util şi plăcut al timpului liber.
În consecinţă:insistăm ca autorităţile locale să finanţeze organizarea evenimentelor sportive locale;
susţinem organizarea evenimentelor la nivel naţional pe grupuri de vârstă;
iniţiem introducerea evenimentelor sportive şcolare tradiţionale în agenda competiţiilor întocmită de către Ministerul Educaţiei;
este importantă antrenarea profesorilor de educaţie fizică la organizarea unor evenimente sportive recreative.
Iniţiem remunerarea separată a formelor organizate de predare a educaţiei sportive în afara programei de învăţământ.
X. UN TRAI PREVIZIBIL ÎN STATUL DE DREPT BAZAT PE DEMOCRAŢIA PARLAMENTARĂ„Există unii care nu vor să înţeleagă, ori nu sunt înstare să înţeleagă uriaşa şansă de a trăi, ca naţiune,în libertate, sub ocrotirea cuvântului legii.”(Kölcsey Ferenc)Prin crearea cadrului legislativ al integrării efective în sistemul economic, politic şi instituţional-juridic al Uniunii Europene, parlamentul 2008-2012 are şansa de a deveni legislativul integrării.
Mijloacele realizării obiectivului nostru sunt mijloace ale statului de drept: reprezentarea parlamentară şi la nivelul autorităţilor locale.
Solicităm dreptul de a participa în procesul decizional care priveşte probleme referitoare la comunitatea noastră.
Statul de drept bazat pe democraţia parlamentară este un interes fundamental al comunităţii maghiare, deoarece legile sau modificările legislative care vizează comunitatea noastră garantându-ne drepturile, pot fi adoptate doar prin intermediul instituţiilor statului de drept.
Respectarea şi implementarea legalităţii, respectarea prevederilor legale de către cetăţeni sunt condiţii primordiale pentru existenţa statului de drept.
Interesul fundamental al comunităţii noastre este protecţia garantată de lege.
Pe drumul creării statului de drept şi a condiţiilor integrării, implementarea reformelor necesare este, în viziunea Uniunii, o sarcină primordială.
Reforma justiþieiScopul reformei justiţiei este garantarea independenţei puterii judecătoreşti,
asigurarea exercitării drepturilor şi libertăţilor omului,
asigurarea unei proceduri judecătoreşti obiective şi decente,
validarea dreptului de apel la judecătorie, eliminarea corupţiei în justiţie.
În acest sens UDMR iniţiază modificarea legii organizării judecătoriilor, respectiv a altor texte de lege în aşa fel încât rezultatul să limiteze competenţa ministrului justiţiei şi cea a Ministerului Justiţiei.
În opinia noastră ministerul justiţiei, ca reprezentant al politicului, respectiv aparatul pe care îl conduce, trebuie să se ocupe exclusiv de sarcini legate de administrarea justiţiei.
În consecinţă insistăm ca:recomandările pentru numirea judecătorilor să fie emise exclusiv din partea preşedinţilor judecătoriilor, respectiv a unor corpuri profesionale;
ministerul justiţiei şi funcţionarii publici ai ministerului să nu fie acceptaţi ca membri ai Consiliului Suprem al Magistraturii;
să fie înfiinţate noi judecătorii teritoriale pentru ca nici un cetăţean să nu fie nevoit să călătorească pe o distanţă de peste 50 km pentru rezolvarea unor procese în primă instanţă.
În vederea evidenţierii caracterului de furnizor de servicii al justiţiei, îmbunătăţirii relaţiei între populaţie şi justiţie şi conformarea la normele europene, recomandăm:
adoptarea cât mai apropiată a unui nou Cod Civil şi Cod Penal  simplificarea sistemului românesc de procedură civilă, în acest sens adoptarea noului Cod de Procedură Civilă şi al noului Cod de Procedură Penală;
realizarea informatizării sistemului judiciar;
integrarea cât mai completă a sistemului de norme ale UE în sistemul de drept românesc;
monitorizarea consecventă şi continuă a jurisprudenţei româneşti în vederea armonizării deciziilor judecătoreşti;
asigurarea publicităţii şi transparenţei deciziilor Consiliului Suprem al Magistraturii
o legislaţie mai eficientă referitoare la minori;
întărirea sistemului instituţional şi a cadrului juridic al cooperării internaţionale în justiţie.
Eliminarea corupþieiÎn opinia Uniunii Democrate Maghiare din România cel mai eficient mijloc al  luptei împotriva corupţiei este înlăturarea cauzelor acesteia.
Având în vedere faptul că principalele surse ale corupţiei sunt puterea exagerată a statului, sistemul administrativ centralizat, birocraţia şi lipsa transparenţei,
în acest sens Uniunea noastră propune:continuarea descentralizării sistemului administrativ public, în sensul delegării competenţelor centrale către autorităţile locale alese;
includerea organizaţiilor neguvernamentale în procesul de elaborare al deciziilor administraţiei publice;
validarea – chiar pe calea sancţiunilor – a prevederilor legislaţiei referitoare la transparenţa deciziilor administraţiei publice şi la accesul liber la informaţii de caracter public.
Mijlocul secundar al luptei împotriva corupţiei este modificarea politicii penale în aşa fel încât aceasta să-i înfrâneze considerabil pe potenţialii făptaşi ai actelor de corupţie şi să asigure investigarea făptuitorilor acestor delicte.
În vederea acestora este nevoie de creşterea eficienţei activităţii autorităţilor de urmărire penală şi investigaţie.
În consecinţă:poliţia şi procuratura să angajeze persoane cu cunoştinţe adecvate despre locaţie şi cu informaţii suficiente despre comunitatea locală, respectiv care cunosc limba persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale;
crearea unui cadru instituţional pentru cooperarea organizaţiilor civile şi cele poliţieneşti;
Modificarea ConstituþieiExperienţele politice, sociale ale ultimilor 18 ani, respectiv ale perioadei scurse de la anul 2003 încoace arată că există o reală nevoie pentru modificarea extensivă, chiar reforma Constituţiei.
Insistăm pentru:1. Determinarea conceptului de stat în concordanţă cu viziunea Uniunii Europene.
2. Corelarea principiului constituţional al diviziunii puterii cu situaţia prezentă, cu aşteptările sociale, cu tendinţele europene.
3. Determinarea constituţională în sensul curent european al conceptului suveranităţii.
4. Încadrarea conceptului subsidiarităţii, determinarea constituţională a conţinutului acestuia.
5. Extinderea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor în special în conformitate cu Carta Drepturilor Fundamentale UE.
6. Asigurarea pentru comunităţile naţionale, în probleme legate de păstrarea, exprimarea şi dezvoltarea identităţii lor drepturi de decizie, competenţe şi mijloace de executare, în anumite cazuri exclusive, iar în alte cazuri, participative.
7. Asigurarea constituţională a posibilităţii existenţei diferitelor forme de autonomie şi a dreptului la acestea.
8. Stabilirea şi garantarea principiilor fundamentale constituţionale ale unui sistem electoral care să asigure reprezentanţă proporţională.