Original 2024

Atragerea de fonduri în vederea industrializării rurale, constituie o viziune amplă asupra viitorului satului românesc. MINISTERUL FINANȚELOR reprezintă pentru noi o entitate juridică care are ca scop colectarea de taxe și impozite, controlul si îndrumarea activităților economice pe teritoriul României, dar și elaborarea de practici unitare, simple pentru dezvoltarea activitatilor economice. Multitudinea de acte normative și schimbările dese ale Codului Fiscal, au dus la diminuarea investițiilor străine în România în ultimii 20 de ani. Partidul Patrioților are în vedere reorganizarea și implementarea digitalizării, în așa fel încât, aceasta să aducă simplitate și nu îngreunarea contabilității instituțiilor publice și a celor private. E-Factura, nu este benefică și operativă pentru întregul sistem de contabilitate. Se va trece înapoi la facturile olografe. Controlul fiscal asupra institutiilor publice și societatilor private să fie efectuat doar anual de catre ANAF. Curtea de Conturi nu va mai fi organ separat de ANAF, ci o structură în cadrul acestuia care să îndrume, verifice si să coordoneze instituțiile publice în ceea ce priveste implementarea resurselor bugetare. MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR, trebuie să aibă programe de dezvoltare și extindere a vegetatiei lemnoase, astfel încât să contribuie la securitatea mediului înconjurător. Exportul de material lemnos trebuie oprit pentru cel puțin 20 ani în România, pentru ca în acest timp, să se poată dezvolta și crește din nou pădurile. Slaba gestionare a acestei ramuri, a adus ca astăzi România să aibă porțiuni de păduri rase pînă la sol. Este o viziune a partidului ca România, în cei 20 de ani ce vor urma, să poată redeschide mari fabrici de mobilă în fiecare zonă din țară. Protejarea mediului ține de fiecare din noi, dar și modul cum gestionăm deșeurile de tot felul, fie cele industriale, auto, agricole, gospodaresti, cât și cele din fostele zone miniere sau industrii dezafectate rămase până astăzi neexploatate.

Protejarea și consolidarea digurilor tuturor lacurilor din România, constituie o prioritate întrucât acestea sunt vechi de peste 40 de ani, la multe din ele nefacându-se nici până în prezent vre-o lucrare de consolidare. Apele pentru consum trebuie să fie curate, atât la nivel urban, cât si rural, iar în acest sens trebuie schimbate toate conductele transportatoare de apă la nivel national, retehnologizarea Statiilor de filtrare a Apei în toate localitatile din Romania. Totodată, dezvoltarea pisciculturii reprezintă o prioritate pentru noi, în sensul în care vorbim de ape curate și hrană curată. Irigațiile trebuie să cuprindă întreg arealul de teren agricol din România. MINISTERUL EDUCAȚIEI trebuie să cunoască și să aplice o regândire a sistemului de învățământ, adaptată la noile cerințe educaționale. Tinerii și-au pierdut atracția față de școală și pregătire, pentru că, astăzi, școala nu răspunde nevoilor lor de dezvoltare intelectuală. Internetul, prin funcțiile sale, le rezolvă și le răspunde tuturor cerințelor lor. Cum putem rezolva aceasta problemă și cum putem înlocui astăzi inteligența artificială cu învățatul classic? Aceasta este provocarea noastră față de o strigentă problemă, dar regândirea acestui sistem de învățămînt trebuie pornită de la profesori. Identificarea abilității unui tînăr asupra unui domeniu de studio, care îl reprezintă pe acesta, poate schimba mentalitatea tinerilor în bine și în a-l conștientiza asupra beneficiului pregătirii timpurii la o disciplină anume, agreeată de ei. Dacă un copil, adolescent sau tânăr care stă la scoală 4 sau 5 ore pe zi și profesorul îi dă teme pentru acasă, înseamnă că el mai are încă 3 sau 4 ore de studiu acasă, aspect care este o mare greșeală. Astfel, elevul sau studentul începe să urască sistemul de învatamânt, iar în loc să-l atragă, îl va respinge. Construirea de noi facultăți, licee, școli și grădinițe este prioritară pentru viitorii ani, întrucât astăzi aceste instituții sunt foarte aglomerate și supraponderate. Elevii nu trebuie să învețe obligatoriu mai întâi istoria altor nații, ci trebuie să cunoască corect istoria românilor care au luptat pentru idealurile lor, de multe ori cu prețul vieții. MINISTERUL MUNCII ȘI SOLIDARITĂȚII SOCIALE este instituția are ca scop asigurarea condițiilor specifice de crestere a calitătii muncii în România, de a asigura și garanta sistemul de pensii, de a identifica soluții pentru prosperitate și bunăstarea muncitorilor din toate categoriile sociale. Pentru eliminarea disfuncționalităților care au avut loc în ultimii ani, cu acele azile pentru batrani, cât și cu privirecât la copii institutionalizați din țara noastră, trebuie regândit din rădăcini acest sistem, prin politici clare și schimbări legislative în domeniu. MINISTERUL FAMILIEI, TINERETULUI ȘI EGALITĂȚII DE ȘANSE, în opinia noastră, tebuie să se ocupe de tinerii căsătoriți, de a le asigura posibiliatea de a avea o casă, de a garanta pentru aceștia, din buget propriu, cu scrisori de garanție bancară, ca tinerii români să poată să aibă un viitor în România. Egalitatea de șanse trebuie să primeze, astfel încât să nu mai existe niciodată în țara noastră dezechilibre la diferite categorii de angajați, indiferent de sex, rasă sau religie. Modificarea unor acte normative din domeniu, trebuie și aici să aibă loc, să deschidă calea spre dezvostare și bunăstare. MINISTERUL CULTURII va acorda o atenție deosebită atât păstrării tradițiilor poporului român, cât și a conservării, modernizării tuturor teatrelor, cinematografelor, ansamblurilor artistice, muzeelor, caselor de cultură, bibliotecilor, dar și pentru o mai buna mediatizare în plan extern prin ambasadele si consulatele existente, a ceea ce însemnă România. Atragerea de turiști străini, este un obiectiv important pentru acest minister, ca prin aceștia, frumusețea culturii române să fie cunoscută în întreaga lume. MINISTERUL CERCETĂRII, INOVĂRII ŞI DIGITALIZĂRII, credem că acest minister trebuie dizolvat și preluat cu toate activele și pasivele sale de către Ministerul Educației. Cercetarea și inovația este strâns legată de educație. Ori suprapunerea atribuțiilor nu este benefică. Mai mult decât atât, digitalizare cuprinde întreg ansamblu informative, iar acest lucru nu poate fi însușit decât prin educație. De asemenea, un departament în cadrul Ministerului Educației poate fi și acela al cercetării, inovării și digitalizării, simplificând astfel activitatea prin însăși digitalizare. MINISTERUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE ȘI ADMINISTRAȚIEI se va reorganiza, în viziunea noastră, și va rămâne doar Ministerul Dezvoltării, întrucât fiecare Unitate Administrativ Teritorială de pe cuprinsul țării are compartimente de specialitate în ceea ce privește lucrările publice ale administrației locale. Ministerul Dezvoltării va primi bani de la bugetul de stat și va atrage fonduri guvernamentale, europene și non europene în vederea punerii în practică a proiectelor de infrastructură, drumuri, apă, canalizate, gaz, electricitate, construcții și modernizare ale instituțiilor publice din România, dar se va ocupa și de investițiile pentru o dezvolare durabilă pe termen lung. MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI INFRASTRUCTURII se va reorganiza și va rămâne doar Ministerul Transporturilor, infrastructura va ramane la Ministerul Dezvoltării, întrucât acest minister trebuie să se ocupe exclusiv de dezvoltarea transportului public, aerian, feroviar, maritim, ca aceste să funcționeze la standarde cu adevărat europene, asigurând, în același timp, și securitatea cetățenilor. Schimbarea legislatiei în domeniu, va fi prioritate pentru partidul nostrum, așa încât organigrama să fie foarte simplă, iar atribuțiile acestui minister să fie clare. MINISTERUL INVESTIȚIILOR ȘI PROIECTELOR EUROPENE se va reorganiza prin schimbari legislative, încât după aceste modificări să rămână doar Ministerul Fondurilor Europene. Investițiile sunt prevazute la Ministerul Dezvoltării, entitate care se va ocupa de investiții. Ministerul Proiectelor Europene va avea ca unic scop aplicarea, atragererea, implementarea tuturor fondurilor europene pentru dezvoltarea țării. MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE. Politica externă a României va continua să fie predictibilă, coerentă, de consens național, axată pe îndeplinirea responsabilă a angajamentelor asumate în plan extern, pe promovarea și apărarea obiectivelor și intereselor naționale. Va deservi în mod direct și eficient interesele țării și ale cetățenilor români și va contribui la bunăstarea și securitatea acestora. Îndeplinirea obiectivelor naționale ale României în plan extern se va realiza în coordonare strânsă cu Președintele României, ca factor de decizie în domeniul politicii externe. Concret, în planul politicii externe, România își va atinge obiectivele pe baza triadei esențiale a politicii sale externe: creșterea rolului și influenței țării noastre în Uniunea Europeană (UE), respectiv, Alianța Nord-Atlantică (NATO) și dezvoltarea și aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii (SUA), concomitent cu susținerea și promovarea valorilor democratice, a drepturilor și libertăților fundamentale, a stabilității și securității atât în regiune, cât și la nivel global, cu promovarea și respectarea strictă a dreptului internațional și a ordinii internaționale bazate pe reguli, susținerea fermă a multilateralismului eficient și corelarea politicii externe în materie de obiective și priorități cu politica de securitate și apărare, care vor rămâne elemente esențiale. În noul context internațional cu evoluții generate sau accelerate de pandemie, Guvernul va continua să promoveze acțiuni și instrumente concrete prin care obiectivele politicii noastre externe să fie implementate într-un mod mai eficient și să fie adaptate la noile realități și evoluții în plan internațional în context pandemic, astfel încât România să fie mai rezilientă, inclusiv în acțiunea sa externă. Acesta se va ocupa atât cu promovarea intereselor României în străinătate, unde vom avea în vedere o regândire a dimensionării misiunilor și oficiilor diplomatice, respectiv, al ambasadelor și consulatelor generale, în așa fel încât, atunci când un cetatean roman va apela la serviciile acestora pentru o urgență, să fie servit în cel mai scurt timp și în orice moment al zilei. În acest sens, se va renunța la numirile de șefi de misiune sau oficii consulare pe criterii politice, aceste poziții urmând a fi ocupate exclusiv de personalul MAE, prin concursuri organizate în cadrul instituției. Permanența și dimensionarea personalului din cadrul ambasadelor și consulatelor trebuie să fie statutate printr-un act normativ, astfel să nu mai existe situații când românii din diaspora și nu numai, să nu poată avea acces la serviciile acestor misiuni diplomatice. În acest sens, fiecare misiune diplomatică și oficiu consular să aibă în organigramă cel puțin 6 consuli și lucrători consulari care să asigure urgențele cetățenilor români prin instituirea unei permanențe 24/7. De asemenea, la nivelul fiecărei misiuni diplomatice sau oficiu consular va fi înființat un registru, unde toți cetățenii români, care se vor afla în țara respective pentru o perioadă mai mare de 7 zile, au obligația să se înregistreze pentru a putea primi sprijin în caz de necesitate, calamități naturale, război, revolte sociale etc. Registrul cetățenilor români va fi folosit exclusiv pentru astfel de situații care necesită evacuarea de urgență din țara respectivă. Analiza activității misiunilor diplomatice se va afectua în mod riguros, periodic, iar acolo unde sunt disfuncționalități să se intervină pentru remedierea acestora. Profesionalizarea și digitalizarea, trebuie să parcurgă pași spre viitor. Interesele țării și ale românilor din diaspora, va fi un deziderat pentru politica României. SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAȚII, prin schimbările legii de organizare și funcționare va cunoaște o regândire modernă și o reorganizare, în vederea atribuțiilor funcționale, astfel încât aceasta deprofesionalizare și politizare care exista astăzi în acest sistem să fie eliminate. Deasemenea, toate societațile comerciale înființate de această entitate se vor desființa, iar pasivele și activele acestora, vor intra în bugetul instituției pentru dezvoltarea și modernizarea sistemului informational intern și al Brigăzii Antiteroriste din structura acestuia. Totodată, prin noua lege a acestei entități, vor dispărea toate celelalte structuri similare de culegere de informații operative de stat. Serviciul Român de Informații va fi singura entitate din România care va putea culege date și informații operative în vederea protectiei statului român si a instituțiilor acestora. Nu va putea avea detașați nici un angajat în alte structuri ale statutului. Va fi în continuare structură militară a statului și se va subordona Guvernului. Controlul activității SRI, se va face de către o comisie de specialitate, care va fi civilă și militară din componența Guvernului. Mandatul conducerii Serviciului Român de Informații va fi de cel mult 4 ani și conducerea acestuia nu poate depăși 2 mandate. Este interzis ca un angajat al Serviciului Român de Informații să desfășoare orice alte activități în favoarea vreunui partid politic, entități juridice, persoanelor fizice, pe timpul cât este în slujba acestui serviciu. Dacă pe timpul cât este angajat, un lucrator SRI, ia cunostiința despre vre-o propunere sau intervenție pentru rezolvarea unei situații în folosul unui partid politic sau politician, parlamentar, ministru, secretar de stat, comandant militar sau orice persoană civilă, este obligat să facă denunț personal către autoritățile judiciare în vederea tragerii la raspundere penală a acestora, fără să aibă obligația de a-și anunța șeful ierarhic superior despre aceasta. Intervenția șefilor ierarhici superiori în această situație va fi considerată infracțiune și se va pedepsi conform legii. Serviciul Român de Informații, răspunde de securitatea întregii țări, a tuturor instituțiilor publice, prevenirea și combaterea actelor de terorism pe întreg teritoriul țării. Se vor extinde și mări cu efectivele Brigăzile Antiteroriste, având o dimensiune operativă națională, astfel încât fiecare județ din țară să aibă o Brigadă Antiteroristă cu cel puțin 100 luptători, care, la nevoie, vor fi sprijiniți pentru intervenție efectivă de Jandarmeria Română.

1. Profesionalizarea instituțiilor din subordinea Ministerului Afacerilor Interne pentru a răspunde securității cetățenilor și societății, într-o manieră coerentă, guvernată de principii sănătoase și responsabilitate eficientă;

2. Mărirea capacității de prevenție, intervenție și reacție a Ministerului Afacerilor Interne, pentru impunerea respectării legii, prin profesionalism, intervenții prompte, seriozitate, atitudine și curaj;

3. Recrutarea, formarea și evoluția profesională continuă a personalului Ministerului Afacerilor Interne;

4. Accelerarea proceselor de simplificare administrativă și transformarea digitală a serviciilor publice și a procedurilor interne de lucru;

5. Implementarea strategiilor adoptate aflate în derulare, referitoare la prevenirea și combaterea criminalității organizate, lupta împotriva traficului de persoane, respectiv combaterea migrației ilegale și a evaziunii fiscale, lupta împotriva drogurilor și siguranța frontierelor de stat;

6. Creșterea măsurior de siguranță a cetățeanului este principala prioritate a guvernării;

7. Prevenirea și combaterea traficului de ființe umane, prostituția și pornografia infantilă, identificarea cauzelor care duc la persoanele dispărute și căutarea lor, siguranța școlară, prevenirea delincvenței juvenile, combaterea violenței domestice, prevenirea agresiunilor de natură sexuală, combaterea infracțiunilor de mediu, a celor săvârșite în mediul online, precum și a infracționalității cu grad ridicat de impact emoțional și psihologic reprezintă subiecte de interes direct pentru întreaga societate dar și pentru Guvern;

8. Dezvoltate noi capabilități de suport aerian la Inspectoratului General de Aviație, care să asigure intervenția rapidă la evenimente din domeniul ordinii publice, inclusiv prin utilizarea aeronavelor fără pilot la bord (drone);

9. Asigurarea și creșterea pregătirii pentru a face față dezastrelor naturale și altor situații de risc, într-un mod adaptat la nevoile actuale;

10. Consolidarea Sistemului National pentru Situații de Urgență, autoritatea responsabilă în gestionarea situațiilor de urgență și de protecție civilă, inclusiv prin preluarea în coordonare, pentru integrarea componentei navale în cadrul sistemului situațiilor de urgență, care vor asigura dezvoltarea progresivă și continuă a capabilităților de răspuns în situații de urgență și de protecție civilă, adaptarea mecanismelor privind managementul resurselor;

11. Implementarea în totalitate a Strategiei Naționale privind migrația pentru perioada 2024-2028, care urmărește gestionarea eficientă a migrației ilegale sub toate aspectele și formele sale, care va implementa noua arhitectură a sistemelor europene de informații pentru frontieră și securitate și se va asigura interoperabilitatea dintre acestea, respective Sistemul de Intrare/Ieșire (EES), Sistemul european de informare și autorizare privind călătoriile (ETIAS), Sistemul de Informații Schengen (SIS);

12.Dezvoltarea sistemelor moderne de monitorizare a traficului rutier, care va contribui decisiv la decongestionarea arterelor rutiere și la respectarea regulilor de circulație;

13. Implementarea de noi reforme și programe de pregatire profesională a poliției, jandarmeriei, pompieri, politisti de frontieră, pentru a răspunde nevoilor actuale;

14. Identificarea de noi oportunități de dezvoltare a unităților de învățământ postliceale pentru formarea agenților/subofițerilor și va consolida sistemul de pregătire profesională continuă, cu accent pe pregătirea tactică, fizică și utilizarea mijloacelor din dotare;

15. Implementarea unor noi strategii cu privire la modul de ocupare a funcțiilor de conducere din cadrul MAI, respective, toate funcțiile de conducerea se vor ocupa prin concurs, după criterii de vechime și competență profesională;

16. Comasarea unor structuri conexe, eliminarea situațiilor în care aceeași materie este gestionată de mai multe structuri, echilibrarea repartizării resurselor. pentru îmbunătățirea sistemului de asigurare a ordinii publice, cu accent pe activitatea de prevenire, întărirea capacității de funcționare și reacție a structurilor operative, eficientizarea structurilor de suport, inclusiv prin crearea unui mecanism unitar, la nivelul județului, care să asigure resurse materiale pentru toate structurile operative ale MAI, impunerea utilizării procedurilor de lucru electronice și a sistemelor de management electronic al documentelor;

17. Transformarea și regîndirea modului în care se face administrație publică în România, prin aducerea propriilor servicii publice în mediul electronic, prin contribuția la ecosistemul de realizare a serviciilor digitale;

18. Implementarea unor măsuri care să întărească rolul Unității de Protecție Internă din cadrul MAI în prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului, care vor monitoriza în permanență cauzele care conduc la afectarea nivelului general de integritate al propriilor angajați și vor acționa pentru a asigura un grad înalt de probitate morală și deontologie;

19. Continuarea implementării proiectelor de digitalizare, de interes deosebit pentru emiterea actelor de stare civilă, a cărții electronice de identitate, înmatricularea vehiculelor și emiterea permiselor de conducere;

20. Consolidarea capacitatii de monitorizare și anticipare a riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților care pot conduce la tulburarea gravă a ordinii publice, respectiv de contracarare a formelor grave de criminalitate, prin dezvoltarea resurselor umane specializate în activitatea de informații și achiziția de instrumente tehnice avansate de culegere și procesare a informațiilor;

21. Intărirea capacității de securitate cibernetică, prin creșterea rezilienței sistemelor informatice și de comunicații proprii și eficientizarea capacității de detecție și investigare rapidă a atacurilor cibernetice, în vederea protecție a informațiilor clasificate gestionate, inclusiv prin creșterea culturii de securitate a personalului;

22. Continuarea procesului de reformă în domeniul resurselor logistice și financiare, prin îmbunătățirea gradului de dotare a personalului, îmbunătățirea condițiilor de lucru, creșterea mobilității structurilor de intervenție, implementarea unor soluții informatice moderne;

23. Dezvoltarea infrastructurii comune de pregătire, ce va fi destinată procesului de instruire și antrenare a polițiștilor, polițiștilor de frontieră, jandarmilor, pompierilor și personalului de protecție civilă;

24. Continuarea procesului de implementare a proiectelor finanțate de U.E., din cadrul financiar multianual actual, pentru atingerea tuturor rezultatelor prevăzute și creșterea sumelor accesate, pentru dezvoltarea ifrastucturii instituțiilor din subordinea MAI;

25. Realizarea obiectivelor aferente gestionării frontierei de stat, managementului migrației, securității interne. Guvernul va asigura finanțarea proiectelor prin intermediul fondurilor europene dedicate afacerilor interne;

26. Gestionarea fondurilor din P.N.R.R., destinate pentru finanțarea unor obiective majore de investiții, aferente MAI;

27. Continuarea colaborării cu structurile similare din U.E. precum și din alte țări, în vederea schimbului de informații operative, pentru prevenirea și combaterea terorismului;

28. Creșterea siguranței turistilor în stațiunile montane, balneare și la Marea Neagră, prin suplimentarea cu posturi de poliție și jandarmerie;

29. Redimensionarea structurilor de ordine și siguranță publică în așa fel încât să cuprindă tot arealul public la nivel national, în așa fel încât fiecare comună din România să aibă posturi de poliție și grupe de jandarmi;

30. Înființarea posturilor de jandarmi, în localitățile de până la 10.000 de locuitori.

Finanțarea pentru apărare va cuprinde definirea angajamentelor și a responsabilităților structurilor cu rol legislativ și executiv în probleme de securitate și apărare națională. Deasemenea, aprobarea bugetelor pentru apărare și pentru structurile de securitate trebuie să reflecte o voință politică majoritară, multipartită, asigurând și transpunerea în practică a principiului controlului parlamentar asupra forțelor de securitate și apărare. Acest process va include actuala procedură de planificare a apărării, asigurându-i un caracter multianual, precum și un grad sporit de asumare și control la nivel politic. Guvernul va continua identificarea și implementarea de măsuri pentru asigurarea consolidării posturii de apărare și descurajare, prin dezvoltarea unor capabilități de apărare robuste și reziliente, credibile, interoperabile, flexibile și eficiente, destinate deopotrivă descurajării unei agresiuni împotriva României și articulării unui răspuns interinstituțional adecvat la provocările actuale și viitoare ale mediului de securitate, inclusiv în spectrul hibrid. Acțiunile destabilizatoare din proximitatea estică a României, derulate pe multiple paliere și într-o manieră sincronizată, continuă să influențeze, să modifice și să agraveze situația de securitate din regiunea Mării Negre, prin perpetuarea instabilității, întreținerea conflictelor prelungite și influențarea parcursului european și euroatlantic al statelor din acest areal. Guvernul prin programul de guvernare va aloca resursele necesare pentru creșterea nivelului stabilit prin acordul politic național privind creșterea finanțării pentru apărare pentru perioada 2024-2028 și în perspectiva următorilor ani, la 2,5% din PIB.

1. Cooperarea internațională în domeniul apărării, atât în plan bilateral, cât și în format multinațional, în cadrul organizațiilor internaționale din care facem parte este o precondiție și un factor important în atingerea obiectivelor asumate de România pentru anii următori prin implementarea politicilor de cooperare internațională, contribuind la menținerea unui sistem optim de relații militare pentru asigurarea nivelului ridicat de instruire și pregătire a Armatei României, conform standardelor, dar și pentru îndeplinirea obligațiilor ce ne revin în conformitate cu angajamentele asumate la nivel international;

2. Continuarea politicilor de cooperare internațională în domeniul apărării vizează cooperarea bilaterală, cu statele membre NATO și UE, cu partenerii strategici, în primul rând cu SUA, cu statele partenere cu care sunt încheiate acorduri de cooperare în domeniul apărării și industriilor de apărare și cu care au fost identificate domenii de interes comun, precum și cu state din regiunile de interes, cu care există potențial pentru dezvoltarea unor programe de cooperare, în special în domeniul tehnico-militar și cercetare-dezvoltare-inovare, cu instituțiile cu vocație în domeniul păcii și securității la care România este parte, respectiv ONU și OSCE;

3. Promovarea imaginii și rolului României în cadrul Alianței Nord-Atlantice cu accent pe intensificarea eforturilor de creștere a vizibilității și credibilității posturii de descurajare și apărare pe întregul Flanc Estic, dezvoltarea profilului strategic al României în cadrul Uniunii Europene și consolidarea României ca pol de stabilitate și furnizor de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre și în Balcani;

4. Continua demersurile în vederea menținerii profilului de țară la un nivel ridicat, prin participarea la misiunile de menținere a păcii și implicarea activă în proiectele relevante dezvoltate la nivelul organizației mondiale;

5. Încheiate acordurilor de cooperare în domeniul apărării și industriilor de apărare și cu care au fost identificate domenii de interes comun, precum și cu state din regiunile de interes cu care există potențial pentru dezvoltarea unor programe de cooperare, în special în domeniul tehnico-militar și cercetare-dezvoltare-inovare;

6. Promovarea intereselor naționale în formate multilaterale precum Organizația Națiunilor Unite și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, ca parte a acțiunii mai largi de susținere și consolidare a unei ordini internaționale bazate pe reguli. Din perspectiva cooperării cu Organizația Națiunilor Unite, vor continua demersurile în vederea menținerii profilului de țară la un nivel ridicat;

7. Deasemenea, va fi acordată o atenție deosebită gestionării aspectelor politico-militare și implementării obligațiilor asumate prin documentele internaționale privind regimurile în domeniul controlului armamentelor convenționale și al neproliferării armelor de distrugere în masa;

8. Continuarea demersurilor privind dezvoltarea capabilităților prin implementarea prevederilor Programului Armata României 2040 și a Planului multianual de înzestrare a Armatei României;

9. Implementarea planurilor de acțiune subsecvente și identificarea, împreună cu Guvernul României, de soluții focalizate în special pe cooptarea industriei românești în implementarea planului multianual de înzestrare și retehnologizare a acesteia pentru asigurarea unei reziliențe militare industriale pragmatic;

10. Inițierea altor programe de achiziții necesare îndeplinirii obligațiilor ce revin României în cadrul procesului NATO de planificare a apărării, în funcție de alocările bugetare și de derularea programelor deja initiate;

11. Elaborarea și îmbunătățirea cadrului normativ specific domeniului apărării și calității vieții personalului, prin continuarea activităților de elaborare a legislației naționale care reglementează activitatea diverselor instituții din sistemul de securitate națională;

12. Implementarea țintelor de capabilități, analizarea, acceptarea și asumarea pachetului TC21 alocat României și implementarea propiu-zisă 2024-2040 și a Planului multianual de înzestrare a Armatei României, conform aprobărilor CSAT;

13. Continuarea dezvoltării sistemului informatic și de comunicații militare, concomitent cu extinderea măsurilor de securitate informațională și implementarea celor de apărare cibernetică;

14. Reducerea cheltuielilor operaționale prin adoptarea de tehnologii noi, nepoluante, atât în privința echipamentelor militare, cât și a lucrărilor de infrastructură militară;

15. Dezvoltarea strategică, interinstituțională și funcțională într-un sistem integrat al problematicii protecției infrastructurilor critice naționale, printr-un proces de management al riscului, prin care să se evidențieze amenințările și vulnerabilitățile infrastructurii critice definite și modalitățile de diminuare a acestora, pentru fiecare structură responsabilă/implicată în parte;

16. Implementarea unui sistem medical militar unitar în cadrul sistemului de apărare, ordine publică și siguranță națională ca un domeniu integrat, ce necesită noi evaluări conceptuale și legislative, în contextul transformării situației geo politice militare din zona noastră;

17. Reducerea birocrației și realizarea unei structuri organizatorice moderne, flexibile, conform nivelului de ambiție adoptat pe baza rezultatelor din procesul de revizuire strategică a apărării, a experienței acumulate în teatrele de operații, a lecțiilor învățate și a bunelor practici din sfera euroatlantică;

18. Reducerea cheltuielilor operaționale prin accesarea de finanțări din fonduri externe nerambursabile, pentru eficientizarea energetică și consolidarea clădirilor administrative aflate în administrarea Ministerului Apărării Naționale;

19. Motivarea și recompensarea personalului militar și civil în conformitate cu legislația națională și bunele practici în cadrul NATO și îmbunătățirea programului dedicat protejării drepturilor veteranilor de război, dar și a militarilor în rezervă și în retragere;

20. Aplicarea prevederilor constituționale, a normelor internaționale și UE la care România a aderat privind protejarea drepturilor omului pentru personalul militar și civil din cadrul Ministerului Apărării Naționale în scopul îmbunătățirii prestigiului și imaginii Armatei Române, precum și inițierea unui program dedicat cadrelor militare în rezervă și în retragere în vederea implicării acestora în diferite acțiuni privind domeniul apărării;

21. Dezvolarea unei infrastructuri imobiliare pentru atragerea tinerilor în serviciul armatei române.

Asigurarea stabilității macroeconomice, a investițiilor publice cu efecte de multiplicare și menținerea unei datorii guvernamentale la un nivel sustenabil vor permite reintrarea României în grupul țărilor cu finanțe publice sănătoase până la sfârșitul anului 2028. Printr-o politică fiscal-bugetară consistentă, vom consolida rolul strategic al statului la nivel macroeconomic. În următorii patru ani vor continua acțiunile în vederea reducerii decalajelor față de economiile statelor puternic industrializate, prin stimularea economică, investiții strategice în infrastructură, educație, sănătate, inovare și digitalizare. Guvernul susține un model de dezvoltare sustenabilă, axat pe investiții, stimularea și dezvoltarea capitalului uman, creșterea competitivității companiilor românești și transformarea digitală a economiei și administrației, eficientizarea administrației publice și combaterea deprivării materiale a populației, revenirea economică și construcția unei viziuni bazate pe producția internă. Împreună cu politicile de venituri, politica fiscal-bugetară reprezintă principala pârghie prin care vom asigura un management macroeconomic echilibrat. Unul dintre principalele obiective al acestui guvern este înființarea unor bănci cu capital românesc, care să acorde credite corecte investitorilor din România. România va asigura sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu și lung, prin reforme a marilor sisteme ce oferă servicii publice și, corespunzător acestora, o reformă a cheltuielilor publice. Prin creșterea transparenței și predictibilității în domeniul fiscal-bugetar, va fi consolidată încrederea mediului de afaceri, precum și a consumatorilor.

Creșterea economică sustenabilă și echilibrată va permite ridicarea standardului de viață al cetățenilor. Digitalizarea și simplificarea interacțiunii dintre instituțiile subordonate Ministerului Finanțelor și contribuabili, prin continuarea și extinderea proiectelor de debirocratizare la toate nivelurile, va fi un alt obiectiv principal. Având în vedere evoluțiile economice, politice și sociale, se impune o regândire a Programului de Guvernare care să aibă în vedere contextul actual, influențat major de multiplele crize manifestate pe plan internațional. Scăderea creșterii accentuate a inflației, manifestată în anul 2024, prin programe specifice pentru mărirea puterii de cumpărare a populației, va fi o prioritate pentru Guvern. Combaterea inflației și implementarea reformei finanțelor publice și a companiilor cu capital de stat, managementul datoriei publice, fiscalitatea, alături de politica ajutorului de stat, libera concurență, vor fi în atenția Guvernului.

1. Sistemul fiscal-bugetar va fi adaptat la evoluția economiei, astfel încât să faciliteze creșterea economică, prin creșterea sustenabilității finanțelor publice, cu accent pe diminuarea evaziunii fiscale și eliminarea risipei bugetare, creșterea transparenței bugetare și eficientizarea cheltuielilor publice;

2. Reducerea deficitului bugetar pe termen mediu, contribuind, în acest fel, la scăderea inflației, a ratelor dobânzilor, a deficitului comercial și de cont curent al balanței de plăți, precum și la stabilitatea cursului valutar al leului;

3. Reevaluarea cadrului legislativ și instituțional actual al transferurilor financiare dintre bugetul de stat și bugetele locale: sistemul de echilibrare, sume defalcate cu destinație specifică, subvenții din bugetele unor instituții din administrația publică centrală;

4. Digitalizarea infrastructurii de date statistice care să permită analiza impactului transferurilor financiare asupra bugetelor locale și serviciilor publice locale;

5. Reformarea sistemului transferurilor financiare dintre bugetul de stat și bugetele locale, inclusiv analize de impact și propuneri de modificări legislative;

6. Introducerea unui sistem clar de evaluare a politicilor publice, care să ofere, în timp, un raport calitate/preț care să conducă la optimizarea eficienței și eficacității politicilor propuse;

7. Planificare bugetară va pune accentul pe bugetarea performanței, care să ofere un cadru bugetar adecvat pentru dezvoltarea planurilor strategice sectoriale;

8. Elaborarea unui set clar de obiective și priorități ale politicii sectoriale și un mod de stabilire a nevoilor bugetare corespunzătoare, care să ducă la alocarea resurselor disponibile către domeniile cheie, care să facă distincție între cheltuielile discreționare și nediscreționare și între investițiile și cheltuielile curente pe termen mediu, susținut de indicatori de rezultat sau de indicatori fiabili;

9.Revizuirea cadrului legislativ și instituțional actual al transferurilor financiare dintre bugetul de stat și bugetele locale în ceea ce privește sistemul de echilibrare, sume defalcate cu destinație specifică, subvenții din bugetele unor instituții din administrația publică central;

10. Reanalizarea efectelor produse de PNRR, iar acolo unde aceasta aduce atingere și afectează în orice mod economia României, se vor renegocia în favoarea politicii de stat;

11. Refacerea cadrului fiscal-bugetar proiectat pe termen mediu, prin consolidarea bugetară este previzionată a se realiza preponderent pe seama cheltuielilor bugetare, dar și prin corelare cu politici credibile care să sprijine creșterea veniturilor fiscale, în caz contrar existând riscul înregistrării unor deficite mai ridicate decât cele preconizate pentru anii următori;

12. Prioritate pentru Guvern pe termen mediu, este ca datoria publică guvernamentală să nu depășească pragul de 3% din PIB;

13. Finanțarea netă relativ echilibrată din surse interne și externe prin care se va asigura finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice, preponderent în monedă națională, pentru a continua procesul de dezvoltare a pieței interne, în paralel cu accesarea piețelor externe de capital, în vederea asigurării unor surse robuste de finanțare;

14. Implementarea pentru anii viitori ai PNRR, va presupune realizarea de reforme şi investiţii în domenii cheie ale economiei care vor spori considerabil potenţialul de creştere economică, fiind astfel posibilă creșterea nivelului veniturilor bugetare colectate și, implicit, scăderea nevoii de finanțare internă și externă;

15. Dezvoltarea pieței titlurilor de stat pentru populație, inclusiv prin automatizarea procesului de subscriere și a plății dobânzilor și rambursării principalului, precum și prin analiza posibilității efectuării subscrierilor online;

16. Implementarea unui proces de control al calității proiectelor, care să fie operaționalizate la nivelul Ministerului Finanțelor și la ministerele de linie, pentru a spori capacitatea de a pregăti, atribui și gestiona cu succes proiecte, acest proces urmând să fie proiectat special pentru a funcționa în contextul pieței din România;

17. Reevaluarea regimului fiscal existent prin raportare la realitatea socio-economică care nu a permis dezvoltarea unei clase de mijloc consolidate, dar și o economie vulnerabilă la șocuri, indiferent de natura acestora:

18. Continuarea măsurilor de evaziune fiscală, reintroducerea stopajului la sursă, abordarea reducerii fiscalității pe muncă;

19. Evaluarea riscurilor ce pot afecta prognoza indicatorilor macroeconomici şi bugetari, precum şi a eventualelor măsuri avute în vedere în ipoteza în care aceste riscuri se materializează, mai ales prin luarea în considerare a evoluţiilor de pe pieţele financiare internaționale și posibilele implicații asupra României;

20. Creșterea veniturilor fiscale, prin intermediul unei politici fiscale adecvate, ceea ce va reprezenta un factor important în contextul respectării angajamentelor asumate în calendarul consolidării bugetare și al revenirii deficitului bugetar sub pragul de 4% în anul 2025;

21. Reașezarea stimulentelor fiscale, lărgirea bazei de impozitare, întărirea administrației fiscale astfel încât sistemul fiscal să devină mai eficient și mai just;

22. Implementarea de reforme structurale care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung, acestea fiind esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse;

23. Modificarea legii privind posibilitatea angajării studenților pe perioada vacantelor, astfel încât să încurajăm tinerii să aibă o viață activă și motivatoare în procesul lor de dezvoltare;

24. Simplificarea regulilor și debirocratizare, pentru a facilita conformarea voluntară și administrarea fiscală;

25. Implementarea regimului de emitere și circulație a facturilor, utilizarea caselor de marcat și racordarea acestora la sistemul central informatic al ANAF;

26. Creșterea colectării veniturilor din accize, TVA și taxe vamale prin monitorizarea importurilor mărfurilor cu risc fiscal ridicat și modernizarea punctelor de trecere a frontierei în scopul diminuării evaziunii cu mărfurile de contrabandă;

27. Înființarea unor programe pe bază de indicatori de rezultat la toate nivelurile administrației publice centrale și locale, care să permită transparența deplină a cheltuielilor publice, îmbunătățirea clarității și coerenței procesului de bugetare, prioritizarea politicilor sectoriale și adecvarea resurselor mobilizate la nivelul calității serviciilor publice oferite, creșterea responsabilității și a eficienței utilizării fondurilor publice prin asigurarea unei competiții reale între proiectele propuse spre finanțare și susținerea performanței;

28. Capitalizării adecvată a băncilor de stat pentru îmbunătățirea transparenței și guvernanței corporatiste a băncilor de stat;

29. Asigurarea unui management profesionist independent de ministerele coordonatoare, separarea între funcțiile de reglementare și cele operaționale;

30. Consolidarea statutului de piață emergentă a Bursei de Valori București și dezvoltarea acesteia prin sprijinirea activă a listării de noi companii, stimularea pieței obligațiunilor inclusiv prin facilități fiscale, pentru creșterea transparenței, a accesului la finanțare și a performanțelor guvernanței corporatiste, simultan cu deschiderea unor noi oportunități de investiții și economisire pentru populație.

1. Obținerea de servicii electronice extinse prin portalul ANAF;

2. Implementarea proiectelor de digitalizare cu finanțare de la bugetul de stat;

3. Dezvoltarea unei platforme de big data destinate integrării și valorificării operaționale și analitice a volumelor de date de interes pentru Ministerul Finanțelor;

4. Implementarea de proiecte de digitalizare care se vor finanța din fonduri rambursabile;

5. Scoaterea facturilor electronice și introducerea celor tipizate, eliberate doar de ANAF;

6. Digitalizarea, retehnologizarea și extinderea platformelor hardware și software pentru interfața cu cetățenii, în scopul simplificării transmiterii de date de contribuabili catre ANAF, evitand astfel aglomeratia la ghisee;

7. Crearea unei relații de parteneriat cu contribuabilii pentru serviciile prestate, prin dezvoltarea și extinderea de servicii simple și accesibile pentru contribuabili;

8. Simplificarea procedurilor de administrare fiscală pentru susținerea conformării voluntare la declararea obligațiilor fiscale prin reducerea și simplificarea numărului de formulare și declarații;

9. Notificarea contribuabililor cu privire la posibilele neregularități care ar putea conduce la stabilirea de diferențe de impozite și taxe, mediere, îndrumare și apoi control;

10. Implementarea proiectului ce vizează centralizarea bazelor de date locale și interconectarea acestei baze unice cu sistemele informatice ale instituțiilor statului care dețin și pot furniza informații utile în activitatea de colectare a impozitelor, a taxelor și contribuțiilor la bugetul general consolidat;

11. Asigurarea funcționării, continuității și disponibilității sistemului integrat vamal, functionarea scanerelor in fiecare vama din România, ceea ce înseamnă operaționalizarea conceptului de vamă electronică până la sfârșitul anului 2025;

12. Depunerea electronica dar și scriptică, acolo unde nu se poate sau nu exista internet, a tuturor formularelor și declarațiilor;

13. Asigurarea de la distanță a serviciului de asistență a contribuabililor și dezvoltarea call-center-ului prin introducerea unui număr unic de telefon la nivel național;

14. Acordarea de asistență, din inițiativa organelor fiscal, pe teme ce decurg din constatări ale organelor de control din cadrul ANAF;

15. Extinderea funcționalității și a accesului mult mai facil la Spațiul Privat Virtual, ce are ca obiectiv optimizarea și simplificarea serviciilor aferente obligațiilor fiscale și nefiscale și plății taxelor.

Asigurarea securității energetice pentru Guvern, reprezintă obiectivul vital al noii politici energetice, în acord cu contextul european al unei viitoare piețe integrate. Implementarea tranziției verzi și a digitalizării sectorului energetic prin promovarea producției de energie electrică din surse regenerabile, a eficienței energetice și a tehnologiilor viitorului reprezintă una dintre prioritățile mandatului pentru perioada 2024-2028. Decarbonarea furnizării de energie, având în vedere ținta asumată la nivelul UE, de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 30% față de nivelul din 2000, poate fi realizată doar prin mărirea capacităților de producție nucleare. Astăzi în România trebuie aplicată o nouă politică energetică națională, fiind necesară în contextul european recent. Aceasta se va baza pe producerea energiei, eficiența energetică si siguranța energetică, stocarea energiei. La nivel regional independența energetică trebuie să fie noul obiectiv strategic. În acest context, independența energetică a României devine un prim obiectiv al guvernului.

Implementarea unor măsuri eficiente în sistemul energetic reprezintă o prioritate, deoarece depășirea provocărilor majore cu care se confruntă mediul de afaceri românesc va avea un rol esențial în redresarea economică a țării.

1. Implementarea de măsuri privind decarbonarea și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi consolidarea ei din perspectiva aprovizionării cu carburanți şi gaze naturale prin constituirea unui sistem pentru menținerea stocurilor obligatorii, în conformitate cu legislația internă;

2. Continuarea Programului Național Nuclear cu SUA, pe termen mediu și lung, care să includă dezvoltarea de noi capacități nuclearo-energetice, demararea investițiilor în domeniul energetic, în special în domeniul energiilor curate, vizând finalizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, retehnologizarea unității 1 Cernavodă;

3. Deblocarea proiectelor de exploatare a gazelor naturale offshore din Marea Neagră, reevaluarea contractelor cu diferiti terți în vederea identificarii pierderilor de catre România a dreptului de exploatare;

4. Continuarea intervenției statului prin măsuri de reglementare pentru menținerea unui nivel de trai decent al populației care este afectată în mare măsură de costurile de subzistență, inclusiv de cele ale utilităților aferente locuinței, fără a afecta investițiile în domeniul energiei:

5. Extinderea și modernizarea rețelei de transport și distribuție a gazelor naturale, cu accent pe implementarea de rețele inteligente de transport și distribuție:

6. Implementarea unui proiect de energie bazată pe biomasă, gaz și energie geotermală sustenabilă în zonele rurale și în urbanul mic, pentru a diminua utilizarea masei lemnoase, care poate fi obținută din deșeuri organice din agricultură și zootehnie, precum și din folosirea deșeurilor menajere și industrial;

7. Finalizării construcțiilor hidroenergetice cu funcțiuni complexe aflate în curs de execuție;

8. Dezvoltarea unor proiecte cu aplicabilitate în domeniul mobilității, prin promovarea unor proiecte de interes comunitar, care să vizeze interconectarea pieței din România cu celelalte piețe din Uniunea Europeană în vederea creării unor coridoare verzi de mobilitate;

9. Implementarea unor măsuri privind investițiile din mediul privat în sectorul energetic, inclusiv prin intermediul fondurilor europene, având ca scop eficientizarea energetică pe tot lanțul valoric și în toate sectoarele conexe:

10. Implementarea reformelor și obiectivelor prin redistribuirea unor sume din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență al României, pentru dezvoltarea de capacitate energetice de stat:

11. Continuarea investițiilor aferente rețelelor electrice care include proiectele de interconectare și de dezvoltare a rețelei energetice până în 2028, precum și investițiile în rețele de distribuție, prin folosirea de echipamente și tehnologii ce fac tranziția către rețelele inteligente cu comunicare bidirecțională, cu gestiune eficace și cu flexibilitate mai mare în operare;

12. Reorganizarea distribuției de energie electrică care să nu mai fie dependent de doar 6 operatori de distribuție a energiei electrice;

13. Depolitizarea și independența autorităților de reglementare și a companiilor de stat, cu efecte asupra simplificării circuitului birocratic, în sensul transparentizării și al digitalizării, pentru a avea o guvernanță corporatistă și competență la toate nivelurile:

14. Creșterea gradului de securitate energetică prin implementarea unor mecanisme de finanțare în sectorul energetic și prin tranziția către o energie curată, transformarea sistemului electro-energetic național și adaptarea la noile cerințe de mediu și la nevoile pieței de energie:

15. In domeniul societăților cu capital de stat va fi promovat un management performant, respectând principiile de guvernanță corporatistă, în paralel cu simplificarea legislației în domeniu, în vederea debirocratizării activității acestora în raport cu instituțiile publice;

16. Asigurarea materiei prime pentru fabricarea combustibilului nuclear necesar funcționării unităților de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, în condiții de securitate națională, cu respectarea prevederilor Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene şi a recomandărilor Agenției de Aprovizionare a EURATOM, prin transferul fabricii de la Feldioara la SN Nuclearelectrica și deschiderea unei noi mine de uraniu de către SNN;

17. Continuarea Proiectului SMR Doicești, ca obiectiv strategic al României, Ministerul Energiei va sprijini Nuclearelectrica în evaluarea acestei tehnologii și, împreună, cele două companii vor adopta măsurile pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici în țară;

18. Reducerea deșeurilor radioactive în reactoare nucleare de Generație IV. ALFRED Advanced Lead Fast Reactor European Demonstrator, reprezintă un proiect de cercetare pentru un reactor de demonstraţie a tehnologiei reactorilor rapizi răciţi cu plumb LFR-Lead Fast Reactors;

19. Continuarea programului de restructurare al companiei aprobat de către CE, prin retragere din exploatare a unor capacități energetice pe bază de lignit și înlocuirea acestora cu capacități de generare pe gaz natural în tehnologii moderne cu emisii scăzute de CO2, precum și a unor parcuri fotovoltaice, prin care se intenționează transformarea mixului energetic din energie produsă doar pe bază de cărbune, în energie produsă pe bază de cărbune, gaz natural și regenerabil;

20. Continuarea investiției de la Mintia, care reprezentâ o investiție privată de producție a energiei electrice din gaze naturale cu posibil amestec de hidrogen, în valoare de peste 2 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o valoare record pentru o capacitate de producție de energie în România;

21. Finalizarea procedurilor de stingere a obligațiilor fiscale și bugetare conform OUG 60/2019 și înființarea Complexului Energetic Valea Jiului, care va cuprinde 4 mine Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan, aflate în procedura de închidere, cu aprobarea Comisiei Europene, precum și Centrala de la Paroșeni și demararea studiilor de fezabilitate pentru o nouă capacitate de producție energie electrică regenerabilă și a unui proiect CCGT;

22. Dezvoltarea unui program de investiție pentru proiectul Neptun Deep și demararea acestuia, precum și accelerarea investiției privind exploatare perimetrului Caragele;

23. Încheierea unui Parteneriat de colaborare între SNGN ROMGAZ SA, UAT Drobeta- Turnu Severin și Mehedinți Gaz S.A., în vederea extinderii rețelei de distribuție a gazelor naturale, pentru asigurarea continuității în alimentarea cu gaze naturale a întreg municipiului Drobeta-Turnu Severin;

24. Implicarea Romgaz, în proiectul de dezvoltare al unei centrale de producere a energiei electrice pe gaze naturale, energie verde și hidrogen de la Halânga - Centrala Electrică, prin integrarea producției de energie electrică din surse regenerabile (RES) cu producția de hidrogen, prin intermediul unei unități de producție a energiei electrice pe bază de gaze naturale (CCGT) cu o capacitate de 150 MW, a unui parc fotovoltaic de 100 MW, precum și a unei unități de producere a hidrogenului și dezvoltarea proiectelor de producție a energiei verzi precum și în producția de methanol;

25. Implementarea Societății Hidroelectrica, pentru un plan de investiții ambițios și complex prin dezvoltarea de proiecte noi prin realizarea de capacități hidroenergetice noi, retehnologizări și modernizări ale centralelor existente, proiectele noi de diversificare a activității, prin realizarea de capacități din alte surse regenerabile de energie, dar și prin implementarea unor activități de cercetare-inovare la nivelul companiei;

26. Finalizarea si continuarea investițiilor aflate în stadiu avansat de execuție, sistate în prezent: Amenajarea Hidroenergetică (AHE) a Râului Jiu, pe sectorul Livezeni-Bumbești, AHE Răstolița, AHE Cerna Belareca, AHE a Râului Olt, pe sectorul Cornetu-Avrig. Treapta Câineni, Racovița și treapta Lotrioara;

27. Realizarea de catre Hidroelectrica a unor capacități noi de producție a energiei electrice pe râurile interioare, evaluate, în acest moment la o energie de proiect de 338,5 GWh/an, precum și o producție medie anuală de circa 4.651 GWh/an;

28. Implementarea de capacități de producere a energiei electrice din surse eoliene onshore și offshore, cu o putere instalată totală cuprinsă între 300 MW și 500 MW pentru fiecare variantă, în funcție de rezultatul studiilor de fezabilitate;

29. Inființarea unui SPV împreună cu compania MASDAR, în vederea demarării de noi proiecte de producție a energiei electrice prin amplasarea de panouri flotante pe suprafața lacurilor din portofoliul Hidroelectrica.

30. Implementarea unei unități de cogenerare cu ciclu combinat în cadrul CTE Grozăvești, care presupune realizarea unei noi unități de producere de energie în cogenerare de înaltă eficiență în tehnologie cu ciclu combinat gaze-abur, cu funcționare pe gaze;

31. Implementarea unei unități de cogenerare în ciclu combinat în cadrul CTE București Sud, care presupune realizarea unei noi instalații de cogenerare de înaltă eficiență;

32. Implementarea unei capacități noi de producere a energiei, în cogenerare de înaltă eficiență, cu funcționare pe gaze naturale, în cadrul CTE Progresul;

33. Reabilitarea ciclului combinat din CTE București Vest în vederea prelungirii duratei de viață/Implementare unitate nouă în ciclu combinate;

34. Proiect privind constructia unui cablu subteran de curent continuu pentru evacuarea puterii din regiunea Dobrogea pe traseul conductei de gaz Tuzla- Podișor;

35. Proiect privind constructia unui cablu subteran de curent continuu pe traseul gazoductului BRUA;

36. Creșterea capacității de interconexiune a SEN;

37. Proiect privind constructia unui cablu subteran de curent continuu pentru evacuarea puterii din regiunea Dobrogea;

38. Integrarea producției din surse regenerabile și centrale noi - Dobrogea și Moldova;

39. Demarării execuției lucrărilor prin integrarea centralelor electrice eoliene de pe coasta Mării Negre - în colaborare cu SPEEH Hidroelectrica SA - în acord cu European Green Deal;

40. Trecerea axului 220 kV Reșita-Timișoara-Săcălaz-Arad la 400kV- pentru creșterea capacității de interconectarea a rețelelor de transport din România, Ungaria și Serbia, îmbunătățind integrarea piețelor de energie electrică și a regenerabilelor;

41. Implementarea unei noi linii aeriene de interconexiune România-Ungaria 400 kV- Oradea-Jozsa, pentru creșterea capacităților de interconectare a rețelelor de transport din România și Ungaria, îmbunătățind integrarea piețelor de energie electrică și a regenerabilelor;

42. Retehnologizare RET prin continuarea obiectivelor în derulare și promovarea de investiții noi;

43. Reconductorarea Axului 220 kV Gutinaș-Dumbrava-Stejaru-Gheorgheni-Fântânele- Ungheni; Reconductorarea Axului 220 kV Urechești-Târgu Jiu Nord-Paroșeni-Baru Mare-Hășdat; Reconductorarea LEA 220 kV Porțile de Fier-Reșița circuitele 1 și 2; Trecerea la tensiunea de 400 kV a Axului 220 kV Brazi Vest – Teleajen – Stâlpu și reconductorarea acestuia; LEA 400 kV Stâlpu-Brașov;

44. Retehnologizarea si implementarea liniei Electrice Aeriane (LEA) 400 kV Porțile de Fier – Reșița; LEA 400 kV dublu circuit Reșița-Timișoara-Săcălaz-Arad; LEA 400 kV dublu circuit Cernavodă-Stâlpu, cu un circuit de intrare/ ieșire în Stația Gura Ialomiței; LEA 400 kV dublu circuit Smârdan-Gutinaș; LEA 400 kV Gădălin-Suceava; LEA 400 kV Suceava-Bălți (Republica Moldova); LEA 400 kV Medgidia Sud-Constanța Nord; LEA 400 kV Isaccea-Tulcea Vest; Linia Electrică Subterană (LES) București Sud-Grozăvești.;

45. Retehnologizarea LES 400 kV Domnești-Grozăvești; Stația 400/110 kV Grozăvești; Închiderea Inelului de 400 kV București-Ilfov, în zona de est; Reconductorarea LEA 400 kV București Sud – Gura Ialomiței;

46. Reconductorarea Axului 400 kV București Sud-Pelicanu-Cernavodă cu linii noi de curent alternativ și de curent continuu de evacuare a producției eoliene onshore și offshore din zona Dobrogea, respectiv a producției generate de Unitatea 3 și de Unitatea 4 ale Centralei Electrice Nucleare de la Cernavodă, pe traseul Tuzla-Podișor și Podișor-Corbu-Hurezani-Hațeg- Recaș-Horia-Nădlac;

47. Implementarea de proiecte privind dezvoltarea SNT în scopul preluării gazelor de la țărmul Mării Negre (Vadu T1), care presupune crearea unui punct suplimentar de preluare a gazelor naturale din perimetrele de exploatare offshore ale Mării Negre;

48. Proiect privind dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului Național de Transport Gaze Naturale pe Coridorul Bulgaria-România-Ungaria-Austria, care presupune asigurarea unei capacități de transport a gazelor naturale spre Ungaria de 1,75 mld. mc/an, respectiv de 1,5 mld. mc/an spre Bulgaria;

49. Proiect privind dezvoltarea SNT în zona de Nord-Est a României în scopul îmbunătățirii aprovizionării cu gaze naturale a zonei, precum și al asigurării capacităților de transport spre Republica Moldova, de 1,5 mld. mc/an, în punctul de interconectare dintre sistemele de transport a gazelor naturale ale României și Republicii Moldova;

50. Modernizarea SMG Isaccea 1 și Negru Vodă 1, care presupune modernizarea stațiilor de măsurare a gazelor din punctele de interconectare pentru creșterea gradului de asigurare a securității energetice în regiune;

51. Proiect privind dezvoltarea SNT pe Coridorul Bulgaria-România-Ungaria-Austria;

52. Dezvoltarea Coridorului Sudic de Transport pentru preluarea gazelor naturale de la țărmul Mării Negre și interconectarea România-Serbia;

53. Amplificarea coridorului bidirecțional de transport al gazelor naturale Bulgaria- România- Ungaria-Austria;

54. Interconectarea sistemului național de gaze cu sistemul de transport al gazelor din Ucraina, modernizarea infrastructurii de transport al gazelor în zona de Nord-Vest a României;

55. Proiect privind CONPET SA - modernizarea și securizarea sistemului național de transport al petrolului și derivatelor, investiții pentru creșterea siguranței în exploatarea și diminuarea consumurilor specifice, dezvoltarea de noi activități conexe;

56. Proiect privind OIL TERMINAL SA - dezvoltarea capacității de stocare în depozitul Sud, extinderea și creșterea capacității de încărcare/descărcare a țițeiului, produselor petroliere, chimice și petrochimice, precum și altor produse finite și materii prime lichide, modernizarea activelor existente – rezervoare, rețeaua de conducte, rezolvarea problemelor istorice de mediu prin realizarea lucrărilor de ecologizare;

57. Proiect privind SOCIETATEA DE ADMINISTRARE A PARTICIPAȚIILOR ÎN ENERGIE SA - realizarea, în parteneriat cu Electrocentrale Grup SA, a unei noi capacități de producție în cogenerare pe amplasamentul fostei centrale termoelectrice Titan, dezvoltarea unei capacități de producție a energiei electrice la Fântânele, precum și dezvoltarea de noi proiecte privind punerea în funcțiune de noi capacități de energie verde;

58. Proiect privind UZINA TERMOELECTRICA MIDIA SA - realizarea unei Centrale Termoenergetice în cogenerare, parc de panouri fotovoltaice;

59. Proiect privind SOCIETATEA ELECTROCENTRALE GRUP SA - cofinanțarea proiectului de investiții privind realizarea unei centrale electrice fotovoltaice pe amplasamentul fostei centrale termoelectrice Fântânele – jud. Mureș, cofinanțarea investiției pentru o nouă capacitate de producție în cogenerare pe amplasamentul fostei centrale termoelectrice Titan.

60. Regandirea fondurilor din PNRR și a programului Anghel Saligny, în vederea sustenabilitatii Programului național de racordare a populației și clienților non-casnici la sistemul inteligent distribuție a gazelor naturale, obiective de investiții care constau în realizarea de sisteme de distribuție a gazelor naturale și a racordului la sistemul de transport al gazelor naturale;

61. Plafonarea și compensarea prețurilor la energie electrică și gaze natural. Este important ca aceste măsuri să continue să fie monitorizate și implementate în mod eficient, astfel încât să poată fi oferită asistență, în special, consumatorilor vulnerabili, dar și consumatorilor casnici și non-casnici și să se asigure o protecție adecvată împotriva creșterilor excesive de prețuri la energie electrică și gaze naturale;

62. Implementarea Strategia pentru Hidrogen și intrarea în vigoarea a modificărilor cadrului legislativ, pentru implementarea Strategiei Naționale a Hidrogenului. Elaborarea Strategiei Naționale pentru Hidrogen în România, finanțată prin PNRR și selectarea consorțiului de consultanți pentru elaborarea strategiei;

63. Elaborarea Legii offshore - wind, privind dezvoltarea de energie eoliană offshore, așa cum este evaluat pe baza estimărilor Băncii Mondiale (BM), prezintă o capacitate teoretică de 76GW, 22GW sub formă de turbine fixe și 54GW sub formă de turbine plutitoare, pentru a utiliza în cel mai eficient mod resursele regenerabile offshore de care dispunem. Ministerul Energiei (ME) colaborează cu Direcția Generală Sprijin pentru Reformele Structurale a Uniunii (Directorate General for Structural Reform Support – DG REFORM) și Banca Mondială (BM) în cadrul unui studiu intitulat „Offshore Wind Roadmap for Romania”.

Dezvoltarea rurală, constă în infrastructură, drumuri, apă curentă, canalizare și gaz. Apoi, prin înființarea de Asociații Agricole și Zootehnice, tinerii de la sate pot lucra și dezvolta un patriotism curat, devotat, pentru țară. Atragerea de fonduri în vederea industrializarii rurale, constituie o viziune amplă asupra viitorului rural.

Creșterea suprafeței agricole irigate prin continuarea investițiilor prevăzute în “Programul național de reabilitare și/sau înființarea infrastructurii principale de irigații și a infrastructurii de desecare și drenaj” în scopul reducerii efectelor negative ale schimbărilor climatice și prin Implementarea Programului de realizare a Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitațiilor. Absorbția fondurilor europene alocate agriculturii prin continuarea aplicării tuturor formelor de sprijin și introducerea de mecanisme și instrumente noi pentru agricultură.

Implementarea Programului privind crearea unui sistem de management al riscurilor în agricultură și creșterea consumului de produse autohtone prin Programul pentru Stimularea consumului de produse românești și dezvoltarea piețelor locale. Elaborarea “Strategiei naționale pentru promovarea produselor agroalimentare românești, este un obiectiv prioritar pentru guvrnare.

Asigurarea stocurilor de materie primă de grâu, orz, floarea soarelui, soia și rapiță, prin compensarea parțială a costurilor, continuarea sprijinului financiar decuplat de producție, continuarea programelor de susținere a producției primare.

1. Introducerea de mecanisme și instrumente noi pentru agricultură, pentru menținerea, perfecționarea și introducerea de programe noi în vederea asigurării predictibilității, încurajarea consumului de produse autohtone, sprijin privind sortarea, ambalarea, etichetarea pentru punerea pe piață a produselor agroalimentare de către producători agricoli și formele asociative cu rol economic, sprijin pentru asigurarea necesarului de material genetic pentru sectorul vegetal, animal și piscicol aflat în dificultate, marketing și promovare, o politică de branding nouă printr-o identitate vizuală dedicată vinului românesc în vederea creșterii atractivității și vizibilității;

2. Sprijinirea fermelor de familie, sprijinirea investițiilor în modernizarea, restructurarea, creșterea competitivității și a performanțelor de mediu, în special pentru fermele de familie, în sectorul vegetal și zootehnic, sprijinirea investițiilor pentru implementarea soluțiilor digitale în agricultură, încurajarea comercializării produselor finite obținute în fermele de familie și prin formele asociative, asigurarea accesului la finanțare, sprijinirea organizării fermelor de familie în forme asociative cu rol economic și realizarea de programe specifice și consolidarea acestora prin modificări legislative;

3. Implementarea programelor de finanțare a investițiilor în sistemul agroalimentar din fonduri europene alocate pentru perioada 2024-2027, concomitent cu finalizarea proiectelor cu finanțare europeană, contractate prin PNRR. Continuarea intervențiilor cuprinse în PNS 2024- 2027, precum investiții în modernizarea, restructurarea și creșterea competitivității fermelor. creșterea competitivității sectorului zootehnic, sprijin pentru cooperare în vederea integrării pe lanțul agroalimentar/programe de sprijin pentru industria alimentară, consolidarea orientării către piață și creșterea competitivității fermelor agricole, pe termen scurt, mediu și lung;

4. Investiții pentru modernizarea satului românesc, modernizarea infrastructurii rurale și susținerea programelor pentru activitățile non Agricole, instalarea tinerilor fermieri, sprijin pentru cooperare în vederea integrării producției pe lanțul agroalimentar, investiții în crearea și dezvoltarea valorii adăugate prin procesarea și marketingul produselor agroalimentare, investiții în infrastructura de irigații, cooperare în vederea inovării, respectiv dezvoltarea de noi practici care să răspundă la nevoile specifice ale fermierilor, plăți compensatorii pentru angajamente în materie de mediu-climă și Eco-scheme și continuarea dezvoltarii cercetării în domeniul agriculturii;

5. Cooperare cu statele cu cercetare avansată în domeniu în vederea inovării, respectiv dezvoltarea de noi practici care să răspundă la nevoile specifice ale fermierilor și sprijin pentru introducerea tehnologiilor din sfera agriculturii în medii controlate și realizarea legislației aferente;

6. Continuarea reformelor în domeniul fondului funciar, prin definitivarea procesului de intabulare a terenurilor agricole, inclusiv prin măsuri de sprijin în vederea finalizării succesiunilor;

7. Întărirea poziției fermierilor în lanțul agroalimentar prin susținerea investițiilor formelor associative, sprijin pentru înființarea grupurilor de producători în sectorul agroalimentar. trategii pentru eficientizarea activității, dezvoltarea și consolidarea formelor associative;

8. Continuarea Programului Agro-Invest, Programul Agro IMM Invest este dedicat întreprinderilor mici și mijlocii cu capitalizare de piață medie din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar prin suplimentarea plafoanelor de finanțare, garantarea de credite pe termen mediu și lung în agricultură și industrie alimentară, creșterea competitivității și a sustenabilității fermelor prin susținerea investițiilor;

9. Consolidarea mediului asociativ, susținerea aderării și participării organizațiilor de fermieri din România la structurile asociative din Uniunea Europeană, soluții digitale pentru managementul dialogului civil în sectorul agroalimentar, identificarea, împreună cu sectorul agroalimentar, a soluțiilor fiscale necesare pentru susținerea grupurilor, organizațiilor și cooperativelor înființate, astfel încât să se poată asigura durabilitatea și dezvoltarea acestora, dar și accesul produselor românești pe piețele Uniunii Europene;

10. Reducerea efectelor negative ale schimbărilor climatice, stimularea producției agricole, îmbunătățirea gestionării apei și a apelor uzate, având în vedere că sectorul agricol se confruntă cu o penurie de apă pentru irigații din cauza schimbărilor climatice, a deșertificării și a practicilor agricole nesustenabile, combinate cu ineficiența cauzată de sistemul primar de irigații, care este în curs de reabilitare, reabilitarea și extinderea sistemului de irigații, asigurarea resurselor bugetare pentru continuarea Programului Național de Reabilitarea a Infrastructurii Principale de Irigații din România;

11. Asigurarea gratuită a apei până la stațiile de punere sub presiune preluate de către organizațiile de îmbunătățiri funciare și/sau la echipamentele de udare mobile/motopompe, finalizarea obiectivelor de investiții aflate în diferite stadii de execuție și proiectare, finanțarea studiilor de fezabilitate și studiilor de impact pentru realizarea de noi amenajări de irigații, integrarea documentațiilor privind autorizarea sistemelor locale de irigații la Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, dezvoltarea sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor;

12. Crearea unui sistem de management al riscurilor în agricultură, realizarea unui sistem integrat de acoperire a riscurilor din agricultură prin elaborarea legislației pentru înființarea și funcționarea „Instrumentului de sprijin al fermierilor afectați de pierderi ale producției agricole” finanțat prin PNS 2024-2027. Stimularea implicării fermierilor în scheme de prevenire și gestionare a riscurilor prin intermediul sprijinului acordat pentru susținerea primelor de asigurare;

13. Aplicarea, împreună cu Ministerul Energiei, din Fondul pentru modernizare a schemei de ajutor de stat privind sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsumul întreprinderilor din cadrul sectorului agricol și industriei alimentare, sprijinirea sectorului agricol și a producătorilor din industria alimentară prin măsuri de stimulare a investițiilor destinate producției și/sau stocării de energie electrică din surse regenerabile, respectiv solară și eoliană, elaborarea unei scheme de ajutor de stat care să contribuie la implementarea programelor de industrializare si mecanizare a agriculturii și finanţarea fermierilor și a producătorilor agricoli în vederea finalizării proiectelor de investiţii în capacitățile de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile;

14. Implementarea proiectului de investii I.7. ”Transformarea liceelor agricole în centre de profesionalizare” din Planul Național de Redresare și Reziliență, prin investiții privind finanțarea infrastructurii aferente liceelor Agricole, cooperare între instituțiile de învățământ cu profil agricol și agenții economici din agricultură și industrie alimentară, realizarea de ferme model, fnalizarea cadrului legislativ necesar pentru implementarea prevederilor cuprinse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă , Componenta C15 - Educație, Reforma 4, Investiția I7 ,,Transformarea liceelor agricole în centre de profesionalizare”, elaborarea ghidului de finanțare a liceelor agricole, elaborarea procedurilor de lucru, lansarea sesiunilor de primire a proiectelor de investiţii pentru dezvoltarea/modernizarea infrastructurii liceelor agricole încheierea contractelor de finanțare cu cele 57 licee tehnologice cu profil agricol si inanțarea unor programe de formare profesională continuă pentru specialiștii care activează în sectorul agroalimentar;

15. Echilibrarea balanței comerciale cu produse agroalimentare prin reducerea importurilor, stimularea exportului, a producției și a consumului de produse românești, susținerea investițiilor în colectarea, depozitarea, stocarea, procesarea și comercializarea produselor agroalimentare, îmbunătățirea mecanismelor de aplicare a certificatelor de depozit și asigurarea consumului intern de produse agroalimentare și prin majorarea nivelului rezervei de stat, reorganizarea, operaționalizarea și asigurarea funcționalității Casei Române de Comerț Agroalimentar ”Unirea”, elaborarea unui plan de promovare a alimentelor românești și de promovare a vânzărilor și exporturilor. Va fi garantat sprijinul administrativ, politic și diplomatic pentru deschiderea și menținerea unor noi piețe și dezvoltarea/modernizarea/retehnologizarea industriei alimentare şi practicarea unor politici sustenabile de stimulare a procesării, în scopul diminuării comerţului cu materii prime şi creşterea valorii adăugate;

16. Dezvoltarea piețelor locale și promovarea produselor locale românești, prin susținerea cooperării între producători și unitățile administrativ-teritoriale în vederea dezvoltării piețelor locale și valorificării directe a producției, astfel încât să se faciliteze crearea lanțurilor de desfacere, stimularea obținerii unor produse pentru procesele tehnologice care contribuie la reducerea amprentei de carbon, îmbunătățirea legislației privind certificarea și promovarea produselor agroalimentare, operaționalizarea Agenției de Calitate și Marketing a Produselor Agroalimentare, strategii de stimulare a consumatorilor cu privire la produsele agroalimentare românești;

17. Asigurarea unei producții alimentare durabile, prin utilizarea sustenabilă a pesticidelor, antimicrobienelor și îngrășămintelor și prin dezvoltarea agriculturii ecologice, creşterea productivității agricole și a veniturilor micilor producători de alimente, fermelor de familie, inclusiv prin acces sigur și egal, resurse productive și inputuri, prin transfer de cunoștințe, servicii financiare, modernizarea și restructurarea exploatațiilor, prin investiții pentru îmbunătățirea productivității;

18. Reducerea pierderilor și a risipei de alimente, planificarea, organizarea și gestionarea cuantificării deșeurilor alimentare, implicarea tuturor autorităților statale într-un Program de acţiune amplu, destinat evitării risipei alimentare, elaborarea unui plan naţional de acţiune pentru reducerea risipei alimentare, cu implicarea tuturor instituţiilor statale,deducerea impozitelor aplicabile producătorilor agricoli în cazul trecerii printr-un intermediar de prelucrare și/sau ambalare;

19. Securitatea alimentară, sprijinirea operatorilor din sectorul alimentar și informarea acestora cu privire la siguranța alimentară, prin introducerea unor sisteme voluntare suplimentare de calitate în plus față de cerințele existente, elaborarea unui plan de urgență pentru asigurarea aprovizionării cu alimente și a securității alimentare, utilizarea eficientă a resurselor și producția de fructe și legume aproape de punctul de consum, promovând astfel lanțuri de aprovizionare mai scurte și securitatea aprovizionării;

20. Dezvoltarea productivităţii muncii în agricultură și în industria alimentară, prin sprijinirea organizațiilor de producători să proceseze, comercializeze și să negocieze prețurile pentru produsele lor, elaborarea unui program de dezvoltare cooperativă și sprijinirea dezvoltării piețelor locale și a lanțurilor scurte de aprovizionare, sprijinirea tehnologiilor ecologice și investițiilor inovatoare și bazate pe digital, care sunt bazate pe productivitate, facilitarea accesului la capital pentru tinerii fermieri și întreprinderile mici din industria alimentară, crearea unui fond comun de risc și punerea în aplicare a capitalului circulant și a sistemelor de refinanțare, de garantare și de contragarantare a împrumuturilor bancare, investiții privind asigurarea independenței energetice a unităților de producție din agricultură, industrie alimentară și acvacultură, achiziții simple de utilaje agricole și irigații la nivelul fermei, înființarea de noi unități și dezvoltarea celor existente pentru reproducție, incubație și de creștere în sectorul avicol și sprijin financiar pentru achiziția de material de reproducție la speciile ovine, caprine, taurine, bubaline, albine și viermi de mătase, în vederea creșterii calității genetice la aceste specii;

21. Programe de încurajare a tinerilor fermieri și a activității din zona montană, instalarea tinerilor fermieri, cu sprijin financiar prin FEADR, continuarea Programului ”Tânărul fermier” prin care Agenția Domeniilor Statului pune la dispoziție terenuri de până la maximum 50 hectare pentru tinerii fermieri, continuarea programelor de investiții din zona montană care vizează înființarea centrelor de colectare lapte, de sacrificare a animalelor, de colectare, spălare și prelucrare primară a lânii, pentru înființare a stânelor montane și a centrelor de colectare și prelucrare primară a fructelor de pădure și a plantelor medicinale;

22. Dezvoltarera sectorului de cercetare, inovare în agricultură, prin susținerea investițiilor la nivel de fermă în tehnologii inovatoare aferente agriculturii de precizie, susținerea infrastructurilor de cercetare aferente băncilor de gene de la Buzău și Suceava, asigurarea sprijinului pentru crearea de parteneriate de cooperare în vederea inovării, dezvoltării de noi practici, care să răspundă la nevoile specifice ale fermierilor, continuarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol și de dezvoltare rurală, crearea unui cadru legislativ adecvat privind utilizarea dronelor agricole, inclusiv la lucrări de protecție a plantelor și omologarea pesticidelor, susținerea cercetării științifice pentru obținerea de soiuri și hibrizi adaptați la noile condiții de climă și a biotehnologiilor, inițierea de programe de cercetare și dezvoltare care să sprijine producătorii locali în identificarea celor mai bune practici de producție, în promovarea inovației și îmbunătățirii calității produselor, precum și în dezvoltarea de noi produse agroalimentare;

23. Implementarea unor programe de sprijin pentru acvacultură și pescuit în vederea creșterii și valorificării producției, încurajarea consumului intern de pește din producția autohtonă, prin creșterea producției de pește din acvacultură, încurajarea procesării primare în fermă, dar și a sectorului de procesare generală a peștelui care pot aduce plusvaloare sectorului pescăresc și servicii consumatorilor, măsuri de protecție a activităților din fermele piscicole privind conservarea producției și reducerea pierderilor provocate de păsările ihtiofage.

1. Digitalizarea, stabilitate și predictibilitate; costuri administrative cât mai reduse și servicii publice cât mai eficiente, infrastructura de conectare accesibilă, tratament egal și respectarea legii în relația cu operatorul economic, asigurarea cadrului legislativ și economic în vederea dezvoltării profesiilor liberale și a activității antreprenoriale pe cont propriu;

2. Implementarea unor proiecte pentru mediului de afaceri prin soluții și măsuri financiare de susținere în contextul crizei sanitare;

3. Implemetarea unor Proiecte de dezvoltare a turismului ca ramură strategică pentru economia românească, prin revizuirea și modernizarea cadrului legal, instituirea OMD-urilor, programe de finanțare și promovare;

4. Promovarea proiectului de realizare a ciclului integrat de producție minereu - cupru în România în industria cuprului prin identificarea unui investitor strategic pentru producerea în țară a produselor finite din cupru cu valoare adăugată mare. Acest lucru ar trebui făcut în concordanță cu dezvoltarea industriei auto pentru a micșora importurile de produse similare din alte țări;

5. Dezvoltarea exploatării superioare a grafitului în România, în vederea producerii pe teritoriul țării a bateriilor;

6. Implementarea unor investiții importante în industria națională de apărare în vederea recuperării decalajelor de tehnologizare care să permită operatorilor din acest sector să fie furnizori de încredere pentru MApN și realizarea de parteneriate cu companii din țările NATO pentru integrarea și producția în fabricile industriei de apărare din România a diferitelor produse și servicii, atât pentru armata română, cât și pentru export, în așa fel încât să se întoarcă o parte din procentul de 2,5% din PIB alocat apărării și în industria națională;

7. Reducerea deficitului comercial provenit din importul de echipamente de eficiență energetică prin stimularea investițiilor în capacități de producție a panourilor fotovoltaice, pompe de căldură, baterii;

8. Atragerea fondurilor europene care va viza susținerea inițiativelor și investițiilor private, atât prin atragerea de firme strategice de mari dimensiuni, cât și prin consolidarea lanțurilor valorice preponderent formate din IMM și încurajarea dezvoltării de Start-up-uri inovative. Abordarea va fi integrată vizând, capacități de cercetare-dezvoltare, infrastructura pentru producție de componente și asamblare de produs finit, dezvoltarea de aplicații software și de comunicații aferente, servicii de instalare și întreținere, activități de export și capacități de reciclare;

9. Dezvoltarea industriei și activităților economice locale, prin creerea unor proiecte de dezvoltare a industriei și activităților economice locale, în special prin valorificarea patrimoniului natural și cultural existent a sprijinului ecoturismului și managementului adecvat al destinațiilor de turism și industriilor culturale și creative, ca sectoare importante pentru dezvoltarea locală, dezvoltarea ecosistemele industriale vizând sectorul dedicat producției de tehnologii verzi de bunuri și servicii pentru protecția mediului și gestionarea resurselor precum și dezvoltarea producției de bunuri și servicii pentru protecția mediului și gestionarea;

10. Continuarea și dezvoltarea accesului la finanțare pentru asigurarea capitalului de lucru și a fluxului de lichidități pentru unele firmele au fost afectate de schimbarile legislative din ultimii ani;

11. Implementarea unei strategii pentru echilibrarea balanței comerciale și dezvoltarea de programe pentru a facilita exportul producătorilor români, alături de dezvoltarea reţelei de reprezentare economică externă în raport cu strategia economică națională;

12. Asigurarea continuității și finanțarea programelor de sprijinire a Start-Up-urilor, pentru firmele mici si mijlocii, operaționalizarea de noi programe pentru IMM-uri, inclusiv Start-Up-uri din fondurile structural;

13. Relansarea Măsurii 1 și adăugarea de noi categorii de aplicanți eligibili, respectiv Întreprinderi Individuale, Întreprinderi Familiale, Profesii Liberale;

14. Deblocarea fondurilor aferente Programelor de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în vederea finalizării plăților pentru toți beneficiarii admiși în cadrul măsurii;

15. Implementarea unor Programe de relansare si redresare pentru domeniile HORECA - finalizarea procesului de evaluare, demararea procesului de contractare și efectuare de plăți;

16. Promovarea exportului și susținerea investițiilor incoming/outgoing, elaborarea unei strategii de comerţ exterior însoţită de propuneri de programe guvernamentale pentru întărirea capacităţii productive şi relansarea ramurilor economice care generează deficit comercial, prin atragerea resurselor financiare pentru realizarea de investiții în România (investitori din SUA, state membre ale Uniunii Europene, state din Orientul Mijlociu, Japonia, Coreea de Sud, Singapore), relansarea activităţii de comerţ exterior, creşterea și diversificarea exporturilor românești într-un ritm mai ridicat şi reducerea deficitului comercial, în special cu produse având valoare adăugată ridicată, consolidarea dialogului instituţional şi a mecanismelor de cooperare cu partenerii externi, în plan economic, eficientizarea activităţii de promovare a comerţului exterior şi reconfigurarea reţelei de reprezentare economică externă în raport cu strategia economică națională, consolidarea exporturilor pe pieţele tradiţionale, diversificarea destinaţiilor de export, diminuarea deficitului commercial, eficientizarea activităţii de promovare a exporturilor și atragerea de investiţii străine, operaţionalizarea şi eficientizarea Portalului de comerţ și rearea unei platforme interactive de postare a oportunităţilor de afaceri şi înglobarea unei baze de date a producătorilor şi exportatorilor români;

17. Dezvoltarea Programelor de inteligentă artificială și susținerea IMM, ca o noua politică industrială a UE și atragerea de bani europeni pentru industriile viitorului prin trecerea de la outsourcing la produse și servicii proprii și integrarea cu restul sectoarelor economice și dublarea nivelului de competențe digitale de bază până în 2028;

18. Dezvoltarea industriei auto, prin consolidarea poziției României în producția de componente pe lanțul valoric al industriei auto, adaptarea la tranziția către un transport curat și electromobilitate, atragerea de noi investitori de anvergură în domeniu, dezvoltarea de clustere auto în regiunile României cu prezență semnificativă a industriei auto și stimularea cooperării interclustere de tip rețea, atragerea de fonduri europene pentru sprijinirea colaborării între producătorii și furnizorii din clusterele auto cu universități și alte instituții de cercetare pentru a dezvolta noi inovații care pot aduce o valoare adăugată semnificativă întregului sector și participarea României în IPCEI ME/CT și consolidarea lanțului valoric al componentelor și sistemelor electronice, cu un accent deosebit pe întărirea ecosistemului de semiconductori;

19. Dezvoltarea industriilor prelucrătoare cu valoare adăugată înaltă, prin susținerea investițiilor și dezvoltării sectoarelor industriale cu valoare adăugată înaltă, valorificarea superioară a gazelor naturale în contextul noilor exploatări onshore și offshore, implementarea politicilor de stimulare fiscală a mediului de afaceri pentru ca România să își sporească competitivitatea și atractivitatea investițională în ceea ce privește valorificarea superioară a gazelor naturale, dezvoltarea unor industrii precum: petrochimie, metalurgie, mase plastice, transporturi, agricultură, farmaceutice, identificarea și promovarea activităților cu o valoare adăugată mare și avansarea în lanțul valoric, mai ales prin integrarea IMM-urilor locale din industrie;

20. Dezvoltarea sectorului dedicat economiei circulare, prin dezvoltarea sectorului dedicat unei astfel de economii și crearea de noi locuri de muncă în domeniu, reducerea amprentei de carbon în activitățile industrial, reducerea consumului de resurse naturale prin valorificarea deșeurilor și reutilizarea acestora ca materii prime secundare, stimularea investițiilor în infrastructura dedicată economiei circulare, tehnologie și cercetare și dezvoltare, rezolvarea deficiențelor structurale legate de deșeuri, colectare selectivă, reciclare și reutilizare a deseurilor;

21. Dezvoltarea Programelor pentru Industria alimentară, prin încurajarea prelucrării superioare a materiei prime vegetale prin susținerea dezvoltării și creării de capacități de procesare autohtone în industria alimentară și conexă, dezvoltarea lanțurilor valorice în domeniul plantelor tehnice și al altor tipuri de materiale naturale rezultate din activități agricole pentru dezvoltarea oportunităților în industrii-țintă, încurajarea procesării produselor agroalimentare primare în vederea obținerii de produse cu valoare adăugată și promovarea produselor tradiționale și a lanțurilor scurte la nivel local prin menținerea și îmbunătățirea mecanismelor de stimulare a investițiilor integrate în producție agricolă procesare-distribuție și asigurarea unor mecanisme previzibile și clare de finanțare a activităților de producție agroalimentară;

22. Implementarea unor proiecte de valorificare a creativității, a proprietății intelectuale și a patrimoniului cultural ca factor cheie de dezvoltare economică a României prin dezvoltarea de clustere de industrii creative (industria de publicitate, IT, software și jocuri pe calculator, arhitectură, design și modă, muzică, artă și cultură, film și televiziune, meșteșuguri, industria de carte și editură) în vederea creșterii valorii adăugate în economia românească, stimularea industriilor creative ca factor-cheie pentru dezvoltarea locală a zonelor slab dezvoltate;

23. Creșterea competitivității sectoarelor industriale prin implementarea Strategiei Naționale de Competitivitate cu termen anul 2027 cu o componentă privind managementul tranziției industrial, elaborarea și implementarea Strategiei Industriale a României 2023-2027 aliniată cu noua Strategie Industrială a Uniunii Europene și documentele strategice conexe, în contextul atingerii obiectivului neutralității climatice până cel târziu în 2050 și al crizelor suprapuse de securitate, energetică și sanitară, revizuirea și continuarea Programului Creșterea Competitivității Produselor Industriale, program pentru dezvoltarea lanțurilor de producție locale.

Implementarea unei scheme de ajutor de stat cu scopul de a echilibra balanța comercială a României. Domenii prioritare: activitatea de producție în industria de medicamente și de echipamente medicale; chimică; petrochimică; alimentară; de tractoare; mașini, unelte și utilaje agricole; îngrășăminte; construcția de nave; piese auto; IT; energie, programul de industrializare pe bază de licență. Fond de investiții care va contribui total sau parțial la cumpărarea de licențe de către fabricile autohtone, urmând să returneze anual un procent din încasări pentru utilizarea licențelor. Domeniile prioritare: sectoarele de producție cu intensitate tehnologică medie și înaltă și sectoarele „verzi” (green) - tranziția către o producție prietenoasă cu mediul și program pentru incubatoare și parcuri industriale. Construirea/funcționalizarea a câte minimum un parc industrial/tehnologic pentru fiecare județ, cu implicarea autorităților locale pentru asigurarea utilităților și infrastructurii;

24. Creșterea rezilienței industriei de apărare în noul context geopolitic, prin adoptarea și implementarea Strategiei Naționale din Industria de Apărare, investiții importante în industria națională de apărare în vederea recuperării decalajelor de tehnologizare care să permită operatorilor din acest sector să fie furnizori de încredere pentru MApN, realizarea de parteneriate cu companii din țările NATO pentru integrarea și producția în fabricile industriei de apărare din România a diferitelor produse și servicii, atât pentru armata română, cât și pentru export, în așa fel încât să se întoarcă o parte din procentul de 2,5% din PIB alocat apărării și în industria națională;

25. Dezvoltarea mediul de afaceri prin predictibilitate fiscală, diminuarea poverii birocratice și politici publice care să stimuleze segmentele de piață cu potențial major dar care, în prezent, au impact negativ asupra balanței comerciale, dezvoltarea și îmbunătățirea ecosistemului antreprenorial reprezintă pilonul de bază al politicilor publice în domeniul IMM-urilor, iar scopul acestora este îmbunătățirea competitivității companiilor care, la rândul lor, contribuie la creșterea rezilienței economiei la șocuri externe, sprijinul orizontal pentru inovare, internaționalizare și dezvoltarea comunităților antreprenoriale, MAT urmărește susținerea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii plecând de la cele patru mari nevoi sistemice ale mediului de afaceri din România — nevoia de a crește densitatea antreprenorială, de a crește reziliența firmelor, de a încuraja creșterea în talie a firmelor și de a încuraja crearea de valoare adăugată;

26. Reformarea relației dintre administrație și mediul de afaceri pe baza următoarelor principii: debirocratizare și digitalizare; stabilitate și predictibilitate; costuri administrative cât mai reduse și servicii publice cât mai eficiente; infrastructură de conectare accesibilă; tratament egal și respectarea legii în relația cu operatorul economic; asigurarea cadrului legislativ și economic în vederea dezvoltării profesiilor liberale și a activității antreprenoriale pe cont propriu (PFA), inclusiv facilitarea accesului la finanțare, creșterea competitivității companiilor prin scheme de ajutor de stat, granturi și garanții, crearea unui ecosistem antreprenorial care să faciliteze dezvoltarea Start-up-urilor prin crearea unui cadru legislativ stimulativ și a instrumentelor necesare de finanțare;

27. Crearea de comunități, clustere, hub-uri de inovare și dezvoltare în vederea creșterii productivității firmelor, permițându-le să concureze mai eficient atât la nivel național, cât și international, îmbunătățirea expertizei manageriale, tehnice și de piață a IMM-urilor prin atragerea și menținerea talentelor, creativitate/inovare, cercetare-dezvoltare in house, retehnologizare, standardizare, asigurarea calității, eficientizarea costurilor, marketing și stimularea vânzărilor, încurajarea asocierii în afaceri prin promovare/impresariere a afacerilor (match-making), îndeosebi pe plan international;

28. Continuarea programului Start-Up Nation. Dezvoltarea de programe pentru susţinerea antreprenoriatului în România pentru românii din diaspora - concurs de proiecte pentru antreprenorii din Diaspora pentru dezvoltarea noilor tehnologii în România, tranziția de la măsuri tradiționale de promovare la crearea de capete de pod în țări destinație și la crearea de parteneriate țintite pe priorități sectoriale strategice pentru dezvoltarea economiei românești în context international, continuarea Programului Start-Up Nation Diaspora, pentru susținerea cetățenilor români din diaspora care doresc să revină în țară și să deschidă o afacere cu finanțare europeană;

29. Continuarea Programul național multianual de microindustrializare va fi implementat conform Pachetului de stimulare a producției interne și a lanțurilor de aprovizionare “Fabricat în România” din Programul de Guvernare, a programul de dezvoltare a activităților de comercializare a produselor și serviciilor de piață, va fi implementat conform Pachetului de stimulare economică „Innovation” din Programul de Guvernare, extinderera Programului național multianual pentru susținerea meșteșugurilor și artizanatului și a Programului pentru organizarea târgului întreprinderilor mici și mijlocii, dinamizarea Programul de accelerare a dezvoltării sectorului productiv cu finanțare elvețiano-română va fi implementat conform măsurilor de sprijin orizontal pentru inovare, internaționalizare și dezvoltare a comunităților antreprenoriale, dezvoltarea Programul național multianual de înființare și de incubatoare tehnologice și de afaceri, va fi implementat conform Pachetului de stimulare economică pentru IMM din Programul de Guvernare;

30. Continuarea și dezvoltarea destinațiilor turistice cu implicarea tuturor actorilor din turism prin încurajarea parteneriatelor dintre mediul privat și cel public la nivel de destinație, în vederea creșterii calității și performanței managementului destinațiilor turistice din România, prin promovarea unitară a identității naționale la nivel de manifestări expoziționale internaționale, creșterea notorietății destinației turistice România, ca destinație turistică de calitate pe piața internațională a turismului, dezvoltarea tuturor formelor de turism din România, identificarea de noi oportunități de dezvoltare și stimularea creșterii circulației turistice interne și internaționale;

31. Dezvoltarea ecoturismului, cu accent pe Parcurile Naționale și Delta Dunării, pentru ca Romania să devina prima destinație de ecoturism din Europa, simplificarea sistemului de autorizare în domeniul turismului, asigurarea atât a protecției turiștilor, cât și a operatorilor economici din industria de turism, digitalizarea serviciilor publice oferite de autoritatea publică centrală în domeniul turismului, implementarea reformei în domeniul turismului cu privire la Organizațiile de Management a Destinației, derularea de acțiuni de marketing, atât în format tradițional, cât și în mediul online, care să contribuie la creșterea notorietății destinației turistice România la nivel național și international;

32. Elaborarea de programe și politici publice în vederea sprijinirii destinațiilor turistice și a formelor de turism, continuarea finanțării programului de investiții în turism în domeniul schiabil și balnear și dezvoltarea acestuia în sensul susținerii infrastructurii de conferințe și spații expoziționale, amenajarea a două terminale de croaziera fluvială la Drobeta Turnu Severin și la Giurgiu;

33. Adoptarea strategiei naționale de dezvoltare și promovare a turismului, a unor noi strategii sectoriale, precum și implementarea planurilor de acțiune aferente, inclusiv pentru creșterea gradului calitativ și a volumului de marketing pe segmentul MICE, simplificarea cadrului legal privind sistemul de clasificare, atestare, licențiere și omologare în domeniul turismului, operaționalizarea schemei de ajutor de minimis pentru operatorii economici în vederea modernizării și dezvoltării stațiunilor balneare și balneoclimatice, derularea schemei de ajutor de stat pentru acordarea primei de incoming în domeniul turismului, implementarea schemei de minimis pentru participarea la târgurile de turism;

34. Dezvoltarea de programe și proiecte în vederea promovării traseelor turistice prin crearea de noi oportunități pentru dezvoltarea economică a zonelor respective, cu accent pe conservarea și promovarea patrimoniului natural și cultural al țării;

35. Definitivarea și implementarea Strategiei Naționale de Competitivitate cu o componentă privind managementul tranziției industrial;

36. Elaborarea cadrului legislativ și relansarea Programului Creșterea Competitivității Produselor Industriale cu acțiuni de susținere precum: clustere, industrii creative. Programul vizează competiții de proiecte finanțate prin schema de ajutor de stat aferentă;

37. Asumarea României alături de celelalte state membre, privind angajamentul Uniunii Europene de creștere a ambiției şi eforturilor în scopul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră pentru combaterea ambiției şi eforturilor în scopul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice în vederea îndeplinirii obiectivelor Acordului de la Paris, precum și în contextul adoptării Pactului Ecologic European;

38. Implementarea de către Guvern a schimbări structurale în măsură a susține pe termen lung locurile de muncă şi economia;

39. Asigurarea unor mecanisme previzibile, simple și clare de finanțare a activităților de producție agroalimentară;

40. Menținerea și îmbunătățirea mecanismelor de stimulare a investițiilor integrate în producție agricolă - procesare – distribuție și asigurarea unor mecanisme previzibile.

Implementarea acestor acorduri, trebuie să fie percepută ca fiind justă, pentru a putea fi susținută pe termen lung la nivelul întregii societăți. Guvernul va urmări asigurarea echității tranziției și al caracterului durabil al soluțiilor propuse. Riscurile implementarii pot fi limitate printr-o împărțire justă a costurilor şi eforturilor între sectoarele economice și prin favorizarea inovației. Vor fi implementate schimbări structurale în măsură a susține pe termen lung locurile de muncă şi economia.

• Implementarea strategiei naționale privind schimbările climatice, prin asumarea obligației de a întocmi și comunica instituțiilor partenere internaționale, pe termen lung, date cu privire la emisiile de gaze cu efect de seră și Strategia de adaptare la schimbările climatice, privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și sporirea reținerilor de carbon în întreaga economie și în sectoare individuale. Implementarea Strategiei se va face prin Planul de acţiune care urmează să fie elaborat în parteneriat cu toate instituțiile responsabile de luare a măsurilor pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și adaptarea la efectele schimbărilor climatice, în consultare cu diferiți specialiști;

• Schimbarea si modificarea legislației, în domeniul protectiei mediului astfel încât să se asigure un cadru clar pentru integrarea obiectivelor climatice în toate politicile. Legea va stabili un cadru dedicat pentru participarea publicului și a specialistilor. Prin adoptarea unei legi „a climei” urmează să fie înființat un organism independent tehnico-științific consultativ cu rolul de a oferi sfaturi și recomandări Guvernului în adoptarea de măsuri și politici care vizează reducerea emisiilor de carbon ale României;

• Cooperarea interinstituțională pentru implementarea Planului Naţional Integrat Energie – Climă, precum și pentru revizuirea acestuia având în vedere atingerea ţintei actualizate de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii Europene pentru anul 2030;

• Implementarea sistemului naţional permanent de monitorizare, care va conţine observaţii aeriene şi terestre, care se vor valida la nivel internațional, în parteneriat cu mediul academic şi institutele de cercetare de profil, pentru îndeplinirea obligaţiilor de conformare, prin echilibrarea emisiilor de gaze cu efect de seră, cu reţinerile de carbon;

• Implementarea unor proiecte în instituțiile de învățământ și în mediul de afaceri, pentru a promova măsurile de protecție a mediului și a adresa probleme de schimbări climatice în şcoli și în afara lor, dezvoltarea unor programe de sprijin a „școlilor în natură/pădure”;

• Reevaluarea unor instituții care să genereze expertiză în probleme de schimbări climatice pentru diferite ministere, agenții, autorități locale şi pregătirea continuă a funcționarilor publici cu atribuţii în domeniul schimbărilor climatice şi politicilor din acest domeniu.

• Elaborarea unei noi legi forestiere naționale, care va trebui să fie armonizată atât cu strategiile din domeniul forestier de la nivel european și nivel internațional, dar care să nu încalce dreptul national, cât și cu alte politici sectoriale trans-sectoriale relevante și să se axeze pe principiile rezultate din procesul de consultare cu factorii interesați din domeniu;

• Programul Național de Împădurire – Investiții în noi suprafețe ocupate de păduri inclusiv în păduri urbane. În cadrul procesului de împădurire se va ține cont de protecția pajiștilor naturale acestea fiind excluse complet din campanie. Implicarea autorităţilor publice locale în identificarea şi împădurirea terenurilor degradate. Investiții în pepiniere și tehnologii moderne de producere a puieților forestieri – înființarea/modernizarea de pepiniere forestiere;

• Combaterea tăierilor ilegale de pădure și a altor practici nelegale din sistemul silvic prin: îmbunătăţirea continuă a sistemului informatic integrat SUMAL – sistemul de urmărire a trasabilității materialului lemnos, principalul instrument în lupta împotriva tăierilor ilegale de pădure cât și înființarea unor posturi de jandarmi silvic;

• Implementarea unor noi tehnologii pentru asigurarea integrității fondului forestier – imagini satelitare, utilizarea dronelor, a sistemelor de inteligenţă artificială, camere video de monitorizare, sisteme de măsurare digitală a volumului, de masă lemnoasă,

• Finalizarea evaluării şi punerea sub protecție a pădurilor cu valoare ridicată;

• Reorganizarea Gărzii Forestiere Naționale privind și implementarea de practici unitare și agregate la nivel national, întărirea capacității de control, înființarea de servicii specifice de implementare al PNRR la nivelul gărzilor forestiere, digitalizarea activităților, interzicerea exploatării pădurilor în parcurile naționale;

• Reorganizarea Romsilva, prin adaptarea obiectivelor de administrare a pădurilor, integrând pe lângă rolul economic şi rolul de utilitate publică a pădurilor, punerea în valoare a potenţialului turistic natural al fondului forestier şi al infrastructurii existente. Gradarea unităților silvice și adoptarea unei strategii unitare la nivel național prin eficientizarea activităților specifice;

• Implementarea unor măsuri de susținere a proprietarilor care dețin terenuri forestiere cu restricții în recoltarea de masă lemnoasă, suprafețe care se găsesc în arii naturale protejate;

• Delimitarea rolurilor pădurilor de protecție și de producție știind că rolul de protecție socială a pădurilor este foarte importantă, la fel ca nevoia populației pentru lemnul de foc, respectiv a industriei pentru materia primă, având în vedere că discutăm despre o resursă regenerabilă.

• Dezvoltarea industriei de exploatare și prelucrare a lemnului prin îmbunătățirea capacității industriei în vederea exploatării durabile a fondului forestier național și creșterii contribuției sectorului la produsul intern brut;

• Creșterea gradului de accesibilizare a fondului forestier național prin construirea și modernizarea drumurilor forestiere;

• Realizarea securității apei în România prin asigurarea utilizării durabile a resurselor de apă, furnizarea de servicii accesibile tuturor privind apa și reducerea riscurilor legate de apă în contextul schimbărilor climatice;

• Creșterea rezilienței la dezastrele cauzate de riscurile naturale accentuate de schimbările climatice, dezvoltarea capacității de intervenție şi răspuns a structurilor responsabile cu managementul situaţiilor de urgenţă generate de inundații ori secetă și extinderea serviciului public de alimentare cu apă şi canalizare în contextul implementării Directivei Cadru a Apei şi a directivelor subsecvente;

• Continuarea măsurilor din Planul de Management al Bazinului hidrografic pentru atingerea stării bune a apelor privitor la presiunile hidromorfologice;

• Implementarea programului de renaturare a terenurilor degradate şi crearea culoarelor ecologice cu rol dublu: creșterea calității ecosistemelor şi apărarea împotriva inundațiilor;

• Protecția zonelor inundabile în vederea refacerii sistemelor hidrografice;

• Realizarea unei strategii naționale coerente pentru ape uzate şi creșterea gradului de dezvoltare a rețelelor de canalizare şi de ape uzate;

• Continuarea programelor de conectare a gospodăriilor la rețelele existente de apă uzată;

• Implementarea unei strategii naționale de gospodărirea apelor în contextul adaptării tuturor măsurilor și acțiunilor intersectoriale la provocările generate de efectele schimbărilor climatice și la realizarea obiectivului securității apei;

• Măsuri de protecție a albiilor râurilor şi combaterea furtului de material mineral cu ajutorul soluțiilor digitale inteligente;

• Continuarea programului privind combaterea eroziunii costiere;

• Prevenirea secetei - stocarea apei din perioadele cu exces de umiditate în vederea utilizării în perioadele secetoase, prin creșterea capacitații de reținere a apei în sol, lărgirea zonelor inundabile.

• Reducerea cu cel puțin 65% a cantității deșeurilor care ajung în depozitele de deșeuri conforme, din totalul deșeurilor generate, până în anul 2028;

• Utilizarea rațională a resurselor naturale, inclusiv a materialelor considerate astăzi deșeuri, având ca prioritate reutilizarea resurselor deja existente în circuitele economice locale și naţionale prin reintroducerea deşeurilor în economia circulară;

• Elaborarea Strategiei pentru economia circulară şi implementarea acesteia bazată pe inovație, tehnologii noi care să permită colaborarea, comunicarea și transparentizarea sistemelor. Responsabilitățile de implementare din sistemul economiei circulare vor fi repartizate echitabil între toți actorii din sistem pe baza principiului „poluatorul plătește”;

• Dezvoltarea sistemului de garanție-depozit pentru ambalaje;

• Armonizarea actelor normative existente ca urmare a adoptării legislației privind SGR;

• Înfiinţarea de depozite pentru deşeurile din construcţii;

• Valorificarea unor materiale din depozitele poluante se va face în colaborare cu universiăţi şi institute de cercetare cu experienţă în domeniu, prin proiecte comune cu finanțare din diferite surse;

• Identificarea unor surse de finanțare pentru susținerea dezvoltării industriei prelucrării deșeurilor reciclabile, pentru care nu există în prezent infrastructură în România;

• Sporirea exigenţei în domeniul respectării legislaţiei de mediu.

• Asigurarea în mod continuu a finanțării activității de evaluare a calității aerului înconjurător, atât prin monitorizarea continuă, cât și prin modelarea matematică a dispersiei poluanților;

• Asigurarea funcționării echipamentelor instalate în cele peste 150 de stații de monitorizare a calităţii aerului, care compun RNMCA şi care sunt raportate la CE, în scopul îndeplinirii obiectivelor de calitate a datelor (captura minimă de date specifică fiecărui poluant prevăzut pentru evaluarea calității aerului);

• Implementarea și punerea în funcțiune a celor 30 de analizoare de PM10/PM2.5 în București/Ilfov, Brașov, Cluj, Iași și a acțiunilor de relocarea a 7 stații, de tip industrial, existente în RNMCA, pe alte amplasamente și redefinirea acestora ca stații de fond urban (FU), fond suburban (FSU) sau trafic (T);

• Dezvoltarea aplicațiilor software specifice RNMCA necesare pentru dezvoltarea unui software propriu de raportare în scopul respectării Deciziei 2011/850/UE de punere în aplicare a Directivelor 2004/107/EC și 2008/50/EC ale Parlamentului şi Consiliului European privind schimbul reciproc de informaţii şi raportări și în conformitate cu cerințele Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (INSPIRE);

• Introducerea sistemului de alertă/avertizare prin sms/e-mail/panouri avertizoare în cadrul aplicației software specifice colectării și transmiterii datelor de calitate a aerului furnizate de RNMCA pentru avertizarea reprezentanților autorităților de protecția mediului (MMAP/ANPM/APM) în cazul înregistrării unor evenimente/avarii/întreruperi în funcționarea echipamentelor instalate în stațiile care compun RNMCA sau în situația depășirii unor niveluri prestabilite pentru poluanţii măsuraţi de acestea.

• Continuarea înbunătățirii Proiectului „Îmbunătățirea sistemului de evaluare și monitorizare a calității aerului la nivel naţional” finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), aferentă perioadei de programare 2024-2028, prin care se va dezvolta un sistem de prognoză a calității aerului pentru 1, 2, 3 zile;

• Revizuirea clasificării în regimuri de evaluare a calității aerului a ariilor din zonele și aglomerările prevăzute în Anexa nr.2 la Legea nr.104/2011 pe baza datelor furnizate de RNMCA și a rezultatelor studiului de modelare matematică a dispersiei poluanților emiși în aer;

• Asigurarea finanțării nerambursabile în scopul achiziției de echipamente noi pentru înlocuirea în mod eșalonat a echipamentelor existente în RNMCA (stații/laboratoare/sisteme de gestionare a datelor, echipamente și instrumente care sunt depășite/uzate din punct de vedere fizic);

• Identificarea soluțiilor pentru interconectarea sistemului de monitorizare a calității aerului din administrarea ministerului cu sistemele de măsurarea ale universităților și institutelor de cercetare dezvoltare, cu respectarea prevederilor legislației europene în domeniu, pentru creșterea nivelului de cunoaștere a calității aerului la nivel național și pentru eficientizarea luării deciziilor;

• Adoptarea măsurilor necesare pentru integrarea datelor satelitare, integrarea sistemelor informatice bazate pe interpretarea imaginilor satelitare;

• Asigurarea serviciului de permanență, 24/24h, pe întreg teritoriul țării și mai ales în aglomerările urbane cu probleme în ceea ce privește poluarea aerului;

• Întărirea capacității de reacție rapidă prin dotarea echipelor de control cu drone cu sistem de termoviziune, pentru identificarea exactă a eventualelor arderi ilegale de deșeuri sau alte materiale și prin dotarea a 21 agenții pentru protecția mediului cu autolaboratoare mobile pentru măsurarea poluanților din aer în timp real;

• Îmbunătățirea colaborării cu alte instituții și autorități ale statului (ANPM, IGSU, Poliţia Română, Jandarmeria, etc.) cu atribuții de monitorizare a calității aerului și intervenție, precum și cu rețele internaționale (rețeaua pan-europeană ACTRIS) și cu alte entități care ar putea sprijini demersurile de combatere a poluării – institute de cercetare, universităţi, organizaţii neguvernamentale, agenţi economici etc;

• Susţinerea programelor pentru implementarea conceptului de oraşe verzi şi digitale.

• Îmbunătățirea cadrului de reglementare în domeniul managementului chimicalelor pentru reducerea efectivă a poluării de la sursă;

• Implementarea și aplicarea rapidă și completă a prevederilor Regulamentului Reach și a altor acte normative europene privind managementul chimicalelor;

• Creșterea nivelului de control și combaterea importurilor ilegale de gaze florurate cu efect de seră;

• Finalizarea procedurii de inventariere a siturilor potenţial contaminate la nivel național;

• Realizarea unei baze de date în sistem GIS, cu finanţare europeană şi a investigărilor preliminare în cazul siturilor potențial contaminate;

• Reducerea numărului de situri contaminate prin continuarea demersurilor în vederea realizării de către deținătorii acestora a lucrărilor de remediere și redare în circuitul economic a terenurilor respective;

• Atragerea de fonduri europene pentru finanţarea lucrărilor de decontaminare a siturilor contaminate aflate în proprietatea statului sau a companiilor private;

• Reconversia zonelor monoindustriale (miniere) închise, în zone turistice.

• Asumarea ţintelor UE prin strategia europeană - 30 % arii protejate şi 10 % strict protejate pana în 2030, asigurarea compensaţiilor pentru pierderile de venit, proprietarilor de teren aflaţi în această situaţie;

• Audit şi reformă ANANP pentru eficientizarea sistemului de management al ariilor protejate prin reintroducerea societății civile în activitatea de gestionare a ariilor protejate, implementarea proiectelor INSPIRE si SINCRON, aprobarea regulamentului PN Văcăresti;

• Aprobarea legii ariilor protejate urbane şi realizarea rețelei naționale de arii protejate urbane;

• Evaluare populaţiei de mari carnivori prin metode stiinţifice moderne;

• Elaborarea unei strategii naționale de combatere a speciilor alohtone invazive cu potențial risc pentru sănătate publică și pentru biodiversitate (de ex. Ambrosia artemisiifolia, Solidago canadensis, Rudbeckia spp. etc.) – termen 2028;

• Implementarea Strategiei UE privind biodiversitatea 2030, prin realizarea Strategiei Naţionale şi a Planului de Acţiune privind Biodiversitatea 2030;

• Implementarea unor sisteme unitare de management al calității și performanței resurselor destinate implementării planurilor de management/măsuri de management și/sau măsuri de conservare;

• Crearea și aplicarea unui cadru unitar de acțiune care să sprijine asigurarea unui management eficient al ariilor naturale protejate, printr-un sistem integrat de colectare, uniformizare și gestionare a informațiilor și datelor referitoare la biodiversitatea din România; optimizare a organizării/funcționării structurilor teritoriale ANANP; optimizarea bazei de date a ariilor naturale protejate; platforma integrată pentru eficientizarea proceselor administrative ale ANANP; strategia și planul de comunicare al ANANP; studii asupra potențialului economic al ariilor naturale protejate;

• Indiferent de tipul de proprietate al pădurii, managementul forestier trebuie să ţină cont de cerinţele de conservare a biodiversităţii. În cazul în care principalul instrument de management forestier, amenajamentul silvic, este întocmit pentru o suprafață inclusă într-o arie protejată, trebuie să se respecte prevederile stabilite în planul de management al ariei (conform Legii 49/2011). Planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare locală şi naţională, precum şi orice alte planuri de exploatare/utilizare a resurselor naturale din aria naturală protejată vor fi armonizate de către autorităţile emitente cu prevederile planului de management;

• Implementarea de proiecte specifice pentru conservarea unor specii sau a unor habitate periclitate pe plan național și/sau European;

• Realizarea unui grup de lucru cu Ministerul Agriculturii “Grup de Biodiversitate și Agricultură” pentru a găsi soluții (viabile și pentru fermieri) pentru păstrarea biodiversității ridicate a zonelor agricole din România în conformitate cu Strategia de Biodiversitate a UE și a strategiilor anexe ca Farm to Fork, etc.

Reformarea ARBDD în acord cu rolul său de administrare, reglementare și control a unui teritoriu pe care se suprapun 3 categorii de arii naturale protejate de interes internațional – rezervație a biosferei, sit UNESCO al patrimoniului natural și cultural universal, zonă umedă de importanță internațională (sit Ramsar) - două situri de importanță comunitară (ROSCI0065 Delta Dunării și ROSCI0066 Delta Dunării - zona maritimă) și o arie de protecție specială avifaunistică

• reorganizarea ARBDD și asumarea unui rol proactiv de suport al comunităților locale pentru asigurarea echilibrului dintre activitățile de conservare și prosperitatea populației locale din Delta Dunării;

• utilizarea noilor tehnologii și a digitalizării pentru creșterea performanțelor activităților de monitorizare și control ale ARBDD;

• redefinirea rolului, componenței și atribuțiilor Consiliului Științific pentru a deveni o structură care să asigure coordonarea activităților de cercetare din ARBDD și suportul științific necesar luării deciziilor de management;

• redefinirea rolului, componenței și modului de funcționare al Consiliului Consultativ, astfel încât să asigure reprezentativitatea și participarea tuturor factorilor interesați în procesul de consultare și luare a deciziilor de către ARBDD;

• modelarea circulației apei și a sedimentelor în Delta Dunării ca suport în luarea deciziilor de management privind lucrările de reconstrucție ecologică și decolmatare;

• reformarea managementului resurselor acvatice: refacerea amenajărilor piscicole ce pot fi rentabile; dezvoltarea unor stații de reproducere pentru producerea de puiet necesar repopulării, în special pentru sturioni, șalău și crap; interzicerea transferului de terenuri destinate acvaculturii către terenuri agricole (pășuni, arabil); interzicerea comercializării plaselor de pescuit de tip monofilament; acordarea de compensații pentru pescarii comerciali care să le asigure echivalentul unui salariu minim pe economie/lună; reglementarea modului în care pescarii comerciali să valorifice peștele capturat (piață liberă locală); sprijin pentru dezvoltarea altor mijloace care să asigure un trai decent familiilor de pescari comerciali;

• reformarea managementului turismului: evaluarea capacității de suport pentru asigurarea unui turism durabil; reconfigurarea infrastructurii publice de acces și vizitare a Deltei Dunării pentru reducerea presiunii turismului asupra habitatelor și speciilor; stabilirea unor reguli clare privind tipurile și modalitățile de practicare a turismului în toate zonele funționale din RBDD; implementarea sistemului de control al vitezei și al deplasării ambarcațiuinilor în Delta Dunării; suport și crearea de facilități pentru extinderea perioadei de vizitare la cel puțin 9 luni/an pentru a scădea presiunea pe perioada verii, tranziția către turismul lent și dezvoltarea de pachete turistice adecvate diverselor categorii de vizitatori; dezvoltarea punctelor gastronomice locale;

• revigorarea activităților tradiționale și dezvoltarea de noi activități ce contribuie la implementarea principiilor dezvoltării durabile și economiei circulare.

• Restructurarea integrală a sistemului de management al faunei sălbatice, parte integrantă a eforturilor de păstrare a biodiversității și refacerea calității habitatelor naturale;

• Adoptarea si implementarea Legii Managementului Faunei Sălbatice. Conservarea biodiversității și valorificarea inteligentă a resurselor regenerabile trebuie tratate integrat cu agricultura, zootehnia și politicile altor domenii relevante;

• Digitalizarea sectorului precum și realizarea bazei de date naționale cu privire la managementul faunei sălbatice;

• Implementarea unui sistem obiectiv de evaluare și compensare a pagubelor produse de animalele sălbatice în agricultură în vederea conservării speciilor vulnerabile, creșterii gradului de acceptanță socială și asigurării coexistenței omului cu aceste specii;

• Plasarea pe baze științifice a managementului faunei sălbatice și a valorificării resurselor regenerabile în vederea creării unor punți de legătură între ramuri esențiale ale economiei naționale;

• Implementarea măsurilor de prevenție și intervenție în vederea reducerii conflictelor om/urs;

• Demararea, în primăvara anului 2025, a programului de evaluare cantitativă și calitativă a populației de urs brun din România. Adaptarea și implementarea măsurilor din Planul de acțiune;

• Plata, fără întârziere, a despăgubirilor în cazul pagubelor provocate de speciile strict protejate.

• Implementarea planurilor de management elaborate și aprobate printr-o reformă a sistemului de management al ariilor protejate;

• Asiguraraea finanțării implementării Planurilor de management pentru ariile protejate și elaborarea unora noi, acolo unde nu există încă;

• Dezvoltarea unei axe de finanţare, similare Axa Prioritară 5, Protejarea şi conservarea biodiversităţii, decontaminarea solurilor poluate istoric şi monitorizarea calităţii aerului, în cadrul Obiectivului Tematic 6, Protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor, prioritatea de investiții Protejarea şi refacerea biodiversității solurilor, precum și promovarea de servicii ecosistemice și infrastructurile ecologice;

• Regandirea structurii și conținutului planurilor de management, eficientizarea implementării seturilor de măsuri minime și a măsurilor din planurile de management;

• Implementarea capacității instituționale ale organismelor de control din domeniul mediului privind implementarea planurilor de management al ariilor naturale protejate.

• Restructurarea si reorganizarea instituției în vederea asigurării implementării componentelor de investiții din PNRR în domeniile gestionarea deșeurilor, dezvoltarea sistemelor de apă-canalizare și împăduriri;

• Dezvoltarea unor sisteme informatice integrate performante în vederea gestionării eficiente a proceselor de depunere/evaluare/management a proiectelor;

• Implementarea programelor prevăzute în bugetul anual al AFM respectiv în PNRR; Programul RABLA Clasic, RABLA Plus şi RABLA Plus pentru U.A.T.-uri – introducerea unui sistem informatic pentru depunerea dosarelor şi simplificarea procesului de depunere şi accelerarea procesului de evaluare. Suplimentarea continuă a bugetelor în funcție de solicitările beneficiarilor;

• Implementarea Programului Casa Eficientă Energetic - singurul program destinat eficientizării energetice a locuințelor individuale - va continua și va fi îmbunătățit cu noi tipuri de echipamente eligibile pentru finanțare. Implementarea Programului Rabla pentru Electrocasnice - programul prin care românii își pot înlocui electrocasnicele vechi, mari consumatoare de energie, cu unele noi, prietenoase cu mediul - va fi extins cu noi categorii de produse;

• Dezvoltarea iluminatului Public Ecologic - programul destinat administrațiilor locale, prin care ne propunem înlocuirea sistemelor vechi de iluminat, cu unele moderne, cu consum redus și tehnologii performante - va fi extins în următorii trei ani, astfel încât să poată fi accesat de cât mai multe primării. Introducerea unui sistem informatic pentru depunerea dosarelor; Mobilitate ecologică, piste de bicicletă – lansarea celui mai ambițios program de dezvoltare a infrastructurii pentru piste de biciclete;

• Implementarea unui plan pentru apărarea culturilor agricole și comunităților de atacurile animalelor sălbatice respectiv protejarea speciilor de faună sălbatică. Instalarea de echipamente și/sau dispozitive de tipul gardurilor electrice ori a altor mijloace permise de lege destinate alungării sau împiedicării pătrunderii animalelor în interiorul culturilor sau așezărilor.

• Asigurarea facilităților de împrumut asigurate de Banca Europeană de Investiţii sau Banca Mondială în vederea finanțării programelor de investiții multianuale;

• Utilizarea eficientă a resurselor asigurate de PNRR, Mecanismul financiar SEE, Programul Operaţional Dezvoltare Durabilă, Fondul pentru o tranziţie justă (FTJ);

• Dezvoltarea cercetării și inovării, reabilitării mediului, energie curată, perfecționarea, precum și transformarea instalațiilor existente cu emisii mari de dioxid de carbon atunci când aceste investiţii conduc la reduceri substanţiale ale emisiilor şi protejează locurile de muncă;

• Implementarea unui program național de comunicare și constientizare pe problema gestionării deșeurilor;

• Continuarea demersurilor în vederea aderării la o serie de instrumente juridice OCDE în domeniul mediului și, în măsura disponibilității la nivel bugetar, transmiterea solicitării din partea României privind ridicarea statutului de „invitat” la cel de „participant”;

• Implementarea măsurilor necesare pentru atingerea obiectivelor Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice, Acordului de la Paris, Agendei 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă în privința obiectivelor de mediu, precum şi a altor convenţii de profil la nivel internaţional;

• Dezvoltarea acțiunilor necesare pentru continuarea și consolidarea relațiilor bilaterale și/sau multilaterale cu o serie de state pentru promovarea imaginii și rolului României la nivel internațional.

1. Siguranța individuală în școli sau în universități este o cerință de bază pentru un sistem de învățământ modern. Se vor aloca, prioritar, fonduri pentru infrastructura educațională, conform standardelor naționale de igienă, siguranță la incendiu, reducere a riscului seismic etc. Extinderea infrastructurii se va face cu prioritate către acele zone în care cea existentă este insuficientă, neadecvată sau nesigură;

2. Dezvoltarea infrastructurii educaționale prin înființarea de spații educaționale sunt dimensionate și dotate, astfel încât profesorii să poată acorda atenția necesară fiecărui elev sau student, oferindu-i contexte semnificative și motivante de învățare, oportunități de învățare experiențială și lucru în echipă; Sistemul educațional va deține infrastructura și dotările necesare, precum și parteneriate cu mediul privat, proiecte de accesare a fondurilor europene, utilizând toate pârghiile de finanțare disponibile pentru o investiție trainică;

3. Implementarea unui Sistemul de educație românesc care să fie atractiv prin valorificarea oportunitățile de colaborare internațională;

4. Dezvoltarea unor Parteneriatele interinstituționale internaționale care să permită organizarea de programe, cu precădere în cadrul Universităților Europene. În învățământul superior, este stimulată organizarea programelor de masterat atât în limba română, cât și în limbi de circulație internațională. Dezvoltarea curriculară se bazează pe evoluțiile științifice, diversitatea culturală, tendințele din mediul international și cerințele mediului socio-economic național. Colaborările internaționale, accesarea fondurilor europene și organizarea în clustere care cuprind universități, institute de cercetare și companii private sunt utilizate ca oportunități de generare a inovării și a progresului științific. În acest context, se va acorda o atenție deosebită și măririi fondurilor pentru proiecte școlare și comunitare menite să promoveze interculturalitatea și diversitatea etnică, ca resurse și valori ale societății românești;

5. Implementarea unui Managementul educațional bazat pe responsabilitate, funcționarea performantă a unui sistem modern de învățământ este susținută printr-un management profesionalizat, capabil să implementeze, să monitorizeze și să ofere feedback politicilor publice din educație în toate unitățile de învățământ. Implicarea sectorului privat în decizii poate contribui la profesionalizarea managementului educațional și promovarea unei guvernanțe orientate spre integritate, calitate și echitate. Se va susține organizarea de programe de formare inițială și continuă pentru managerii din educație, programe de sprijin în derularea activității și selectarea managementului prin concursuri corecte și periodic organizate;

6. Alocarea de resurse suplimentare pentru școlile care deservesc preponderent comunități minoritare sau sărace, inclusiv pentru angajarea de personal suport și activități de implicare a comunității în viața școlii, prin programe europene si bugetul național; pentru unitățile de învățământ din zone vulnerabile, finanțarea de bază trebuie facută adaptat, pe baza unui cost standard actual, cu menținerea finanțării suplimentare pentru învățămantul în limbile minoritătilor naționale, condiția esențială fiind însă ca limba română, limbă oficială să continue să fie și aceasta obiect de studiu. Reglementarea posibilității de organizare a unităților de învățământ în limbile minorităților naționale, cu personalitate juridică proprie, cu structuri în mai multe unități administrativ teritoriale;

7. Profesionalizarea managementului şcolar este o prioritate a sistemului care determină într-o bună măsură calitatea actului educaţional, mai ales din perspectiva descentralizării reale a învăţământului. Managerul sau directorul şcolii trebuie să dețină un set complex de competenţe în management organizaţional, managementul timpului, managementul resurselor financiare şi logistice, comunicare organizaţională şi relaţională, managementul conflictelor şi nu numai. Profesionalizarea managementului școlar şi depolitizarea şcolii sunt două elemente centrale care vor asigura autonomia performantă a unităţii de învățământ. În ceea ce privește managementul resurselor umane (selecția și recrutarea de personal), acesta trebuie să se realizeze pe baza unor concursuri, cu regului și principia clare și nealterate de interese politice sau de grup;

8. Implementarea sistemului de educație rezilient, care va fi asigurată la nivelul întregului sistem educațional, cât și la nivel individual (părinți, elevi, profesori etc.). Pe ambele niveluri, reziliența va urmări capacitatea de adaptare la contexte de criză sau de incertitudine. Direcțiile prioritare de acțiune vor fi stabilitatea cadrului normativ și predictibilitatea proceselor de reformă, dar și includerea în documentele strategice și de planificare a unor măsuri concrete de răspuns rapid și de adaptare în contexte de criză. Vor fi, de asemenea, identificate măsuri specifice de sprijin pentru școlile dezavantajate, astfel încât să fie reduse decalajele dintre școli, pentru ca toți copiii să aibă acces la un învățământ de calitate. O altă valoare asumată, în acest sens, este colaborarea tuturor părților implicate, pentru a crea un cadru care favorizează adaptabilitatea și reziliența, în care predictibilitatea parcursurilor educaționale să genereze încrederea societății, în ansamblu. Un sistem rezilient este unul predictibil si adaptabil, în care schimbările sunt fundamentate pe date colectate periodic;

9. Revizuirea cadrului normativ naţional pentru a oferi coerenţă, predictibilitate şi stabilitate sistemului care să garanteze preluarea drepturilor câştigate şi prezente în legislaţia în vigoare pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, cât şi debirocratizarea în vederea uşurării procesului de înfiinţare de unităţi şcolare preuniversitare şi universitare. Reforma carierei didactice. Regândirea şi flexibilizarea formării iniţiale pe baze solide, mai ales prin activităţi practice la clasă, sub îndrumarea unor mentori cu experienţă, dar şi modele de bună practică din ţară şi din străinătate; formarea continuă se va corela cu nevoile de la nivel naţional şi comunitar.

Implementarea unor politici meritocratice de salarizare; Schimbarea modului de evoluţie în carieră şi diversificarea profilurilor profesionale, în ideea stimulării abordărilor trans- şi inter-disciplinare;

10. Regândirea şi profesionalizarea guvernanţei sistemului de educaţie în concordanţă cu reforma administraţiei publice;

11. Crearea unui sistem coerent de evaluare a sistemului de educaţie, atât la nivel central, cât şi local, şi corelarea cu sistemul de finanţare; Corelarea sistemului de evaluare la programele de evaluare standardizate internaţional care au scopul de a măsura cât de bine sunt pregătiţi elevii să facă faţă provocărilor vieţii active sau vieţii educaţionale;

12. Digitalizarea procesului educaţional şi interconectarea bazelor de date, atât la nivel de sistem educaţional, cât şi în raport cu alte domenii, pentru a permite abordări integrate: Wi-Fi- Campus pentru toate şcolile şi universităţile de stat din România + Biblioteca Virtuală + îmbunătăţirea competenţelor digitale atât pentru elevi, cât şi pentru profesori;

13. Implementarea unor Programe de incluziune socială şi oferirea de şanse egale la educaţie pentru reducerea părăsirii timpurii a şcolii şi a analfabetismului functional;

14. Continuarea etapizată a programului „masă caldă la școală” și ”școală după școală” și promovarea unei viziuni coerente de integrare a tuturor programelor care au același obiectiv și același grup ținta;

15. Finanțarea unui program de suport educațional, prin practica pedagogică a studenților de la facultățile de limbă română în școlile și comunitățile minorităților naționale;

16. Finanțarea fondului de carte în limba română pentru elevii care studiază în limbile minorităților naționale (inclusiv carte digitală);

17. Crearea unor rute complete pentru profilurile teoretic, profesional şi vocaţional, care să includă toate nivelurile de calificare. Învăţământul profesional redevine un nod esenţial al legăturii educaţiei cu piaţa muncii, nemaifiind considerat o opţiune negativă a candidaţilor;

18. Profesionalizarea managementului unităţilor şi instituţiilor de învăţământ, astfel încât să se asigure stabilitatea, coerenţa şi competenţa în procesul de conducere a acestora;

19. Dezvoltarea infrastructurii educaţionale şi de cercetare, pe baza tendinţelor demografice, migratorii şi socioeconomice, pentru a reduce decalajele şi a creşte performanţa sistemului de educaţie şi cercetare. Introducerea considerentelor legate de sustenabilitate şi protecţia mediului în abordarea investiţiilor în infrastructura şcolară;

20. Implementarea strategiei naționale pentru creșterea gradului de cunoaștere a limbii române de către cetățenii români aparținând minorităților naționale. Se au în vedere următoarele direcții de acțiune: aplicarea prevederilor Legii educației naționale în privința predării limbii române pentru elevi care studiază în limbile minorităților naționale, finanțarea unui program de schimburi de elevi, cu scopul de a avea posibilitatea utilizării (mai extinse) a limbii române și finanțarea unor tabere de limbă română pentru elevii care studiază în limbile minorităților naționale;

21. Promovarea integrităţii şi eticii în sistemul educaţional. Realizarea unui Registru Unic Naţional Integrat al Diplomelor şi Actelor de Studiu (RUNIDAS) prin interconectarea şi completarea bazelor de date din sistemul de învăţământ preuniversitar - Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România (SIIIR), REI şi, respectiv, din sistemul de învăţământ superior - Registrul matricol unic al universităţilor din România (RMUR) şi ANS, în vederea urmăririi parcursului educaţional al absolvenţilor, precum şi pentru prevenirea fraudelor în domeniul diplomelor/actelor de studii. RUNIDAS va cuprinde toate tezele de licenţă, disertaţiile şi lucrările de doctorat, dar şi diplomele de bacalaureat, licenţă, master şi doctor, eliberate de către unităţile şi instituţiile de învăţământ din România, şi va putea fi interogat în condiţiile respectării prevederilor GDPR şi a legislaţiei privind drepturile de autor. Pentru o susţinere eficientă a e-guvernanţei, RUNIDAS va putea fi conectat cu Registrul de Evidenţă al Salariaţilor din România (REVISAL), precum şi cu Baza de Date a Evidenţei Populaţiei;

22. Acordarea creditului fiscal pentru copiii înscriși la creșe și grădinițe, astfel angajatorii vor avea posibilitatea de a acoperi parțial costurile de creșă și grădiniță ale angajaților în schimbul unor deduceri de impozit;

23.Creşterea accesului şi participării la educaţie de calitate pentru toţi copiii, indiferent de mediul de rezidenţă;

24. Scăderea ratei de părăsire timpurie a şcolii până la nivelul mediu înregistrat în Uniunea Europeană;

25. Scăderea semnificativă a ratei de analfabetism funcţional la copiii de 15 ani, similară mediei europene, conform rezultatelor obținute la testele PISA;

26. Dezvoltarea programelor "școală după școală" în unităţile de învăţământ de stat şi creşterea calităţii serviciilor oferite;

27. Dezvoltarea oferirii serviciilor de consiliere şi orientare (inclusiv logopedie) pentru toţi elevii;

28. Revizuirea arhitecturii curriculare prin centrarea conţinuturilor pe profilul celui care învaţă, pe competenţele-cheie şi pe maximizarea potenţialului fiecărui copil;

29. Valorificarea evaluărilor naţionale şi a evaluărilor curente, în vederea realizării intervenţiilor remediale pentru asigurarea progresului şcolar;

30. Standardizarea evaluării la fiecare disciplină şi an de studiu și digitalizarea evaluărilor și examenelor naționale;

31. Introducerea portofoliului educaţional digital pentru actualizarea şi monitorizarea permanentă a parcursului educaţional al fiecărui copil şi identificarea imediată a măsurilor remediale necesare, inclusiv din perspectiva activităţii extraşcolare;

32. Dezvoltarea unui sistem de identificare a ariilor de performanţă ale elevilor (ex. identificarea talentelor în sport, artă, şah, abilităţi practice etc.) şi de sprijinire a celor cu abilităţi şi talente deosebite pentru a atinge excelenţa;

33. Reconfigurarea ciclurilor de învăţământ astfel încât toate traseele educaţionale să permită accesul spre o formă superioară de formare, indiferent de profilul urmat;

34. Realizarea reţelei şcolilor-pilot, în vederea implementării unor formule de administrare/management descentralizate şi a dezvoltării unor programe educaţionale inovative;

35. Certificarea calificărilor din sistemul de învăţământ secundar superior în vederea valorificării lor pe piaţa muncii sau în tranziţia către alte forme de educaţie, inclusiv la filiera teoretică (ex. certificări informatică, limbi străine);

36. Creşterea calităţii învăţământului în mediul rural prin încurajarea procesului de fuziune/realizare a consorţiilor şcolare;

37. Formarea cadrelor didactice în acord cu arhitectura curriculară şi pentru integrarea tehnologiei în procesul educaţional;

38. Dezvoltarea rutelor de educaţie profesională în regim dual la nivel secundar şi terţiar;

39. Extinderea programelor de tip dual până la 30% din totalul programelor de educaţie profesională;

40. Revizuirea ofertei educaţionale, a curriculumului şi a programelor pentru ruta tehnologică şi profesională, pentru meserii emergente de pe piaţa muncii;

41.Realizarea unui pachet de sprijin social pentru elevii din medii defavorizate care accesează învăţământul profesional şi dual, din surse europene/guvernamentale;

42. Dezvoltarea centrelor/campusurilor pentru învăţământ dual, corelate cu cerinţele operatorilor economici din zona respectivă;

43. Crearea unui sistem naţional de monitorizare a inserţiei absolvenţilor pe piaţa muncii sau a continuării studiilor la un nivel superior de educaţie, prin interoperabilitatea sistemelor informatice din sectoare diferite de activitate;

44. Scăderea numărului de elevi dintr-o grupă și creșterea numărului de grupe din clase în învățământul tehnologic, vocațional, profesional, artă și sportiv.

45. Regândirea sistemului de formare iniţială, valorificarea liceelor pedagogice în cariera didactică şi extinderea masteratului didactic, respectiv extinderea ofertei de cursuri postuniversitare de conversie profesională;

46. Creşterea gradului de pregătire practică a cadrelor didactice şi diversificarea contextelor de formare;

47. Formarea cadrelor didactice pentru identificarea situaţiilor de risc de abandon şcolar şi utilizarea instrumentelor necesare pentru gestionarea acestora;

48. Formarea cadrelor didactice în vederea integrării elevilor cu CES în învăţământul de masă;

49. Realizarea profilului de competenţe al cadrului didactic pentru fiecare nivel de învăţământ;

50. Dezvoltarea unor mecanisme de monitorizare a impactului programelor de formare asupra calităţii procesului educaţional;

51. Includerea în formarea inițială a cadrelor didactice a unui modul special pentru însușirea competențelor de predare în regim simultan, cu precădere pentru cadrele didactice din educația timpurie și învățământul primar;

52. Profesionalizarea managementului prin asigurarea accesului la programe de formare la nivel de master şi la resurse de calitate pentru directorii unităţilor de învăţământ şi pentru aspiranţii la cariera managerială;

53. Creşterea autonomiei unităţilor de învăţământ atât în privinţa resursei umane, curriculumului la decizia elevului/şcolii/comunităţii, cât şi a managementului financiar, pe baza unor contracte de management cu indicatori măsurabili;

54. Digitalizarea proceselor de management şi administrative la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar;

55. Construirea unui sistem de Big Data şi Inteligenţă artificială capabil să interpreteze datele, să identifice punctele slabe din sistemul de educaţie şi să realizeze previziuni;

56. Susţinerea financiară a autorităţilor locale pentru rezolvarea integrală a situaţiilor unităţilor de învăţământ cu toalete în curte, fără acces la apă şi canalizare sau fără internet;

57. Clarificarea atribuţiilor şi responsabilităţilor inspectoratelor şcolare, în vederea reducerii birocraţiei, a limitării suprapunerilor de responsabilităţi cu alte instituţii şi a eficientizării activităţii acestora;

58. Identificarea şi reabilitarea şcolilor cu risc seismic sau cu vulnerabilităţi care afectează semnificativ procesul educaţional (grad de risc ridicat la incendiu, în domeniul sanitar etc.);

59. Regândirea modului de organizare a concursului pentru managementul şcolar, în acord cu descentralizarea şi cu reforma administrativă, pentru a fi organizat la nivelul unităţii de învăţământ;

60. Dezvoltarea unor instrumente de guvernanţă care să stimuleze participarea activă a partenerilor educaţionali (precum reprezentanţii elevilor, părinţilor, sindicatelor şi ai mediului privat).

61. Construirea de creşe şi grădiniţe, în acord cu obiectivele privind rata de cuprindere a copiilor de până la vârsta de 6 ani;

62. Realizarea unor proiecte cu versiuni moderne de arhitectură care să faciliteze personalizarea educaţiei pentru nevoile elevilor - inclusiv prin utilizarea opţiunilor de digitalizare a resurselor învăţării;

63. Dezvoltarea infrastructurii școlare și asigurarea dotărilor necesare pentru realizarea incluziunii copiilor cu CES în învățământul de masă;

64. Elaborarea unui proiect naţional de reabilitare şi extindere a reţelei de şcoli gimnaziale, şcoli profesionale şi licee;

65. Construcţia şi dezvoltarea de campusuri şcolare, inclusiv pentru învățământ dual;

66. Construirea de internate/cămine in mediul urmab si rural;

67. Dezvoltarea unor centre regionale responsabile cu dezvoltarea şi asigurarea de resurse pentru infrastructura IT din învăţământul preuniversitar;

68. Construirea de terenuri și săli de sport pentru unitățile de învățământ din zona educației timpurii precum și a celor din ciclul primar, gimnazial și liceal pentru a favoriza suplimentarea numărului de ore de educație fizică și sport, având ca obiectiv maximal introducerea în planurile cadru a unei ore de educație fizică, zilnic;

69. Implementarea unui program eficient și transparent de finanțare a internatelor școlare, care să acopere în mod real cheltuielile de funcționare, inclusiv cele de personal;

70. Extinderea infrastructurii având ca obiectiv înființarea de noi clase, cu efective mai mici, acolo unde școlile au cereri foarte mari, prin eliminarea excepțiilor cu privire la depășirea numărului maxim de elevi din clasă, pe baza revizuirii/consolidării legislației actuale;

71. Achiziția de autobuze/microbuze școlare corect corelată cu specificul și necesarul unităților școlare din mediul urban si cel rural.

Dezvoltarea și modernizarea sistemelor publice, creșterea veniturilor, stimularea natalității și protejarea categoriilor vulnerabile și achilibrarea pensiilor conform puterii de cumpărare, sunt direcții strategice prioritare pe care Ministerul Muncii și Protecției Sociale trebuie să le urmărească prin politicile pe care le susține. În acest context, Ministerul Muncii și Protecției Sociale are ca priorități: continuarea reformei sistemului de pensii și reforma salarizării în sistemul public, modernizarea asistenței sociale prin investiții în infrastructură și servicii integrate, încurajarea natalității, creșterea ocupării și accelerarea proceselor de digitalizare pentru îmbunătățirea serviciilor publice. Elaborarea unei legislații noi este necesară să aducă echitate, sustenabilitate și reducerea discrepanțelor între cuantumurile pensiilor celor care au desfășurat activități similare și au avut contribuții similare la sistemul de pensii. Reforma salarizării în sectorul public urmărește eliminarea inechităților, instituirea unui sistem de stimulare a performanței, reașezarea sistemului de sporuri și a salariilor de bază pe grila de salarizare. Cele mai multe sporuri vor fi introduse în salariul de bază, iar cele care rămân vor fi pentru condiții excepționale de muncă sau pentru performanță și nu vor depăși 15% din salariul de bază.

Modernizarea sistemului de asistență socială presupune trecerea de la un serviciu de asistență socială care se bazează pe alocări financiare insuficiente în raport cu nevoile și problemele concrete ale categoriilor vulnerabile, la servicii sociale integrate. Integrarea intervențiilor la nivel de comunitate trebuie gândită împreună cu introducerea venitului minim de incluziune. Prin PNRR, România va putea dezvolta o infrastructură socială destinată copiilor care trăiesc în sărăcie, prin înființarea unor centre de zi, precum și pe cea destinată altor categorii vulnerabile. În domeniul creșterii ocupării, eforturile trebuie canalizate pe pregătirea și calificarea forței de muncă, digitalizare și flexibilizare, precum și pe creșterea ocupării persoanelor dependente de ajutorul social, pe integrarea și sprijinul pentru șomeri.

Stimularea natalității prin susținerea familiilor trebuie să devină un obiectiv național și o prioritate pentru Guvern. Statul trebuie să își asume un rol important în sprijinirea tinerilor, pentru ca aceștia să poată face față provocărilor financiare și sociale pe care le presupun întemeierea unei familii și creșterea copiilor, prin măsuri concrete care să ofere ajutor real familiilor și să conducă la creșterea ratei natalității. În ceea ce privește digitalizarea instituțiilor, aceasta trebuie realizată în toate domeniile de activitate și la toate palierele de interacțiune cu cetățeanul, ceea ce presupune dezvoltarea sistemului informatic existent, precum și transferul în format electronic al tuturor serviciilor oferite de instituțiile din subordinea/aflate în coordonarea ministerului. Reforma salarizării în sectorul public urmărește eliminarea inechităților, instituirea unui sistem de stimulare a performanței și reașezarea sistemului de sporuri. Cele mai multe sporuri vor fi introduse în salariul de bază. Sporurile rămase vor fi pentru condiții excepționale de muncă sau pentru performanță și nu vor depăși 15% din salariul de bază. Pentru implementarea reformei sistemului de salarizare din domeniul public, România se va folosi de PNRR de o finanțare de 2 milioane de euro.

1. Eliminarea discrepanțelor salariale din sistemul bugetar;

2. Restabilirea ierarhiilor funcțiilor în cadrul domeniilor de activitate și între domenii de activitate;

3. Reașezarea coeficienților de ierarhizare;

4. Instituirea unui sistem de stimulare a performanței;

5. Dezvoltarea unui sistem de salarizare echitabil și unitar în sectorul public;

6. Reanalizarea coeficienților de ierarhizare pentru fiecare familie ocupațională de funcții bugetare, cu respectarea raportului de 1 la 12, dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază;

7. Reașezarea grilelor de salarizare, inclusiv introducerea unei grile de salarizare noi pentru administrația publică locală, în acord cu structurile asociative;

8. Revizuirea sistemului de acordare a sporurilor și plafonarea sumei sporurilor la 15% din salariul de bază.

9. Acordarea unui spor de performanță lunar personalului care a realizat sau a participat direct la obținerea unor rezultate deosebite în activitatea instituției/autorității publice sau a sistemului din care face parte, a participat la activități cu caracter deosebit, a efectuat lucrări cu caracter excepțional ori a avut un volum de activitate ce depășește în mod semnificativ volumul optim de activitate, în raport cu complexitatea sarcinilor, în baza criteriilor stabilite de ordonatorul de credite, cu încadrarea în procentul maxim prevăzut de lege;

10. Implementarea noului cadru legal pentru toate familiile ocupaționale în același timp, în scopul evitării apariției unor noi dezechilibre în sistemul public de salarizare și al înlăturării posibilității contestării unor prevederi în fața instanțelor de judecată;

11. Evaluarea măsurilor de sprijin pentru acordarea de beneficii persoanelor vulnerabile din punct de vedere economic;

12. Implementarea reformei privind venitul minim de incluziune (VMI) conform celor asumate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență. Obiectivul acestei reforme este de a îmbunătăți asistența socială și de a reduce sărăcia în rândul celor mai vulnerabile persoane. Reforma va fi realizată prin actualizarea legislației în domeniul beneficiilor sociale prin asigurarea de sprijin real și adecvat familiilor vulnerabile, în condiții de sustenabilitate bugetară, corelat cu măsurile de stimulare a ocupării forței de muncă;

13. Accentul va fi pus pe trecerea de la statutul de beneficiar de asistență socială la participant activ pe piața muncii, urmărind corelarea cu măsurile de activare și creștere a nivelului de educație. Suplimentar se va urmări reducerea sarcinii administrative atât la nivelul autorităților;

14. Dezinstituționalizarea persoanelor cu dizabilități – restructurarea centrelor de capacitate mare și asigurarea incluziunii beneficiarilor în comunitate;

15. Implementarea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil din sistemul energetic;

16. Continuarea implementării etapelor de creștere a alocațiilor pentru copii, începând cu data de 1 ianuarie 2025;

17. Stabilirea unui mecanism obiectiv de creștere anuală a indicelui social de referință;

18. Monitorizarea procesului de adopție și a managementului de caz, în urma modificărilor de procedură de adopție internă, inițiate de colaborarea cu Ministerul Educației și Cercetării și cu Ministerul Sănătății, în vederea furnizării de servicii și beneficii integrate;

19. Crearea unui cadru pentru a face posibile transferurile de cazuri sociale între județe și de finanțare a acestora;

20. Verificarea aplicării măsurilor de promovare a accesibilizării mediului fizic și informațional pentru persoanele cu dizabilități.

21. Reevaluarea legislației în domeniul pensiilor de invaliditate, pentru a permite corelarea cu activități ocazionale intelectuale și artistice fără a pune în pericol pierderea acestora.

22. Implementarea Programelor de formare anuale de către ANOFM trebuie să fie rezultatul consultării pieței și este necesară facilitarea accesului la fonduri pentru formare și pentru angajatori, astfel încât aceștia să gestioneze ei înșiși granturi pentru formarea candidaților pentru diferite poziții din companii;

23. Creșterea capacității ANOFM de identificare a oportunităților de angajare și sprijinirea, prin resurse proprii sau externalizate a șomerilor, în găsirea unui loc de muncă;

24. Facilitarea accesului angajatorilor la resurse europene/naționale pentru pregătirea angajaților, astfel încât să crească eficiența programelor de formare;

25. Creșterea capacității ANOFM de a realiza prognoze/evaluări ex-ante privind evoluția pieței muncii, astfel încât să se anticipeze prioritățile în domeniu și să se fundamenteze corespunzător luarea deciziilor;

26. Actualizarea în conformitate cu nevoile pieței muncii a legii privind asigurările pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă;

27. Îmbunătățirea conținutului programelor de formare pentru ca cererea de locuri de muncă să se intersecteze cu oferta angajatorilor, inclusiv pentru categoriile de persoane care și-au pierdut locul de muncă în perioada pandemiei, prin prioritizarea dobândirii de cunoștințe în folosirea tehnologiei IT;

28. Sprijinirea Ministerului Educației și Cercetării în dezvoltarea unui program național de ̆ educație profesională și vocațională, precum și eliminarea barierelor administrative care împiedică dezvoltarea învățământului profesional și vocațional în sistem clasic sau în sistem dual;

29. Extinderea programului „A doua șansă” pentru persoane care trăiesc în comunități marginalizate, care nu au un loc de muncă și care trăiesc doar din ajutorul social, accesul persoanelor vulnerabile la educație și la obținerea unei calificări crescând posibilitatea de integrare pe piața muncii;

30. Introducerea unui sistem de tichete de muncă pentru formalizarea muncii în domeniul lucrătorilor casnici;

31. Informarea lucrătorilor care acceptă munca nedeclarată cu privire la consecințe, astfel încât aceștia să conștientizeze beneficiile declarării integrale a veniturilor pe care le vor avea atât în timpul vieții active, cât și la momentul dobândirii calității de pensionar;

32. Simplificarea activității meseriei de bonă pentru accesul mai facil al familiilor la servicii de îngrijire și supraveghere a copilului pe timp de zi;

33. În zonele cu o pondere semnificativă a unei minorități naționale se vor organiza cursurile de calificare și recalificare pentru persoanele aparținând acestor minorități și în limba lor maternă, facilitând în acest fel însușirea mai ușoară de competențe specifice, necesare pentru integrarea pe piața forței de muncă;

34. Inspecția Muncii trebuie eficientizată, iar schimbările trebuie să fie dublate de o reorganizare a activității salariaților. Rolul inspectorilor va crește, statutul lor trebuie întărit. Mediul de afaceri are nevoie și de sprijin în înțelegerea legislației, respectiv a obligațiilor;

35. Implementat unui mecanism obiectiv de stabilire predictibilă a salariului minim brut pe țară garantat în plată în funcție de dinamica creșterii economice, negociat cu partenerii sociali.

36. Având în vedere această situație, este necesară luarea unor măsuri urgente care să vină în sprijinul natalității.

37. Program de construire de creșe în toate comunitățile în care există cerere semnificativă, precum și sprijinirea Ministerului Finanțelor Publice și a autorităților locale din marile aglomerări urbane pentru amenajarea de creșe în incinta clădirilor de birouri, ca o măsură activă de stimulare a reîntoarcerii la serviciu înainte de expirarea perioadei de 2 ani și, implicit, de creștere a natalității;

38. Sprijinirea Ministerului Finanțelor Publice în aplicarea unor măsuri de deductibilitate pentru familiile cu mai mulți copii, ca măsură activă de încurajare a creșterii natalității, cu punctaje diferențiate în funcție de numărul de copii și în accesul la programe de creditare de locuire pentru achiziționarea unor noi locuințe sau renovarea și extinderea celor existente; această măsură trebuie corelată cu o activă implicare a autorităților locale în dezvoltarea infrastructurii necesare pentru îngrijirea copiilor, astfel încât părinții să fie încurajați să revină la muncă;

39. Facilități fiscale pentru întreprinzătorii care oferă lucrătorilor anumite beneficii favorabile familiei;

40. Program de finanțare pentru achiziția unor autoturisme familiale (de 7 persoane/ locuri);

41. Program de credite pentru achiziționarea de locuințe pentru tineri familiști, subvenționat de stat, luând în considerare ca un criteriu de punctaj numărul de copii. Program de asistență pentru construirea primei case, în parteneriat cu administrațiile locale;

42. Program de credite personale pentru tineri familiști (FamilyStart);

43. Redirecționarea (parțială sau integrală) a sumelor destinate creșterii alocației pentru copii cu scopul dezvoltării sistemului instituțional de îngrijire timpurie a copiilor.

44. Reducerea progresivă a cuantumului contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate (CASS) datorate, în funcție de numărul de copii aflați în întreținere, până la o scutire totală pentru cei care au în întreținere cel puțin 3 copii;

45. Facilități acordate de administrațiile locale: ex. loturi pentru construirea de case, instituirea unor facilități privind taxele și impozitele locale etc.;

46. Acordarea posibilității autorităților administrațiilor publice locale de a sprijini familiile care au în întreținere copii, prin reduceri/scutiri de taxe și impozite, precum și prin acordarea unor burse școlare complementare pentru elevii care provin din familiile numeroase.

47. Digitalizarea este o prioritate, atât din perspectiva accesibilității și ușurinței în utilizarea serviciilor publice de către cetățeni, cât și din punctul de vedere al facilitării comunicării între instituțiile publice, prin conectarea bazelor de date folosite de către funcționarii publici.

48. Digitalizarea serviciilor oferite de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) (cum ar fi depunerea online a documentelor pentru înregistrarea beneficiarilor și acordarea de prestații, posibilitatea de a se înregistra și de a participa la cursuri de formare online și evaluarea competențelor profesionale, sesiuni de consiliere online) și modernizarea infrastructurii;

49. Digitalizarea Inspectoratelor Teritoriale de Muncă (ITM), care vizează activitatea de control din domeniul relațiilor de muncă și cel al securității și sănătății în muncă (sistem informatic, semnături electronice, simplificarea procedurii de notificare). În plus, se preconizează ca proiectul REGES-ONLINE să digitalizeze relația inspectoratelor teritoriale de muncă cu angajatorii, facilitând transmiterea datelor privind angajații și contractele individuale de muncă ale acestora;

50. Digitalizarea beneficiilor de asistență socială gestionate de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială – ANPIS (inclusiv operaționalizarea platformei digitale pentru punerea în aplicare a venitului minim de incluziune). În acest sens, se are în vedere dezvoltarea unor instrumente de comunicare în timp real cu cetățenii și de gestionare electronică a dosarelor referitoare la beneficiile și prestațiile sociale;

51. Digitalizarea bazelor de date, precum și a modului de corespondență cu beneficiarii serviciilor oferite de casele teritoriale de pensii publice;

52. Asigurarea unor adăposturi specializate pentru victimele traficului de persoane, atât pentru adulți, cât și minori;

53. Prevenirea cazurilor de trafic de minori din centrele de tip rezidențial, prin sesiuni informative și un mecanism de raportare imediată a suspiciunilor;

54. Formarea specialiștilor pe impactul traumei asupra beneficiarilor, prin formări pe tema traumei complexe;

55. Colectarea în timp real de statistici din sistemul de protecție, legate de cazurile de exploatare;

56. Integrarea victimelor în societate prin programe adaptate nevoilor și provocărilor date de trecutul de exploatare și abuz;

57. Prevenirea tuturor formelor de violență împotriva femeilor și punerea în aplicare a legii și a strategiilor de prevenire suplimentare, cât și punerea la dispoziție la scară largă de servicii specializate de sprijin și de protecție pentru ca victimele să aibă acces la ele;

58. Promovarea participării femeilor la piața muncii, inclusiv accesul la servicii de îngrijire a copiilor și a persoanelor dependente;

59. Implementarea unor campanii de sensibilizare ar trebui dezvoltate diferențiat în raport cu diferite forme ale violenței, așa cum se întâmplă deja în mai multe state membre, cuprinzând informații despre serviciile la care pot avea acces pentru protecție și asistență de urgență;

60. Implementarea apelului la linia telefonică pentru ajutor specializat oferit victimelor violenței domestice să fie accesibil și în limba minorităților naționale, cheltuielile cu acest serviciu fiind acoperite din fonduri bugetare;

61. Continuarea implementarii Programului Operațional de Incluziune și Demnitate Socială (POIDS) 2024 - 2027, cu o valoare de aproximativ 3,5 miliarde euro, în cadrul căruia se vor propune printre priorități;

62. Dezvoltarea locală plasată sub Responsabilitatea Comunității (sprijinirea națională a GAL-urilor prin dezvoltarea de servicii de ocupare și incluziune socială, sprijinirea accesului copiilor săraci din mediul rural la tabere de creație și sport, acordarea de suport pentru copiii din mediul rural ai căror părinți sunt plecați pentru muncă în afara țării, infrastructură socială pentru persoane vulnerabile);

63. Sprijinirea comunităților rurale fără acces sau cu acces redus la servicii sociale (servicii comunitare integrate în comunități rurale: îngrijitori pentru persoane vârstnice, asistenți sociali, asistenți medicali, mediatori școlari, dezvoltarea și dotarea centrelor comunitare integrate);

64. Sprijinirea formării profesionale continue a asistenților sociali din comunitățile rurale;

65. Reducerea disparităților dintre copiii în risc de sărăcie și/sau excluziune socială și ceilalți copii (centre pentru copii și adolescenți cu tulburări de comportament; incluziunea socială prin cultură a copiilor din comunități marginalizate; servicii de prevenire a separării copiilor de familie; sprijin pentru familiile monoparentale pentru îmbunătățirea angajabilității și autonomiei părintelui singur);

66. Dezvoltarea serviciilor de îngrijire la domiciliu pentru vârstnici cu venituri foarte mici; dezvoltarea comunităților de seniori pentru integrare socială și îmbătrânire activă;

67. Sprijin pentru persoanele cu dizabilități (echipe de asistență juridică pentru persoane cu capacitate restrânsă de exercițiu; reabilitarea copiilor cu dizabilități – terapii psihologice; asigurarea tehnologiilor asistive – aparate de mobilitate; softuri de citire pentru nevăzători; echipe mobile pentru asistarea/terapia la domiciliu a persoanelor cu dizabilități);

68. Servicii sociale și suport acordate altor grupuri vulnerabile (migranți, victime ale violenței domestice, victime ale traficului de persoane, persoane dependente de droguri și alcool, persoane eliberate din penitenciare, persoane fără adăpost);

69. Continuarea Programului Operațional Educație și Ocupare (POEO) 2024 -2027, în cadrul căruia se vor propune printre priorități furnizarea de măsuri de identificare, înregistrare, pregătire și incluziune pe piața forței de muncă a tinerilor NEETS; pachete de măsuri active personalizate pentru categorii dezavantajate pe piața muncii (formare, ucenicii, stagii, mobilitate, subvenții), stimularea angajatorilor pentru utilizarea unor forme de muncă noi sau flexibile, măsuri de sprijin pentru formarea angajaților și păstrarea locurilor de muncă în activitățile / sectoarele economice afectate de probleme sistemice, sprijinirea înființării de întreprinderi sociale, atragere / sprijin lucrători defavorizați în întreprinderi sociale de inserție, îmbunătățirea instrumentelor, proceselor, mecanismului de monitorizare a pieții muncii / anticiparea competențelor (urmărirea absolvenților / forței de muncă / adaptarea programelor de formare - măsuri active).

Promovarea participării femeilor la piața muncii, inclusiv accesul la servicii de îngrijire a copiilor și a persoanelor dependente Strategia națională pentru egalitatea de șanse, pentru crearea de măsuri concrete de reducere a nivelului inegalităților și a situațiilor de vulnerabilitate prin care trec femeile din țara noastră.

Implementarea pachetului de politici publice pentru protecția drepturilor copilului.

Realizarea investițiilor finanțate prin PNRR – rețeaua celor 150 de centre de zi pentru copii, continuarea sprijinirii tinerilor aflați în grija statului prin acordarea alocației lunare de plasament, indemnizația de sprijin și indemnizația pentru tineri, Garanția pentru copii prin corelarea planului de acțiune cu Strategia Națională pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Copilului “Copii protejați. România sigură” și Acordul de țară pentru perioada de programare 2024-2028, Operaționalizarea sistemului informatic național pentru digitalizarea sistemului de protecție socială. Politici pentru tineret Priorități 2024-2028. Aplicarea Legii Tinerilor, finalizarea și aplicarea Strategiei Națională în domeniul Tineretului, ce construiește viziunea pe termen mediu și lung în ceea ce privește dezvoltarea politicilor pentru tineret.

1. Programul național social pentru creșterea natalității. Sprijin oferit cuplurilor și familiilor infertile care nu-și permit costurile procedurilor FIV. Suma decontată pentru o procedură este de 10.000 de lei, iar în baza recomandării medicale, un cuplu/femeie singură poate beneficia de maximum trei astfel de ajutoare într-un an.

2. TVA redus pentru produsele destinate copiilor. Propunere pentru reducerea TVA până la 5% la produsele esențiale pentru creșterea copiilor (lapte praf, mâncare pentru bebeluși, scutece, produse de igienă).

3. Programul social de interes național de asigurare a cheltuielilor pentru educație timpurie „Educație pentru toți”. Pentru familiile cu venituri de maximum 2 salarii medii nete pe economie, aproximativ 7.000 de lei, și care au cereri respinse din cauza lipsei de locuri în creșe/grădinițe de stat propunem acordarea unor tichete valorice/vouchere, pentru achitarea serviciilor oferite de after-school, creșe sau grădinițe particulare.

4. Programul social de interes național de prevenire a afecțiunilor care pot apărea în timpul sarcinii „Materna”. Propunere pentru acordarea unui sprijin financiar pentru viitoarele mame prin care să se acorde un ajutor financiar pentru achitarea consultațiilor și analizelor din timpul sarcinii, care nu sunt decontate prin sistemul public de asigurări de sănătate.

5. Măsuri pentru protejarea femeilor care finalizează concediul postnatal împotriva concedierii abuzive. Propunere legislativă pentru asigurarea stabilității locului de muncă mamelor care se întorc în câmpul muncii din concediul de creștere a copilului.

6. Sprijin financiar pentru copiii cu părinți plecați la muncă în străinătate. Un sprijin financiar minim pentru copiii care au rămas în grija rudelor în timp ce părinții sunt la muncă în străinătate. Ajutorul va fi oferit persoanelor care-și asumă, printr-o hotărâre a instanței de judecată, creșterea acestor copii și poate fi acordat pentru rechizite, haine, analize medicale etc. pentru acești copii.

7. Program flexibil de muncă pentru părinții copiilor cu vârsta cuprinsă între 0-3 ani.

Sprijinirea părinților cu copii cu vârsta până la 3 ani printr-un program de muncă flexibil și posibilitatea de a lucra la distanță, de acasă 1 zi/săptămână și 2 zile pe săptămână în cazul familiilor monoparentale. De asemenea, adaptarea programului de lucru, conform legii, în cazul vacanțelor școlare în cazul părinților copiilor cu vârsta 3-12 ani.

8. Facilități acordate angajatorilor pentru a crea spații dedicate supravegherii și educării copiilor de vârstă preșcolară ai angajaților.

9. Eficientizarea legislației referitoare la profesia de bonă.

10. Programul social de interes național de prevenție „Un copil, un zâmbet”. Acordarea unui sprijin financiar pentru achitarea consultațiilor, tratamentelor stomatologice, achitarea dispozitivelor medicale pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 10-17 ani, identificați cu probleme dentare și care au indicație de la medicul specialist stomatolog/ortodont.

11. Concursul național de proiecte pentru familie. Similar Concursului de proiecte studențești sau de tineret, va fi organizat un apel de proiecte dedicate familiilor, pe care să le deruleze organizațiile şi fundațiile. Proiectele 100 câștigătoare vor fi stabilite în baza unei metodologii, iar granturile stabilite în funcție de bugetul dedicat programului.

12. Cardul Național pentru Familiile Numeroase. Recunoașterea statutului de familie numeroasă, familia care are în întreținere trei sau mai mulți copii minori și crearea Cardului național pentru familii numeroase; Obiectivul cardului este de a oferi familiilor numeroase oportunități de a accesa reduceri și oferte speciale pentru achiziția de alimente, carburanți, transport, servicii bancare, educaționale, recreaționale etc. Alte măsuri pot viza acordarea unor reduceri de impozite pentru familiile numeroase sau la plata unor servicii publice.

13. Sprijin pentru familii monoparentale. Programul are în vedere aprobarea și implementarea măsurilor de sprijin personalizat pentru părintele unic, prin finanțarea cursurilor de recalificare sau de perfecționare profesională, precum și acordarea de vouchere pentru activități de destinate copiilor (activități din domeniul sportului, creației, artei etc.), încurajarea angajatorilor pentru utilizarea formelor flexibile de muncă.

14. Ghidul prevenirii hărțuirii la locul de muncă.

Implementarea ghidului standardizat privind prevenirea hărțuirii pe criteriul de sex și hărțuirea morală la locul de muncă. Scopul proiectului este de a stabili un cadru metodologic comun pentru instituțiile şi autoritățile publice centrale şi locale, civile şi militare, precum şi pentru companiile private de a aplica un instrument esențial în lupta împotriva discriminării și inegalității, hărțuirii morale la locul de muncă.

15. Strategia Națională privind promovarea egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați și pentru prevenirea și combaterea violenței domestice.

Implementarea acestui document strategic inițiat de Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, aprobat în decembrie 2022.

16. Beneficii fiscale de Ziua Bărbatului similar celor acordate pentru ziua femeii – 8 martie. Modificarea Codului Fiscal pentru a introduce posibilitatea acordării de cadouri bărbaților, din partea angajatorilor, cu ocazia Zilei Bărbatului – 19 Noiembrie; Prezentul proiect propune obiective și măsuri care vor contribui la creșterea nivelului general al egalității de șanse și de tratament al femeilor și bărbaților din România.

17. “Locul copilului este în familie” – Centre de zi finanțate prin PNRR.

Realizarea unei rețele naționale de 100 de centre de zi pentru copiii din familiile vulnerabile.

18. Programele de creditare cu garanția statului „STUDENT INVEST” și „FAMILY START”.

Susținerea tinerilor și a familiilor prin programele de creditare cu garanția statului și dobândă subvenționată din bugetul MFTES – Family Start și Student Invest. Acordarea de credite garantate de stat în proporție de 80% și cu dobândă subvenționată 100% pentru studenți/masteranzi/doctoranzi și dobândă subvenționată 75% pentru familii. Pentru 2025, în urma solicitărilor băncilor partenere, programele vor fi modificate în sensul că majorăm vârsta beneficiarilor, permitem medicilor rezidenți și familiilor monoparentale să poate aplica la programe, majorăm suma maximă a creditelor (75.000 de lei pentru Student Invest și 150.000 de lei pentru Family Start) și introducem noi cheltuieli eligibile.

19. Cardul european pentru tineret.

Sprijinirea tinerilor din România prin dezvoltarea cardului european pentru tineret, prezent în acest moment în peste 38 de state și utilizat de peste 6 mil. de tineri. Orice tânăr din România, cu vârsta între 14 și 35 de ani, va putea avea un Card European de Tineret care să-i ofere beneficii și reduceri așa cum au peste 6 mil. de tineri europeni. Cardul European oferă reduceri consistente la magazine, hoteluri, transport, restaurante sau muzee.

20. Elaborarea Strategiei Naționale pentru Tineret pentru perioada 2024—2028, aceasta urmând a fi corelată cu Strategia Europeană de Tineret.

21. Concursul Național de Proiecte. Modificarea metodologiei, de comun acord cu organizațiile de tineret și studențești, pentru acordarea unor finanțări sustenabile pentru proiectele punctuale dedicate tinerilor și studenților.

22. Organizarea programului de tabere ARC, a taberelor studențești și a taberelor sociale.

23. Clarificarea situației juridice și cadastrale a patrimoniului din domeniul tineretului, la nivel central și local, în vederea realizării descentralizării.

1. Elaborarea și implementarea unei scheme de ajutor de stat pentru sectoarele cultural-creative;

2. Simplificarea procedurii de avizare privind protejarea monumentelor istorice, reglementată prin Legea 422/2001 republicată;

3. Digitalizarea și reglementarea corectă a Listei Monumentelor Istorice;

4. Construirea unei Săli Naționale de concerte și spectacole.

1. Finanțarea culturii, a activităților creative în România este sub nivelul oricărui stat din UE. Din acest motiv, bugetul Ministerului Culturii va crește anual, astfel încât să atingă pragul de 1% din PIB, până în anul 2024;

2. Elaborarea și implementarea unei scheme de ajutor de stat pentru sectoarele cultural-creative pentru susținerea activităților cultural-artistice, în perioada 2024-2024. Sectoarele cultural-creative au fost puternic afectate de pandemie, în primul rând, din punctul de vedere al interacțiunii cu publicul. Linia de finanțare va fi destinată inclusiv sectorului independent, beneficiarii fiind și ONG-urile din domeniul cultural. Pentru realizarea acestui obiectiv este estimată o alocare bugetară care să reflecte nevoile sectoarelor cultural-creative;

3. Realizarea Registrului Sectoarelor Cultural-Creative (RSCC). Realizarea hărții sectoarelor cultural-creative (SCC), care să stea la baza elaborării de politici publice specifice prin identificarea tuturor formelor de activitate economică, a categoriilor de liber -profesioniști din cadrul SCC și a indicatorilor socio-economici ai domeniului cultural. În anul 2020, Ministerul Culturii prin Institutul Național de Cercetare și Formare Culturală (INCFC) a demarat proiectul Registrul Sectorului Cultural-Creativ (RSCC), care are drept scop inventarierea entităților/persoanelor care activează în domeniul cultural și care fac parte din următoarele categorii: organizații neguvernamentale și lucrători (persoane fizice) din domeniul cultural. RSCC va îngloba toate informațiile cu privire la toți participanții din domeniul cultural și va contribui la actualizarea înțelegerii rolului, formelor de manifestare și impactului culturii în societate, atât la nivelul decidenților, cât și la nivelul opiniei publice. În vederea sprijinirii sectorului industriilor culturale și creative, care acoperă practic tot ce este necesar pentru creativitatea umană, abilitățile de inovare - industria publicitară, arhitectura, artele, meșteșugurile, designul, industria filmului, dezvoltarea de software, publicarea și industria media - se va introduce în programele de finanțare a start-up-urilor o categorie dedicată acestui sector. Prin acest program se acordă sprijin pentru capitalul inițial al companiei, nerambursabil, sprijinind astfel tinerii antreprenori sub 35 de ani;

4. Digitalizarea Ministerului Culturii și a instituțiilor din subordine. Este programată crearea unei platforme unice, la nivelul Ministerului Culturii, care să gestioneze toate aplicațiile financiare reglementate prin Ordonanța nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare a programelor, proiectelor și acțiunilor culturale, Ordonanța Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum și alte tipuri de finanțare. Termenul de implementare este estimat la 12 luni, iar alocarea bugetară la aproximativ 1 milion de euro, din fonduri nerambursabile – POCID 2021-2027;

5. Statutul lucrătorului cultural – PNRR. Se impune realizarea modificării legislației în vederea creării cadrului necesar pentru elaborarea și adoptarea statutului lucrătorului cultural. Este necesară încadrarea legală a tuturor profesiilor din sectoarele culturale, pentru a asigura cadrul elementar de protecție socială pentru artiștii și lucrătorii culturali din România, cu scopul de a permite buna finanțare a activității lor și pentru a reda încrederea și prestigiul profesiilor artistice și culturale. Pentru multe dintre aceste profesii, cadrul legal va fi actualizat, pentru altele va fi creat. Se va elabora cu maximă celeritate un proiect legislativ care să reglementeze corect acest domeniu, în concordanță cu nevoile societății;

6. Programul de salvgardare a fondurilor arhivistice din domeniul cultural. Ministerul Culturii dorește să salveze patrimoniul și să asigure accesul cercetătorilor și publicului la arhivele instituțiilor de cultură, prin finanțarea digitalizării acestora. Totodată, acest program urmărește să îmbunătățească capacitatea statului român de a conserva și de a expune publicului bunuri valoroase care încă nu se află în proprietatea acestuia și va sprijini anual cumpărarea de fonduri arhivistice și bunuri de patrimoniu mobil, în valoare de 5 milioane de lei pe an;

7. Finanțarea AFCN. Reglementarea finanţării şi corelarea cu legislaţia privind domeniul ajutorului de stat. Organizarea de consultări publice inclusiv cu reprezentanţi ai Consiliului Concurenţei. Stimularea participării organizațiilor neguvernamentale și a instituțiilor culturale din România la programe de finanțare europene, în domeniul culturii și patrimoniului cultural. Guvernul va asigura creșterea fondurilor dedicate organizațiilor din domeniul culturii și va cofinanța în proporție de minim 20% proiectele europene (Creative Europe, Orizont Europa) implementate de organizațiile neguvernamentale în calitate de lider de proiect sau partener;

8. Eficientizarea colectării taxei Timbrul Monumentelor Istorice. Ministerul Culturii va elabora o Hotărâre de Guvern prin care va eficientiza sistemul colectării taxei Timbrul Monumentelor Istorice, în vederea creșterii finanțării pentru a sprijini activitățile de protejare, restaurare și punere în valoare a monumentelor istorice.

9. Implementarea unui program strategic de investiție și valorizare a sectorului și capitalului cultural. Ministerul Culturii asigură în continuare mecanisme de finanțare prin funcționalizarea programelor culturale prioritare, nu doar pentru evenimente, festivaluri care oferă distribuția produselor culturale, ci și pentru cercetare artistică, creație, producție și educație culturală. În sine, este vorba despre prioritizarea susținerii unor inițiative strategice care abordează întregul ciclu de valoare culturală (ex: funcționarea unor spații culturale independente care au o ofertă constantă de-a lungul anului și includ activități de la creație, la educație sau diseminare);

10. Operaționalizarea mecanismului de echilibrare a bugetelor locale pentru finanțarea instituțiilor culturale. Alocarea de fonduri din bugetul de stat către UAT-uri pentru cofinanțarea instituțiilor publice de spectacole și concerte din subordinea autorităților administrației publice locale, respectiv teatre, opera, filarmonici, în cuantum de 2% din impozitul pe venit;

11. Protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural național Legislație privind protejarea patrimoniului:

1. Simplificarea procedurii de avizare privind protejarea monumentelor istorice, reglementată prin Legea 422/2001 republicată;

2. Echivalări, corecții ale Listei Monumentelor Istorice, ale Registrului Arheologic Național, și ale zonelor de protecție, inclusiv în baza unui parteneriat cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației MLPDA-ANCPI, care trebuie să impună, în conformitate, elaborarea de reglementări urbanistice corespunzătoare. În afară de studiile istorice aferente PUZ- urilor, ar fi necesare programe de repertoriere a siturilor și monumentelor și de stabilire a unor criterii clare de diferențiere a siturilor și monumentelor. Înscrierea în categoriile A și B a fost făcută aleator;

3. Finalizarea și adoptarea Strategiei naționale privind protejarea monumentelor istorice, care să fie incluse în toate celelalte Strategii de dezvoltare durabilă de la nivel național și local, așa cum se prevedea în O.G. 43 art. 2.2. Realizarea acesteia cu consultarea unei Comisii de specialiști cu experiență în domeniu;

4. Finalizarea Codului Patrimoniului, care va cuprinde inclusiv legislația privitoare la arheologie;

5. Impunerea unor norme și standarde naționale privind cercetarea, inventarierea, delimitarea patrimoniului imobil. Standardele privind cercetările arheologice sunt preluate din manuale internaționale mot-à-mot, fără a fi adaptate la cerințele regionale, fără să existe norme precise privind cercetarea arheologică, evidența, conservarea sau restaurarea patrimoniului;

6. Clarificări privind abordarea și protecția monumentelor arheologice și istorice în cazul proprietăților private (cadru legal, viziune, infrastructura, planuri de acțiune);

7. Aprobarea Codului Deontologic al Arheologilor din România prin Ordin de Ministru.

8. Comisia Națională de Arheologie are un rol consultativ, deși cu numeroase atribuții (cf. O.G. 43, art. 16), spre deosebire de alte Comisii ale Ministerului Culturii. Sunt necesare reglementări având în vedere deciziile importante pe care le analizează și pentru care se pronunță. Din Comisie trebuie să facă parte doar experți în domeniu;

9. Analizarea oportunității privind înființarea Comisiilor Zonale de Arheologie, așa cum prevede legislația în vigoare (O.G. 43), care să degreveze Comisia Națională de Arheologie de numeroase sarcini.

12. Continuarea și finanțarea Programului de cercetare a Cetăților Dacice. „Programul multianual de finanţare a cercetărilor Cetăţilor Dacice din Munţii Orăştiei”, inițiat în 2012 și derulat doar câteva luni de Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, va fi continuat și adaptat stadiului de cercetare actual. Chiar dacă programul a funcționat pentru o scurtă perioadă, rezultatele au fost notabile: săpături arheologice la Grădiştea de Munte – Sarmizegetusa Regia, realizarea de ridicări topografice la Costeşti – Cetăţuie, Blidaru, Piatra Roşie şi la alte cetăți, alături de cercetări noninvazive în cetăţile menţionate, analize pluridisciplinare ale artefactelor. Este nevoie de reconfigurarea unui nou program multianual de cercetări arheologice (cu garanția finanțării previzibile de la un an la altul) și de găsirea unor soluții administrativ-financiare care să se adapteze situației reale existente în teren. Programul va rezulta într-un un plan de management și, de asemenea, un proiect multianual de conservare ținându-se seamă de prioritățile și de intervențiile urgente care se impun imediat, de specificul monumentelor și tehnicilor antice de construcție și de normele actuale de conservare/restaurare. Finanțarea lui constantă și previzibilă este o condiție esențială. Mai mult, trebuie incluse aici toate siturile din Munții Șureanu, dacice și romane (castre de marș și locuri de bătălie), care fac parte dintr-un peisaj arheologic unitar, unic în lume. Bugetul proiectului pentru perioada 2024-2028 va fi de minimum 60 milioane lei.

13. Continuarea și finanțarea Programului de cercetare „LIMES” și înscrierea în lista UNESCO a Granițelor Imperiului Roman din România. Programul Național Limes – a cărui funcționare este reglementată prin Ordin al Ministrului Culturii OMC 2544/29.01.2020 de modificare a OMC 2812/27.11.2014 de instituire a Programului Național „Limes”, cu modificările ulterioare – este un program multianual (2024-2028) de cercetare și valorificare a rezultatelor acesteia, în vederea pregătirii dosarelor de nominalizare Limes pentru Lista Patrimoniului Mondial pe care România le are în lucru. Pentru pregătirea dosarului de nominalizare în conformitate cu cerințele tehnice ale UNESCO, pe lângă datele furnizate de CN LIMES și colaborarea în cadrul comisiei pe toată perioada de elaborare și evaluare (2024-2028), este necesară asigurarea personalului de specialitate dedicat, precum și cooptarea de specialiști – asistență internațională de specialitate. Componenta de management a dosarului este esențială pentru succesul acestui demers și, în acest sens, sunt necesare deja investiții în cercetare, conservare și punere în valoare, măsuri administrative (reglementări urbanistice aprobate cu tratarea specială a perimetrelor ce vor fi incluse în dosar) etc. CN Limes trebuie să-și continue activitatea și după finalizarea PN Limes, deoarece punerea în aplicare a viitoarelor Planuri de management și a Planurilor de acțiune trebuie să fie coordonată de către cei mai buni specialiști.

14. Bugetul proiectului pentru perioada 2024-2028 va fi de minimum 50 milioane lei. Muzeele și Patrimoniu mobil: Muzeele din România, cu foarte puține excepții, sunt închise sau cu expoziții învechite, neatractive pentru public, inadaptate la principiile moderne ale muzeologiei, depozitele muzeelor sunt insuficiente și, în general, improprii, laboratoarele de restaurare sunt, cu rare excepții, necorespunzătoare. Este necesară crearea unor centre regionale de depozitare, conservare, cercetare și restaurare a patrimoniului arheologic. Ministerul Culturii, în vederea soluționării acestor probleme, va dezvolta, în colaborare cu instituțiile muzeale, o strategie de revitalizare a acestor muzee și punerea în valoare a patrimoniului acestora. Evidența patrimoniului arheologic: Programul DocPat realizat de Institutul Național al Patrimoniului și acordat gratuit de Ministerul Culturii instituțiilor deținătoare de patrimoniu este depășit și nu poate funcționa pentru mai mulți utilizatori, deși a fost creat ca bază de date națională. Ministerul Culturii va identifica surse de finanţare pentru spațiu de stocare, cu acces liber pentru bazele de date ale muzeelor și instituțiilor de cultură și cercetare. Cercetarea în instituțiile muzeale nu este reglementată legislativ. Nu este argumentată specificitatea muncii cercetătorului în muzeu. Ministerul Culturii va reglementa echivalarea muzeografilor, restauratorilor, conservatorilor cu cercetătorii, pe baza competențelor dovedite și a îndeplinirii unui punctaj unic (așa cum există echivalare între posturile didactice și de cercetare). Ministerul Culturii trebuie să stabilească criterii unice profesionale și de studii pentru principalele trepte ierarhice ale posturilor de muzeograf, conservator, restaurator, cercetător din toate tipurile de muzee.

Revizuirea listei instituțiilor culturale de interes național: Se impune, de asemenea, includerea în lista instituțiilor culturale de interes național a Institutului Național al Patrimoniului, cât și a unor instituții culturale din țară, pentru asigurarea unei bune reprezentări teritoriale şi aplicarea LEGII nr. 157 din 7 iunie 2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 21/2007 privind instituțiile și companiile de spectacole sau concerte, precum și desfășurarea activității de impresariat artistic, iniţiată de PNL şi promulgată în 2021.

15. Definirea patrimoniului cultural trebuie să aibă în vedere specificul fiecărui tip de patrimoniu: material-imaterial, mobil-imobil, subacvatic. În acest sens, va fi prioritizată implementarea următoarelor proiecte:

16. Codul Patrimoniului: elaborarea și adoptarea proiectului de lege care să cuprindă toate prevederile legale în vederea creionării unui cadru unitar la nivelul patrimoniului național din România (proiectul este finanțat deja prin FSE - POCA, în valoarea 3.000.000 Lei); Lansarea platformei „Roșia Montană” și transformarea localității într-un model de dezvoltare sustenabilă, bazată pe valorificarea patrimoniului cultural și natural și pe implicare civică; Transferarea Muzeului Mineritului din administrarea Întreprinderii Miniere Roșia Montană în cea a Ministerului Culturii, pentru înființarea Muzeului Național al Mineritului Aurifer; Continuarea finanțării restaurării obiectelor din Lista Monumentelor Istorice prin PNR sau prin Timbrul Monumentelor Istorice; Sprijinirea administrației locale, în vederea realizării Planului Urbanistic General Roșia Montană; Se vor înscrie pe lista indicativă UNESCO: Ansamblul Monumental Calea Eroilor realizat de Constantin Brâncuși la Târgu-Jiu, Limesul roman de pe teritoriul României, Pelerinajul de la Șumuleu Ciuc, Patrimoniul construit de la Rimetea, Porțile secuiești etc.

17. Realizarea Hărții patrimoniului cultural subacvatic, cercetarea și documentarea acestuia și descărcarea arheologică pe segmentele de interes strategic și economic. Timpul de implementare estimat este de 5 ani, iar finanțarea ce va fi asigurată se ridică la 200 de milioane de Euro;

18. Finanțarea programului de salvgardare a patrimoniul imaterial - de la Tezaur Uman Viu, la rute culturale, care să cuprindă și un proces de digitalizare a arhivelor patrimoniului imaterial, alături de includerea continuă a valorilor în inventarul național. Acest proces va fi derulat anual, iar finanțarea necesară se ridică la 1 milion de Lei/anual;

19. Creșterea finanțării, conform nevoilor din domeniu, a Programului Național de Restaurare a monumentelor istorice (PNR) și dublarea eforturilor prin linia de finanțare Valul Renovării a Programului Național de Relansare și Reziliență.

20. Includerea în Programul Național de Restaurare a imobilelor monument istoric, deținute de persoane fizice, pe baza unor criterii/punctaj și cu o cofinanțare din partea proprietarilor, crescând astfel atractivitatea zonelor urbane și rurale. În acest sens, se impune revenirea la Hotărârea Guvernului nr. 1430/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind situațiile în care Ministerul Culturii, respectiv autoritățile administrației publice locale, contribuie la acoperirea costurilor lucrărilor de protejare și de intervenție asupra monumentelor istorice, cu stabilirea proporției contribuției, procedurilor, precum și condițiile pe care trebuie să le ̆ îndeplinească proprietarul, altul decât statul, municipiul, orașul sau comuna.

21. Digitalizarea și reglementarea corectă a Listei Monumentelor Istorice, care conține peste 33.000 de obiective. Realizarea acestui obiectiv necesită un termen de implementare de 3 ani și un buget de 15 milioane de Euro, fonduri nerambursabile – POCID 2021-2027;

22. Constanta – Capitală Europeană a Culturii – și sprijinirea de către toate instituțiile centrale a Programului Suceava - Capitală Europeană a Culturii, pentru implementarea tuturor proiectelor asumate de către municipiu, reprezintă un alt obiectiv major;

23. Arta contemporană – Continuarea campaniei de achiziție de artă contemporană și transformarea acesteia într-un program permanent al Ministerului Culturii. În anul 2020 s-au alocat, după 12 ani, primele fonduri pentru achiziția de artă plastică. 430 de artiști s-au înscris în această competiție, iar patrimoniul statului și-a mărit portofoliul cu 167 de lucrări semnate de 100 de artiști români contemporani, care au fost cumpărate de Muzeul Național de Artă Contemporană. Pentru următoarele 48 de luni sunt alocate sume în valoare de 8 milioane de Lei, de la bugetul de stat;

24. Educația prin Cultură – Dezvoltarea unui program național, în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării, privind introducerea obligatorie în curriculum școlar a informațiilor aferente sectoarelor cultural-creative, prin dezvoltarea conceptului de interdisciplinaritate. Această activitate, cu un buget de aproximativ 30 de milioane de Euro, va fi finanțată din fonduri europene nerambursabile;

25. Programul național „Orașe culturale” – implementarea unui program anual care să stimuleze autoritățile locale din fiecare regiune de dezvoltare a României să concureze pentru titlul de Oraș Cultural. În fiecare an, în baza unei competiții gestionate de către Ministerul Culturii, cele 8 regiuni de dezvoltare ale României vor deține câte un titlul de Oraș Cultural. Acesta poate fi obținut de orice autoritatea locală în baza strategiei culturale și a unui plan de acțiuni care să reflecte utilizarea sustenabilă a resurselor financiare pentru infrastructură și pentru dezvoltarea sectoarelor culturale și creative locale. Tipurile de finanțare vizează proiecte şi acţiuni culturale din următoarele domenii: reabilitarea imobilelor culturale sau de patrimoniu, proiecte (expoziții, acțiuni artistice etc), manifestări complexe de punere în valoare a patrimoniului cultural, a tradițiilor şi a memoriei locale, regionale și naționale. Pe lângă cele mai sus menționate, acțiunile susținute pot fi științifice sau de diplomație culturală, care abordează dimensiunea multiculturală, cea multietnică şi cea multiconfesională ale Programului. Totodată, proiectul implică o mai bună coordonare între autoritățile locale, societate civilă și comunitate, care vor conlucra pentru dezvoltarea potențialului cultural și al identității locale;

26. Programul „Voucher cultural” în valoare de 500 Ron/anual pentru achiziția de cărți sau pentru accesul la evenimente culturale este destinat celor din sistemul bugetar. Voucherele sau cardurile culturale acordate anual vor putea fi folosite exclusiv pentru accesul la evenimente culturale sau achiziția de carte și vor putea fi integrate într-un sistem electronic, alimentat anual. Voucherele sau cardurile culturale vor putea fi utilizate și de companii private, ca beneficiu al angajaţilor, deductibil pentru acestea;

27. Cinematografie – Eficientizarea Schemei de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice, elaborarea și adoptarea legii cinematografiei și actualizarea metodologiei privind alimentarea fondului cinematografic. Sursele de finanțare pentru eficientizarea instrumentelor de susținere a cinematografiei sunt: fondul cinematografic și bugetul de stat, prin cele 250 milioane de Euro aprobate pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat, privind sprijinirea industriei cinematografice. Reforma instituțională și a întregului sistem de finanțare, distribuție, exploatare, promovare a cinematografiei românești - Structura și guvernanța Centrului Național al Cinematografiei, precum și misiunea și obiectivele acestuia au nevoie de o reorganizare profundă pentru a permite un serviciu public modern și flexibil pentru un sector artistic și economic în perpetuă evoluție, caracterizat de diversitate prin formă și conținut. Se impune realizarea unui cadru legal nou, pentru aplicarea unei abordări naționale strategice asupra rolului cinematografiei și producției audiovizuale în societatea românească și, în egală măsură, promovarea unor mijloace prin care autoritățile centrale și locale pot susține, facilita și stimula dezvoltarea acestui domeniu. De asemenea, sunt necesare menținerea, îmbunătățirea și dezvoltarea programului de stimulare a investițiilor străine în cinematografie (HG 421/2018);

28. Revalorificarea patrimoniului național cinematografic prin restaurare, remasterizare și digitalizare, precum și promovarea și exploatarea operelor audiovizuale de patrimoniu, la nivel național și international;

29. Reglementarea statutului școlilor de artă și meserii. Școlile populare de artă și meserii reprezintă pentru multe județe singurele alternative de formare culturală. Ele instruiesc peste 25.000 de cursanți și asigură, inclusiv, transmiterea obiceiurilor meșteșugărești către tinerele generații. Pentru adaptarea acestora la evoluțiile sociale și culturale, va fi promovat un nou proiect de lege, pe baza unui dialog cu reprezentanții acestor entități;

30. Cultura scrisă - Promovarea artiștilor și culturii scrise românești în interiorul și în afara granițelor țării. Prin parteneriate bilaterale, Ministerul Culturii va promova programele de traduceri și internaționalizarea produselor culturale literare, inclusiv traducerea în și din limbile minorităților naționale. Pentru acest obiectiv se estimează alocarea unui buget minim de 1 milion de Lei/anual;

31. Arta spectacolelor – dezvoltarea parteneriatului public-privat la nivelul tuturor instituțiilor de spectacol și concerte. România se bucură de 178 de instituții și companii de spectacol cu multe producții recunoscute la nivel național și internațional. Va fi promovată modificarea cadrului normativ, astfel încât sectorul independent al artelor spectacolului să poată utiliza spațiile și infrastructura pe care instituțiile culturale publice le au în administrare, pentru dezvoltarea creativității acestui segment. Ca modalitate de sprijinire a artiștilor din România se va institui o cotă minimă din repertoriul instituțiilor naționale de spectacol, care să fie dedicată creațiilor românești, ca modalitate de sprijin pentru artiștii din țară, mai ales în această perioadă dificilă, dar și pentru identificarea și promovarea de noi produse culturale în rândul publicului existent sau cu scopul atragerii unui public nou. Pentru sprijinirea activității instituțiilor culturale în domeniu se va introduce programarea multianuală a bugetării activității acestora, acoperirea din bugetul Ministerului Culturii a sumelor cuprinse în programele minimale și dotarea și modernizarea sălilor de teatru. De asemenea, Ministerul Culturii va acoperi taxele de membru în diversele organizații internaționale ale instituțiilor culturale.

32. Elaborarea unei Strategii Naționale pentru Cultură și alinierea urgentă a tuturor documentelor strategice din domeniul culturii, cu politicile europene și internaționale, reprezintă un alt obiectiv imediat de guvernare. Proiect aflat în implementare, cofinanțat din Fondul Social European, prin „Programul Operațional Capacitate Administrativă 2024-2028”, codul MySMIS129541/codul proiectului SIPOCA 709, „Viziune strategică și coerentă pentru sectorul cultural”. Valoarea totală: 7.085.920 lei. Perioada de implementare: ianuarie 2024 – aprilie 2028.

33. Investiții infrastructură culturală: Se va avea în vedere reprezentarea echilibrată a instituțiilor în teritoriu. Construirea unei Săli Naționale de concerte și spectacole în Municipiul București – Guvernul are ca obiectiv construirea unui spațiu cultural la nivelul marilor săli internaționale de concerte și spectacole, care să genereze plusvaloare pentru industriile cultural-creative, care să aibă toate dotările sceno-tehnice necesare și care să se bucure de o acustică optimă. Valoarea estimată a investiției este 40 de milioane de Euro, finanțare programată din fonduri europene nerambursabile. Consolidarea, restaurarea și amenajarea Vilei „Ion I.C. Brătianu” din București, sediu al Serviciului Colecții Speciale al Bibliotecii Naționale a României. Valoarea estimate a investiției este de 8,8 milioane de Euro și este programată în portofoliul de investiții al Companiei Naționale de Investiții. Consolidarea, restaurarea și modernizarea Muzeului Național de Istorie a României din București – Valoarea totală a investiției se ridică la 155,3 milioane de euro, din care în perioada 2002-2006 s-au realizat lucrări la clădirea muzeului de numai 9 milioane de Euro. Restaurarea Teatrului Național „Lucian Blaga” și a Operei Naționale Române din Cluj- Napoca – Valoarea totală a investiției se ridică la 20 de milioane de Euro. Restaurarea, amenajarea și dotarea clădirii fostei Comenduiri a Garnizoanei Timișoara, destinate Muzeului Național al Revoluției Anticomuniste din Decembrie 1989, Timișoara – Valoarea totală a investiției se ridică la 15,2 milioane de Euro. Restaurarea și amenajarea domeniului și a Vilei „Florica” de la Ștefănești, din județul Argeș, dată în folosința recent înființatului Muzeu Național „Brătianu” – Costul total al investiției se ridică la 8 milioane de Euro. Consolidarea, restaurarea și amenajarea Conacului „Vârnav Liteanu” de la Liteni, județul Suceava, în care va funcționa un centru de formare a restauratorilor – Costul total al investiției se ridică la 6 milioane de Euro. Construirea unui sediu propriu pentru Opera Națională Română Iași – Valoarea totală a investiției se ridică la 15 de milioane de Euro. Refacerea și modernizarea clădirii Teatrului Național „Marin Sorescu” Craiova, Valoarea totală a investiției se ridică la 18,3 de milioane de Euro. Muzeul Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România – În anul 2019, Parlamentul României a adoptat Legea nr.174/2019 privind înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România în subordinea Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”. Guvernul României se angajează să susțină financiar, tehnic și logistic realizarea în cel mai scurt timp a acestui muzeu. Proiect de investiţii inclus în PNRR, valoare estimată 15 milioane de euro. Muzeul Național al Ororilor Comunismului – În anul 2019, Parlamentul României a adoptat Legea nr.157/2019 privind înființarea Muzeului Ororilor Comunismului în România, prin care a fost creat cadrul legal în acest sens. Valoarea totală a investiției va fi estimată după identificarea celei mai bune soluţii. Restaurare, consolidare și punere în valoare a imobilului Casa „Barbu Gănescu” - sediul Muzeului Național „Constantin Brâncuși” și incinta – Valoarea totală a investiției se ridică la 3,5 de milioane de Lei. Muzeul Național „Brukenthal” – Clădire-Depozit Centralizat pentru colecțiile de Științele Naturii, Istorie și Arheologie și Laborator de Conservare – Restaurare pentru aceste colecții. Valoarea totală a investiției se ridică la 2 de milioane de Lei. Teatrul Național „Mihai Eminescu” Timișoara – Extindere Sala Studio a Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara, reabilitare fațade și echipare cu mecanisme de scenă. Valoarea totală programată a investiției se ridică la 30 de milioane de Lei. Restaurarea, dotarea, extinderea și modernizarea Teatrului și Operei Naționale Maghiare din Cluj. Suma necesară este de 15 milioane de euro. Restaurarea, dotarea și modernizarea Teatrului Național din Târgu Mureș. Suma necesară este de 5 milioane de euro. Programul Național „Case Memoriale” – prin care se acordă sprijin financiar nerambursabil pentru protejarea și punerea în valoare a caselor memoriale din România. Pentru finanțarea proiectelor depuse se organizează o sesiune de selecție de proiecte, având secțiune dedicată minorităților naționale. Bugetul alocat programului este de 50 milioane de Euro. Internaționalizarea culturii naționale: 2022: Conferința ICOM-ICR va avea loc la Muzeul Național al Bucovinei. 2022: România a propus Consiliului Europei ca Forumul Mondial pentru Democraţie 2022 să aibă tema „How can cultural and creative sectors strengthen democracy?” 2023: România a propus ca anul 2023 să fie Anul European al Rezilienței prin Cultură. 2023: Conferința EURHO va avea loc la Cluj-Napoca, în organizarea Muzeului Etnografic al Transilvaniei și Universității „Babeș-Bolyai”.

34. Plan de acțiune dedicat valorificării patrimoniului cultural în scopul creșterii competitivității sectorului turistic românesc.

35. Crearea cadrului pentru operaționalizarea la nivel național a traseelor cicloturistice.

1. Extinderea rețelelor de apă și canal. În mediul rural - Continuarea lucrărilor de extindere a rețelei de canalizare și aducțiunilor de apă potabilă conform Programului Național de Investiții Anghel Saligny și a celor finanțate din fonduri naționale și europene. În mediul urban - Continuarea lucrărilor de extindere și modernizare a rețelei de canalizare și al infrastructurii de furnizare de apă potabilă, precum și construcția sau modernizarea stațiilor de tratare sau epurare al apei uzate.

2. Modernizarea și reabilitarea drumurilor județene și locale. Finalizarea obiectivelor de investiții care au fost aprobate prin Programul Național de Investiții Anghel Saligny sau finanțate din fonduri naționale și europene.

Finanțarea drumurilor noi, ținând cont de următoarele condiții: - drumul să deservească un minimum de case sau să conecteze două localități; - drumul să nu fie grevat de viitoare lucrări aferente aducțiunilor de apă și canalizare rural și urban. Reabilitarea și modernizarea tuturor drumurilor județene.

Modernizarea drumurilor cu statut de bulevard/străzi de interes local. Construirea de pasaje subterane sau supraterane în intersecțiile aglomerate. Program pentru extinderea infrastructurii pistelor de bicicletă.

3. Modernizarea și construirea de unități de învățământ. Elaborarea Programului Național pentru construirea, la nivelul fiecărui consorțiu administrativ/zonă metropolitană/ADI, a unui spațiu care să deservească învățământul primar și gimnazial, care să întrunească toate condițiile de clădire ZEB și care să conțină săli de clasă, laboratoare, sală de sport și sală de mese (rural). Standardizarea la nivel de dotare a unei clase în tot ceea ce privește mobilierul și dotările clasei - proiector, tablă, calculatoare (rural).

Continuarea programului de construire de creșe (urban si rural). Reabilitarea, modernizarea și dotarea grădinițelor. Crearea unui standard legat de mobilier și dotări, aferent fiecărui tip de grădiniță (program scurt sau prelungit). Reabilitarea și dotarea conform standardului stabilit (mobilier și dotări tehnice), a școlilor din învățământul primar și gimnazial. Construirea și dotarea de corpuri noi de clădiri, care să găzduiască laboratoare de specialitate. Construirea de săli de sport standard, aferente școlilor cu profil sportiv și a celor cu numărul minim de elevi prevăzuți în normele specifice. Construirea de spații adecvate pentru servit masa, aferente fiecărei școli; Reabilitarea și dotarea conform standardelor stabilite respective mobilier și dotări tehnice a tuturor liceelor. Reabilitarea și construirea de campusuri pentru învățământ dual, inclusiv crearea sau reabilitarea căminelor aferente liceelor tehnologice, școlilor profesionale și a liceelor teoretice cu profil industrial.

4. Înființarea, extinderea și modernizarea rețelelor de gaze naturale. Continuarea alocărilor bugetare suplimentare pentru investiții, pentru asigurarea accesului unităților administrative - teritoriale la rețele de distribuție.

5. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de sănătate și protecție socială. Construirea în cadrul consorțiilor administrative/zone metropolitane/ADI, de centre medicale care să poată deservi cetățenii atât în mediul urban cât și în mediul rural.

Înființarea la nivelul fiecărui oraș a unui centru de permanență, care să ofere servicii medicale primare, în vederea descongestionării spitalelor de urgență.

Înființarea la nivel de municipiu a minim trei centre de permanență, care să ofere servicii medicale primare, în vederea descongestionării spitalelor de urgență.

Sprijinirea funcționării spitalelor orășenești și redeschiderea acestora acolo unde au fost închise și sunt necesare. Construirea de spitale la nivel de municipiu reședință de județ, acolo unde nu există, în funcție de necesitate.

Modernizarea și extinderea spitalelor județene aflate la nivelul fiecărui județ.

6. Modernizarea și construirea de unități de învățământ.

Înființarea Programului Național pentru construirea, la nivelul fiecărui consorțiu administrativ/zonă metropolitană/ADI, a unui spațiu care să deservească învățământul primar și gimnazial, care să întrunească toate condițiile de clădire ZEB și care să conțină săli de clasă, laboratoare, sală de sport și sală de mese. Standardizarea la nivel de dotare a unei clase în tot ceea ce privește mobilierul și dotările clasei - proiector, tablă, calculatoare.

Continuarea programului de construire de creșe.

Continuarea reabilitării, modernizarea și dotarea grădinițelor. Crearea unui standard legat de mobilier și dotări, aferent fiecărui tip de grădiniță. Reabilitarea și dotarea conform standardului stabilit (mobilier și dotări tehnice), a școlilor din învățământul primar și gimnazial. Construirea și dotarea de corpuri noi de clădiri, care să găzduiască laboratoare de specialitate. Reabilitarea și dotarea conform standardelor stabilite (mobilier și dotări tehnice) a tuturor liceelor. Reabilitarea și construirea de campusuri pentru învățământ dual, inclusiv crearea sau reabilitarea căminelor aferente liceelor tehnologice, școlilor profesionale și a liceelor teoretice cu profil industrial.

7. Extinderea și modernizarea rețelelor de gaze naturale. Continuarea alocărilor bugetare suplimentare pentru investiții, pentru asigurarea accesului unităților administrativ-teritoriale la rețele de distribuție.

8. Modernizarea infrastructurii de sănătate și protecție socială. Construirea în cadrul consorțiilor administrative/zone metropolitane/ADI, de centre medicale care să poată deservi un număr cât mai mare de cetățeni și care vor avea cabinete care să acopere o gamă largă de specialități. Dimensiunile, forma și dotările vor fi standardizate prin norme specific.

Înființarea la nivelul fiecărui oraș a unui centru de permanență, care să ofere servicii medicale primare, în vederea descongestionării spitalelor de urgență.

9. Construirea de infrastructură sportivă. Construirea de săli de sport la nivelul fiecărui consorțiu administrativ/zonă metropolitană/ADI. Sălile de sport vor fi standardizate și vor fi proiectate ca săli ce acoperă o gamă largă de sporturi (rural). Construirea de baze sportive standardizate care să acopere minimum 4 discipline sportive la nivelul fiecărui oraș de minimum 25.000 de locuitori (urban).

Modernizarea de săli polivalente la nivelul fiecărui municipiu.

Modernizarea de bazine de înot semi-olimpic, la nivelul fiecărui consorțiu administrativ/zonă metropolitană/ADI sau a fiecărui UAT. Construirea sau modernizarea de bazine olimpice, la nivelul fiecărui municipiu reședință de județ. Reabilitarea și dotarea, conform standardului stabilit, a școlilor primare și gimnaziale din mediul rural și urban. Construirea de patinoare sau modernizarea celor existente la nivelul municipiilor reședință de județ, în funcție de nevoi.

10. Construirea de locuințe pentru tineri, specialiști în sănătate, învățământ și alte categorii socio-profesionale, prin ANL. Construirea de noi ansambluri rezidențiale pentru tinerii specialiști.

11. Reabilitarea monumentelor istorice, a unităților de cult și consolidarea patrimoniului cultural. Construirea de centre culturale la nivelul fiecărui consorțiu administrativ/zonă metropolitană/ADI (rural). Punerea în valoare a patrimoniului cultural și istoric (rural). Reabilitarea teatrelor (urban).

Înființarea de săli de teatru/operă/operetă la nivelul fiecărui Finanțarea punerii în evidență a monumentelor de artă sau a edificiilor istorice ce țin de identitatea locală sau națională, în lumina noilor descoperiri arheologice.

12. Eficientizarea energetică a clădirilor. Inițierea unui program în urma căruia acoperișurile instituțiilor publice să poată fi acoperite de panouri fotovoltaice, în vederea dobândirii independenței energetice pentru fiecare instituție în parte. Inițierea unui program pentru condominii (blocuri sau locuințe colective), în urma căruia acoperișurile acestor clădiri să poată fi acoperite cu panouri fotovoltaice, în vederea dobândirii independenței energetice pentru fiecare clădire în parte. Fiecare imobil nou construit cu destinație de locuință să prevadă componenta verde prin panouri fotovoltaice, iluminat inteligent, locuri de parcare în subteran și spații verzi.

13. Restructurarea și regenerarea urbană. Fonduri pentru pietonalizarea a cât mai multor zone din orașe și municipii; Program pentru crearea de pasarele pietonale în zonele aglomerate. Program pentru refacerea sau construirea de parcuri în interiorul orașelor sau municipiilor. Program pentru construirea de locuri de joacă pentru copii.

14. Infrastructura de colectare, reciclare și salubrizare. Dotarea comunelor cu un sistem de colectare pe fracții. Stații de compactare. Stații de compostare a gunoiului.

15. Infrastructura de termoficare. Construirea de incineratoare care utilizează tehnologie de cogenerare sau trigenerare.

Modernizarea CET-urilor existente prin trecerea la alimentare cu hidrogen. Fonduri pentru transformarea punctelor termice în capacități de producție energie termică și electricitate. Fonduri pentru modernizarea sistemului de transport și distribuție agent termic. Fonduri pentru racordarea pe orizontală a beneficiarilor de încălzire centralizată. Program destinat înființării de rețele de termoficare care utilizează apă termală.

16. Infrastructura de transport în comun. Fonduri pentru realizarea sistemului de transport intrajudețean al elevilor. Fonduri necesare pentru înnoirea parcului auto al UAT-urilor. Tranziția către un transport ecologic bazat pe mijloace de transport electrice sau cu hidrogen.

17. Infrastructura de iluminat. Asigurarea de fonduri pentru implementarea tehnologiilor de iluminat cu led în infrastructura publică;

Realizarea sistemelor de telegestiune a întregului sistem de iluminat public.

Creșterea calității și accesului la serviciile publice. Resursele umane din sectorul public, competente, integre și dedicate cetățeanului. Etică, integritate, prevenirea corupției și transparență în întreaga administrație publică; Transparență și acces la informații pentru toți cetățenii. Debirocratizarea, simplificarea administrativă, informatizarea serviciilor.

Încurajarea implicării directe a reprezentanților societății civile și mediului privat în adoptarea și prioritizarea măsurilor de debirocratizare inițiate de către Guvern și Parlament. Prioritizarea măsurilor de debirocratizare, care pot fi corelate direct cu măsurile de digitalizare. Simplificarea și modernizarea legislației specifice unor sectoare de activitate economică. Standardizarea, modernizarea și reducerea suprapunerii capacității și regulilor de control ale autorităților statului. Crearea unor mecanisme care să limiteze creșterea viitoare a birocrației. Crearea unor modalități de evaluare a birocrației existente și a efectelor directe și indirecte ale acesteia asupra societății românești. Formarea funcționarilor publici la nivelul administrației centrale, în vederea adaptării acestora la o viziune pro-contribuabil. Implicarea directă a Guvernului pentru a susține debirocratizarea, standardizarea și digitalizarea birocrației la nivelul administrațiilor locale. Simplificarea reglementărilor pentru diverse sectoare ale mediului de afaceri și adoptarea a cât mai multor recomandări transmise de OECD în acest sens. Respectarea prevederilor din „Carta europeană a autonomiei locale”.

Consolidarea procesului de descentralizare a competențelor către Administrația Publică locală, prin procesul de descentralizare, a fost demarat odată cu eforturile României de accedere în Uniunea Europeană, ca instrument de modernizare și reformă a administrației publice, conform principiului subsidiarității, în ideea de transfer al competențelor către nivelul cel mai apropiat de nevoile cetățenilor și ale mediului privat. Însă acest proces a fost realizat parțial și într-un mod partizan, dominat de interesele politice de moment. De aceea, în viitor, procesul de descentralizare va continua simultan cu creșterea capacității administrative la nivel local. El trebuie să se fundamenteze pe o analiză reală, bazată pe colectarea și interpretarea datelor și pe un proces amplu de consultare între autoritățile publice relevante. Nicio descentralizare de sarcini nu se va face fără transferul resursei financiare aferente. Resursa financiară va trebui să fie precisă, cuantificabilă și cu caracter permanent. Acesta va avea în vedere următoarele etape: Analiza competențelor administrației publice centrale care pot fi transferate către administrația locală, precum și capacitatea administrativă a celei din urmă de a gestiona noile competențe. Corelarea transferului de competențe cu cel a transferului de resurse bugetare. Predictibilitatea, transparența, stabilitatea și depolitizarea sistemului general de transferuri de la bugetul de stat, astfel încât să se asigure resurse suficiente pentru furnizarea serviciilor publice, sprijinirea dezvoltării economiei locale și creșterea autonomiei financiare locale, indiferent de culoarea politică a administrațiilor locale și a guvernului. Acest sistem va asigura că impozitul pe venit, prin diverse mecanisme de alocare, va finanța în integralitate administrația publică locală. Totodată, se va asigura stabilitatea acestui sistem, eliminându-se modificările anuale prin legi speciale. O atenție deosebită va fi acordată implementării programelor de finanțare a investițiilor locale de tip PNDL, astfel încât ele să fie transparente, eficiente și coordonate cu programele finanțate din fonduri UE.

Implementarea în condițiile legii a procesului de transfer al activelor abandonate sau închise în urma procesului de reorganizare-restructurare ale ministerelor, regiilor autonome, companiilor de stat și societăților cu capital integral de stat în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale, cât și reglementarea juridică a patrimoniului sindical. În acest sens, este necesarăoperaționalizarea direcției de legislație și de reglementare în domeniul activelor statului în cadrul MDLPA.

Creșterea eficienței furnizării serviciilor publice la nivelul administrației publice locale prin stimularea unor soluții de asigurare în comun a acestora, acolo unde este cazul, pe bază voluntară.

Îmbunătățirea activității structurilor deconcentrate ale ministerelor și ale altor autorități publice centrale Instituțiile deconcentrate reprezintă aproape o treime din Administrația Publică. În prezent, coordonarea acestora se realizează practic partajat de către compartimentele funcționale de resort ale ministerelor în subordinea cărora sunt organizate și de către instituția prefectului, ca reprezentant al Guvernului în teritoriu. O analiză a activității acestora arată că sunt, de cele mai multe ori, ineficiente, subdezvoltate și pasive. Multe dintre aceste structuri deconcentrate au corespondent în administrația publică locală descentralizată din subordinea consiliilor locale, județene și ale primăriilor, de exemplu în sectoare precum tineret și sport, servicii sociale sau de sănătate. De asemenea, se poate observa cum unele spitale aflate în subordinea administrației publice locale funcționează mai eficient și beneficiază de resurse superioare și finanțare maibună. Guvernul va clarifica pe baza unei evaluări serioase mecanismele de coordonare și management al acestora, care să pună activitățile desfășurate într-o paradigmă bazată pe performanță și eficacitate.

Realizarea de sisteme informatice unitare la nivel local, care să permită interoperabilitatea sistemelor diverselor UAT-uri cu nivelul central; realizarea raportărilor Open Data conform specificațiilor unitare la nivel național. Cadastrarea proprietăților statului; implementarea generalizată, la nivelul UAT, al instituțiilor publice și al operatorilor de servicii de interes economic general a instrumentelor digitale de identificare, inventariere, evaluare și stocare de tip GIS. Interoperabilizarea bazelor de date local-central, reglementarea accesului reciproc la bazele de date local-central și central-local.

Implementarea unui cadru unitar de competențe la nivelul administrației/o carieră mai clară. Este nevoie de un sistem instituțional și legal stabil, coerent și eficace, care să asigure un management unitar al tuturor resurselor umane care lucrează în administrația publică. Este necesară clarificarea și eficientizarea rolului și mandatului ANFP, precum și a capacității sale tehnice, astfel încât să devină o instituție aliniată la standardele de calitate din domeniu în țările UE. Va fi operaționalizat un nou cadru de competențe pentru funcția publică, reglementat de Codul Administrativ, ceea ce va conduce la definirea mixului de cunoștințe, abilități și atitudini necesare pentru ocuparea funcțiilor publice și care va susține profesionalizarea administrației publice și creșterea calității resursei umane din sectorul public. Aceasta se va reflecta în recrutarea și selecția funcționarilor publici, formarea și dezvoltarea lor, precum și în evaluarea performanțelor individuale. Elaborarea unui model profesionist și imparțial de recrutare în funcția publică, prin organizarea unui sistem de concursuri care să pună accentul pe competența și integritatea funcționarilor publici, precum și pe orientarea spre performanță. Acest obiectiv va fi pus în practică prin dezvoltarea și pilotarea unui proces transparent și incluziv de recrutare și selecție în administrația publică centrală prin concurs de recrutare. Sistemul dezvoltat va fi aplicat progresiv în anii următori tuturor categoriilor de funcționari publici din administrația publică centrală. Administrația publică de la nivel local va beneficia de asistența instituțiilor specializate de la nivel central pentru preluarea și implementarea unor instrumente de recrutare care să aibă în centru preocuparea pentru competență și integritate a funcționarilor publici. Îmbunătățirea radicală a modului de legiferare și limitarea drastică a practicii de legiferare prin excepție sau prin derogare. Acest lucru se referă, pe de-o parte, la fundamentarea actelor normative în ceea ce privește evaluarea preliminară a impactului și unificarea standardelor în acest domeniu. Pe de altă parte, această prioritate se referă la tehnica de redactare și corelare a actelor normative și instituirea și în acest domeniu a unui singur standard de calitate.

Implementarea proiectelor de competențe digitale ale angajaților administrației publice și asigurarea resursei umane necesare procesului de transformare digitală: - cuantificarea nevoii de specialiști IT în administrația publică și elaborarea unui plan național pentru formarea și fidelizare a acestora; - Crearea unui corp de specialiști la nivel central (ADR) pentru pilotarea transformării digitale, în special pentru nevoile de la nivel local; - derularea unui program amplu pentru crearea abilităților digitale necesare la nivelul angajaților din sectorul public care vor opera noile instrumente digitale puse la dispoziție prin: - evaluare constantă a nivelului de abilități digitale în administrația publică; - programe naționale de formare a funcționarilor publici, cu un calendar adaptat evoluției sistemelor informatice din administrația publică, dar și corelarea acestora cu evoluția tehnologică propriu-zisă. Sistem unic de evidență a personalului bugetar pentru funcționarii publici, personalul contractual din administrație și angajații la stat. Sistemul e-bugetar. Se va accelera operaționalizarea prevederilor din Codul administrativ legate de evidența centralizată a personalului bugetar. Se va redefini cariera funcționarilor publici astfel încât să fie mai atractivă, cu un parcurs mai lung, care să permită cu adevărat evaluarea performanțelor pentru a orienta corpul funcționarilor publici spre atingerea rezultatelor și pentru responsabilizare față de cetățeni și mediul de afaceri. Va fi implementat un program solid de formare pentru funcțiile de management din administrația publică, cu accent pe dezvoltarea competențelor de leadership și managementul echipelor/managementul performanței. Depolitizarea funcției publice și stabilirea clară a pozițiilor politice în structura administrativă. Este nevoie de profesioniști în sistemul public, așa cum este nevoie și de decidenți politici care să poarte răspunderea alegerii opțiunilor de politică publică. În ultimele decenii, aceasta legătură/conexiune dintre politic și administrativ a fost păstrată, de multe ori intenționat neclară. Se va stabili, fără echivoc, care sunt pozițiile de răspundere politică și pozițiile din sistemul administrativ unde administrația se bazează pe funcționari publici. Se vor organiza consultări publice extinse pentru a stabili ce sistem de funcție publică e cel mai potrivit pentru o Românie modernă pe termen lung (corp de funcționari publici și bazat pe carieră sau un sistem mai flexibil, ancorat în realitățile pieței muncii și bazat pe concursul deschis pentru fiecare poziție). Indiferent de decizia finală, este important ca soluția aleasă să fie urmărită și implementată complet, fără jumătăți de măsură sau mecanisme ocolitoare. Se va clarifica, de asemenea, statutul și rolul serviciilor deconcentrate ale ministerelor, precum și ale înalților funcționari publici în sistemul administrativ român, dar și al corpului de inspectori guvernamentali, în prezent inactiv și generator de costuri pentru bugetul de stat.

Continuarea transparentizării proceselor și procedurilor administrative prin promovarea de date și informații deschise, disponibile public. Publicarea online și accesul cetățenilor la toate cheltuielile publice, contractele de achiziții publice și la toate informațiile relevante privind instituțiile statului, de la Guvern până la primării. Transferul cât mai multor proceduri administrative în mediul digital/online, astfel încât să restrângem cât mai mult oportunitățile pentru fapte de corupție și comportament lipsit de etică profesională sau imoral. Selecția mai riguroasă a personalului din administrație prin proceduri transparente și instrumente precum concurs pentru funcționari publici.

Promovarea unei culturi a eticii și integrității prin introducerea unui management al performanței, bazat pe un cadru de competențe în funcția publică și un proces continuu de formare profesională bazat pe orientarea spre performanță și analiza nevoilor de formare pe bază de date.

Consolidarea și intensificarea politicilor de control și prevenție a faptelor de corupție și comportamentului lipsit de etică a personalului. Obiectivele legate de asigurarea transparenței decizionale, accesul la informații de interes public sau promovarea platformelor și surselor de date deschise vor fi realizate implicit prin măsurile de informatizare, debirocratizare, simplificare administrativă descrise în secțiunile precedente. Totodată, deși există norme legale clare, care reglementează obligativitatea tuturor instituțiilor publice de a transparentiza și informa publicul în legătură cu activitatea pe care o desfășoară și rezultatele pe care le obțin, practica arată că un procent extrem de mic de instituții publice întocmesc, de exemplu, rapoarte privind aplicarea Legii 544/2001 privind informațiile de interes public. Un aspect pe care guvernul se va focaliza mai mult vizează executarea obligațiilor legale în acest sens de către toate autoritățile publice centrale și locale printr-o activitate mai intensă monitorizare și control, inclusiv sancționarea celor care nu respectă legea.

Creșterea numărului specialiștilor în construcții - experți, verificatori si auditori energetici, în multe domenii fiind înregistrată o lipsă acută de specialiști de acest gen. Codul Amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor - sintetizează și simplifică prevederile actelor normative, care se referă la domeniile construcțiilor, atât la proiectare, cât și la avizare, autorizare și execuție. Va simplifica interacțiunea beneficiarilor cu autoritățile locale, va simplifica procedurile de elaborare și avizare proiecte, va crea un flux mai rapid pentru autorizarea lucrărilor, va eficientiza monitorizarea execuției lucrărilor. Auditul normativelor elaborate și publicate de MDLPA - se vor actualiza toate normativele depășite. Se vor înlocui cele perimate și se vor abroga cele care nu mai au obiectiv, referindu-se la materiale, tehnologii sau procese de proiectare care nu se mai folosesc. I. Descentralizarea - prioritate a guvernului:

Descentralizarea clădirilor abandonate și degradate aparținând administrației publice centrale și companiilor naționale de stat cu titlu gratuit către autoritățile locale.

Descentralizarea resurselor financiare prin rămânerea redevențelor de exploatare la nivel local in proporție de 90% (50% la CJ și 40% la primarii).

Descentralizarea fondurilor europene către UAT prin transformarea ADR-urilor in Autorități de Management pentru POR, program de 15 miliarde de Euro;

Implementarea cadrului legal de funcționare a ITI-urilor și continuarea demersurilor pentru creșterea numărului acestora.

1. Continuarea proiectelor aflate în diferite faze de execuție. Proiecte de autostrăzi și drumuri expres aflate în execuție: Deschidere Tronson Stadiu Lungime (km) 2027 și finalizarea lucrărilor pentru cel puțin 60% din totalul investițiilor în infrastructura feroviară – investiții tip Quick Wins – eliminarea restricțiilor și a limitărilor de viteză. OBIECTIVE PENTRU PERIOADA 2024 -2028: 1. Continuarea proiectelor aflate în diferite faze de execuție. Proiecte de autostrăzi și drumuri expres aflate în execuție: Deschidere Tronson Stadiu Lungime (km) 2024 A0: Centura Bucuresti Nord Lot 2 (partial) A3 - DN2 (Afumati) In executie 9,50 Deschidere Tronson Stadiu Lungime (km) 2024 A0: Centura Bucuresti Sud Lot 3 (DN6 - A1) In executie 17,97 2024 A0: Centura Bucuresti Sud Lot 1 (partial) In executie 10,93 2024 A0: Centura Bucuresti Nord Lot 4 (DN3 Cernica - A2) In executie 4,47 2024 A7: Ploiesti - Buzau Lot 1 (Dumbrava - Mizil) In executie 21,00 2024 A7: Ploiesti - Buzau Lot 2 (Mizil - Pietroasele) In executie 28,35 2024 A7: Buzau - Focsani Lot 1 (Buzau - Vadu Pasii) In executie 4,60 2024 A7: Buzau - Focsani Lot 4 (Mandresti Munteni - Focsani Nord) In executie 10,94 2025 A3: Suplacu de Barcau - Bors Sectiunea 3B2 (Zimbor - Poarta Salajului) In executie 13,26 2025 A1: Sibiu - Pitesti Sectiunea 5 (Curtea de Arges - Pitesti) In executie 30,35 Deschidere Tronson Stadiu Lungime (km) 2025 A7 Focsani - Bacau Lot 1 (Focsani - Domnesti Targ) In executie 35,60 2025 A7: Focsani - Bacau Lot 2 (Domnesti Targ - Racaciuni) In executie 38,78 2025 A7: Focsani - Bacau Lot 3 (Racaciuni - Bacau) In executie 21,52 2025 A7: Buzau - Focsani Lot 2 (Vadu Pasii - Ramnicu Sarat) In executie 30,80 2025 A7: Buzau - Focsani Lot 3 (Ramnicu Sarat - Mandresti Munteni) In executie 36,10 2025 A3: Suplacu de Barcau - Bors Sectiunea 3A2 (Nadaselu - Mihaiesti) In executie 16,80 2025 A3: Suplacu de Barcau - Bors Sectiunea 3B1 (Mihaiesti - Zimbor) In executie 13,26 2025 A7: Bacau - Pascani Lot 1 (Saucesti - Trifesti Targ) In executie 30,30 Deschidere Tronson Stadiu Lungime (km) 2025 A7: Bacau - Pascani Lot 2 (Trifesti - Gheraiesti) In executie 18,99 2025 A7: Bacau - Pascani Lot 3 (Mircesti - Pascani) In executie 28,09 2025 A0: Centura Bucuresti Nord Lot 3 (Afumati - Cernica) In executie 8,60 2025 A7: Ploiesti - Buzau Lot 3 (Pietroasele - Buzau) In executie 13,90 2025 A3: Suplacu de Barcau - Bors Sectiunea 3C1 (Suplacu de Barcau - Chiribis) In executie 26,35 2026 A1: Sibiu - Pitesti Sectiunea 4 (Tigveni - Curtea de Arges) In executie 9,86 2026 A1: Lugoj - Deva Lot 2 (Margina - Holdea) In executie 13,16 2026 A8: Leghin - Targu Neamt In executie 29,91 2026 A0: Centura Bucuresti Nord Lot 1 DJ601 - DN1 (Corbeanca) In executie 17,50 Deschidere Tronson Stadiu Lungime (km) 2026 A8: Targu Mures - Miercurea Nirajului In executie 24,40 2026 A3: Suplacu de Barcau - Bors Sectiunea 3C2 (Chiribis - Biharia) In executie 28,55 2027 A1: Sibiu - Pitesti Sectiunea 2 (Boita - Cornetu) In executie 31,33 2027 A1: Sibiu - Pitesti Sectiunea 3 (Cornetu - Tigveni) In executie 37,40 2027 A13: Sibiu - Fagaras Lot 3 (Arpasu de Jos - Sambata de Sus) In executie 17,61 2027 A13: Sibiu - Fagaras Lot 4 (Sambata de Sus - Fagaras) In executie 16,26 2027 A13: Sibiu - Fagaras Lot 1 (Boita - Avrig/Marsa) In executie 14,25 2027 A13: Sibiu - Fagaras Lot 2 (Avrig/Marsa - Arpasu de Jos) In executie 19,92 TOTAL KM IN EXECUTIE* 730,61 KM

Dezvoltarea implementării proiectelor de infrastructură și anagement responsabil și proactiv. Proceduri de selecție în derulare la nivelul MTI pentru companiile din subordine va fi realizată prin finalizarea selecțiilor în conformitate cu Legea nr. 111 din 27 mai 2016 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice pentru companiile care implementează marile proiecte de infrastructură. Selecții administratori finalizate pentru companiile care gestionează cele mai mari proiecte de infrastructură de transport: CNAIR, CNIR, CFR SA, CFR Călători, Metrorex. Pentru celelalte companii, selecțiile sunt în curs de finalizare în diverse stadii; Coordonarea eficientă al implementării proiectelor și eliminarea blocajelor. Măsura se realizează continuu la nivelul MTI. Îmbunătățirea rezultatelor se va realiza prin continuarea procesului de reorganizare instituțională și dezvoltarea parteneriatului cu INCAS pentru monitorizarea independentă a marilor proiecte de infrastructură de transport. Implicarea autorităților locale în implementarea proiectelor de infrastructură națională: Întărirea parteneriatelor dintre CNAIR/CFR și autoritățile locale. Operaționalizarea Autorității de Management pentru Programul Transport 2021-2027 și lansarea ghidurilor beneficiarilor. Măsura se va realiza prin continuarea implementării parteneriatelor cu autoritățile locale. În prezent se utilizează cadrul legal aferent OUG 88/2020 și 101/2020 pentru implementarea proiectelor utilizând fonduri europene nerambursabile prin POIM, însă acest demers va fi continuat și în programul PT 2021-2027 prin introducerea autorităților locale în categoria beneficiarilor eligibili (Axa 2). Până în prezent, au fost semnate deja peste 70 de astfel de parteneriate cu administrațiile publice locale în vederea dezvoltării infrastructurii rutiere, feroviare și de metrou, iar acest proces va fi continuat și în perioada următoare. Suport tehnic oferit autorităților locale în vederea implementării proiectelor de infrastructură națională fără blocaje. Dialog și suport tehnic din partea MTI/CNAIR/CFR pentru autoritățile locale care implementează proiecte de infrastructură națională în parteneriat. Măsura se va realiza prin continuarea susținerii tehnice din partea MTI/CNAIR și CFR a autorităților locale în vederea implementării eficiente a proiectelor de infrastructură națională.

Continuarea reformării aparatului central se va realiza prin modificări ale aparatului administrativ central al MTI prin operaționalizarea AM PT 2024-2028 și modernizarea și eficientizarea procedurilor interne de lucru. Operaționalizare AM în lucru; prima etapă a reorganizării finalizată la nivelul MTI. Complementar, se vor crea noi organisme intermediare (OI) la nivelul AM PT 2024-2028, care pot duce la simplificarea și eficientizarea procesului de absorbție de fonduri europene în domeniul infrastructurii de transport (dezvoltarea capacității beneficiarilor autohtoni prin dotarea de utilaje și calificarea personalului în vederea susținerii necesarului de materiale pentru proiectele de infrastructură de transport, atât actuale cât și cele viitoare); Eficientizarea procedurilor interne de lucru ale MTI se va efectua prin operaționalizarea AM PT 2024-2028 într-o manieră digitalizată într-o primă etapă, urmând ca apoi digitalizarea să se realizeze și la nivelul celorlalte structuri ale MTI; Măsura se va realiza prin implementarea unor parteneriate cu marile universități din România pentru promovarea tinerilor specialiști și atragerea specialiștilor români care lucrează în alte țări. Se are în vedere implicarea acestora atât la nivelul MTI cât și la nivelul companiilor din subordine în vederea constituirii unor divizii mixte de specialiști care să analizeze, corecteze și eficientizeze documentațiile tehnice și implementarea generală a proiectelor de infrastructură de transport.

Implementarea reformelor în domeniul transporturilor prin PNRR. Prin implementarea reformelor, atât cele aferente proiectelor cât și cele aferente creșterii capacității administrative se vor crea inevitabil premisele declanșării unor reforme structurale. Reformele din PNRR coroborate cu investițiile în infrastructura de transport primară și secundară, în conformitate cu Programul Investițional și PT 2021-2027, creează un cadru fără precedent în România pentru dezvoltarea infrastructurii de transport;

Dezvoltarea infrastructurii de transport multimodală se va realiza în strânsă legătură cu investițiile de pe rețeaua primară a României. Platformele multimodale logistice de tip rutier-feroviar, rutier-aerian, feroviar aerian, naval-rutier, naval-feroviar pot reprezenta un pilon de dezvoltare al industriei românești prin eficientizarea procesului de transport de mărfuri. Aeroportul Otopeni să devină aeroport coordonat (conform reglementărilor IATA). Prioritizarea investițiilor în domeniul transporturilor astfel încât să reflecte nevoile de conectivitate și de mobilitate, de reducere a aglomerărilor și de asigurare a fluenței circulației.

Creșterea conectivității la rețelele principale de transport europene se poate realiza prin dezvoltarea terminalelor multimodale de pasageri de tip aeroport - stații de cale ferată și prin implementarea trenurilor metropolitane pentru pasagerii din ariile urbane și periurbane mari. Proiectul de utilizare a surselor alternative de energie pentru mobilitate și transport de mărfuri, cu accent pe echilibrul climatic (e-mobilitate, hidrogen, combustibili sintetici).

Continuarea măsurilor sociale finanțate din fonduri nerambursabile pentru sprijinirea populației vulnerabile.

Continuarea măsurilor de sprijinire a mediului de afaceri în vederea consolidării rezilienței economice. Gestionarea eficientă a alocărilor din fonduri structurale și alte fonduri nerambursabile. Descentralizare în gestionarea fondurilor europene. Simplificarea, debirocratizarea și digitalizarea în domeniul fondurilor europene.

Creșterea capacitații administrative la nivelul entităților implicate în gestionarea fondurilor europene Corelarea și integrarea strategică a programelor și investițiilor susținute din diferite fonduri publice (europene, naționale).

Înființarea unui fond pentru asigurarea cofinanțării proiectelor europene, destinat autorităților publice locale

1. Atragerea fondurilor din cadrul financiar multianual și gestionarea procesului de închidere a Programelor. Verificarea cererilor de pre-finanțare/plată/rambursare pentru PO aferente CFM 2024- 2028; Gestionarea închiderii programelor operaționale finanțate în perioada de programare 2020- 2024;

Implementarea proiectelor în risc de a fi incluse pe lista proiectelor etapizate/ nefuncționale/nefinalizate pentru a minimiza necesarul de finanțare rămas de suportat după 31.12.2024 și care va fi transferat în noile Programe 2024-2028 / care vor greva bugetele beneficiarilor/care vor greva bugetul de stat.

2. Atragerea fondurilor din Cadrul Financiar Multianual 2024-2028.

Operaționalizarea sistemelor de management și control la nivelul Autorităților de Management pentru toate programele; Întărirea capacității administrative și operaționale a tuturor Autorităților de Management, stabilirea intervențiilor și a apelurilor de proiecte aferente tuturor programelor; Elaborarea unor procedure de îndeplinirea condițiilor favorizante care condiționează rambursarea fondurilor aferente CFM 20204-2028;

Implementarea Investițiilor Teritoriale Integrate. În Acordul de Parteneriat 2024-2028 au fost incluse 4 zone de investiții teritoriale integrate: ITI Delta Dunării, ITI Valea Jiului, ITI Microregiunea Țara Făgărașului și ITI Moții - Țara de Piatră. În contextul definitivării mecanismelor de implementare pentru perioada 2021-2027, MIPE urmărește operaționalizarea mecanismului ITI prin propunerea unui cadru metodologic coerent și unitar pentru selecția și implementarea Strategiilor ITI, care să asigure inclusiv utilizarea cât mai eficientă a resurselor alocate prin Programul Asistență Tehnică 2021-2027 pentru operaționalizarea și sprijinirea funcționării structurilor de guvernanță aferente ITI;

3. Implementarea cu succes a reformelor și investițiilor pentru reziliența economică și socială a României în cadrul PNRR. Modificarea PNRR pentru adaptarea la contextul economic, inclusiv prin introducerea capitolului REPowerEU, în conformitate cu prevederile europene. Implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență prin depunerea Cererilor de Plată conform calendarului agreat cu CE; Simplificarea fluxurilor financiare pentru beneficiarii de fonduri din PNRR.

4. Simplificarea accesării fondurilor europene prin crearea unui cadru normativ suplu, eficient și orientat spre sprijinirea beneficiarului.

Continuarea demersurilor pentru interoperabilitatea și inter conectivitatea platformelor și bazelor de date ale instituțiilor statului cu sistemul MySMIS 2021;

Extinderea utilizării costurilor simplificate; Înlocuirea, în toate situațiile în care este posibil, a raportărilor birocratice cu verificări la locul implementării proiectului; Măsuri de debirocratizare a evaluării, contractării și implementării proiectelor finanțate prin fonduri europene printr-o serie de modificări aduse sistemului MySMIS. Promovarea soluțiilor ITC în acest sens;

Dezvoltarea unor scheme de ajutor de stat pentru a sprijini producția în România a materiilor prime necesare proiectelor de infrastructură. Crearea unor noi axe de finanțare și crearea unor noi Organisme Intermediare (OI) în acest sens.

5. Profesionalizarea politicilor publice și a resursei umane în managementul fondurilor europene în România.

Dezvoltarea unei rețele naționale a specialiștilor în fonduri europene din România și din instituțiile europene în scopul valorificării expertizei și a diseminării bunelor practici;

Dezvoltarea competențelor de management al fondurilor europene precum și creșterea capacității instituționale în domeniul fondurilor europene, de la nivel național la nivelul autorităților locale;

Creșterea capacității de analiză tehnico-financiară la nivelul autorităților de management;

Îmbunătățirea serviciilor de helpdesk - suport și asistență pentru beneficiari;

Înființarea unui institut de asistență tehnică și proiectare după model european.

6. Asigurarea unei sinergii între acțiunile finanțate în România din PNRR, Politica de Coeziune, Politica Agricolă Comună, programele naționale, programele gestionate direct de Comisia Europeană, instrumente financiare. Operaționalizarea, la nivelul Guvernului, a unui mecanism eficient de integrare strategică a programelor de finanțare și a investițiilor susținute din diferite fonduri publice, pornind inclusiv de la recomandările experților Băncii Mondiale către SGG; Interoperabilitatea sistemelor și bazelor de date ale finanțărilor din fonduri publice europene (MySMIS etc), de la bugetul de stat și din alte surse;

Sprijinirea și susținerea prin informare, instruire, cofinanțare și asistență tehnică a participării beneficiarilor din România în programele gestionate direct de Comisia Europeană și/sau alți finanțatori. Coordonarea acestui proces, inclusiv crearea unui portofoliu de proiecte strategice pentru România.

1. Spijinirea sistemului de planificare, elaborare, monitorizare și evaluare a politicilor publice. Cu privire la îmbunătățirea planificării și fundamentării procesului de reglementare de la nivelul Guvernului, SGG va contribui la atingerea unor obiective strategice prevăzute în cadrul Componentei 14 din Planului Național de Redresare și Reziliență, după cum urmează: - în domeniul managementului strategic și al planificării strategice, SGG va asigura corelarea documentelor strategice cu prioritățile de guvernare, va contribui la dezvoltarea capacității ministerelor şi a altor instituții publice de a elabora strategii coerente şi sustenabile, asigurând, în același timp, monitorizarea îndeplinirii obiectivelor strategice de către instituțiile inițiatoare prin intermediul unei platforme IT ce va fi operaționalizată în acest scop. De asemenea, SGG împreună cu Ministerul Finanțelor vor contribui prin acțiuni specifice la implementarea bugetării de programe în administrația publică centrală. - în domeniul coordonării politicilor publice, SGG va asigura îmbunătățirea gradului de implementarea a Planului Anual de Lucru al Guvernului (PALG) și va derula acțiuni și proiecte care vizează asigurarea sprijinului metodologic necesar ministerelor și altor instituții publice în procesul de planificare, formulare, monitorizare și evaluare a politicilor publice. - în domeniul evaluării impactului reglementărilor, SGG va continua demersurile initiate cu privire la elaborarea unor proiecte de acte normative mai simple și mai clare, accesibile cetățenilor, fără sarcini/costuri suplimentare pentru aceștia și pentru companii; - utilizarea de date statistice și dovezi în etapele de fundamentare și evaluare ex-post a proiectelor de acte normative; - eficientizarea activității Consiliului Consultativ pentru Evaluarea Impactului Actelor Normative (CCEIAN) și utilizarea, de către instituțiile inițiatoare, a punctelor de vedere emise în scopul îmbunătățirii calității reglementărilor adoptate de Guvern.

2. Reforma sistemului de guvernanță a întreprinderilor publice. În ceea ce privește regimul de guvernanță a întreprinderilor publice, Guvernul va aplica toate măsurile necesare pentru alinierea la standardele internaționale în domeniu, cu accent asupra standardelor de guvernanță corporativă ale OCDE. Adoptarea acestor standarde este dezirabilă atât din punctul de vedere al modernizării managementului întreprinderilor publice, cât și ca un pas important în ceea ce privește atingerea țintei privind aderarea României la OCDE. În luna februarie a.c. a fost lansat, la București, Raportul Evaluarea guvernanței corporative a întreprinderilor de stat din România, raport elaborat de OCDE. În cadrul acestuia, sunt recunoscute progresele realizate de România în ultimii 10 ani și serecomandă acțiuni concrete ce pot fi întreprinse în continuare, precum: Crearea cadrului legal pentru înființarea unei agenții în domeniu, asigurându-se astfel separarea exercitării dreptului de proprietate a statului de funcția de reglementare și elaborare a politicilor publice în domeniu; Definirea unor obiective clare de performanță financiară și non-financiară pentru întreprinderile de stat individuale; Menținerea condițiilor de concurență echitabile cu alte companii de pe piață și eliminarea scutirilor legale aplicabile întreprinderilor de stat;

Consolidarea autonomiei și independenței consiliilor de administrație;

Îmbunătățirea transparenței și a practicilor de divulgare a informațiilor financiare și non-financiare de către întreprinderile de stat, precum și îmbunătățirea monitorizării și implementării măsurilor de gestionare a riscurilor și de integritate. Guvernul și-a asumat prin PNRR reforma 9 - Îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor de stat. Aceasta cuprinde următoarele ținte și jaloane: - Intrarea în vigoare a legislației actualizate privind companiile de stat. Intrarea în vigoare a Legii nr. 111/2016 modificate, eliminându-se toate excepțiile, inclusiv pentru companiile de stat de la nivel local; - Operaționalizarea Grupului Operativ din cadrul Centrului Guvernului pentru coordonarea și monitorizarea politicilor de guvernanță corporativă; - Publicarea tabloului de bord de monitorizare cu obiective financiare și nefinanciare și indicatori de performanță pentru toate categoriile de societăți publice (inclusiv din sectoare-cheie precum transporturile, energia, utilitățile publice); - Reducerea cu 50 % a numirilor interimare/temporare în consiliile de administrație ale companiilor de stat central; - Cel puțin 3 companii de stat listate/de tip lease/restructurate în domeniul energiei și al transporturilor; - Reducerea cu 10 % a numirilor interimare/temporare în consiliile de administrație ale companiilor de stat locale. Prin implementarea acestor reforme se dorește creșterea eficienței și profitabilității întreprinderilor publice, transparentizarea în ceea ce privește monitorizarea performanței acestora și, nu în ultimul rând, desfășurarea unor proceduri transparente și competitive pentru selectarea membrilor în consiliile de administrație. Principalele măsuri avute în vedere pentru perioada următoare sunt: - Finalizarea procesului de modificare a legislației în materie, respectiv a legii nr. 11/2016 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice; - Înființarea unei agenții pentru monitorizarea și evaluarea performanței întreprinderilor publice (AMEPIP) care va garanta corectitudinea și transparența procesului de stabilire și aprobare a obiectivelor financiare și nefinanciare precum și a indicatorilor cheie de performanță ai întreprinderilor publice; - Proces transparent de selectare a președintelui și vicepreședinților AMEPIP, asimilați funcțiilor de secretar de stat, respectiv subsecretari de stat, prin derularea unui proces competitiv și deschis. Este important de semnalat că este singura situație în care demnitarii nu sunt numiți direct, ci parcurg etapele unei proceduri de selecție; - Asigurarea unei proceduri corecte și transparente de nominalizare a membrilor consiliilor de administrație precum și diminuarea perioadelor pentru mandatele provizorii. AMEPIP va avea responsabilitatea finală asupra procesului de selecție în consiliile de administrație din punct de vedere al respectării standardelor privind transparența si competitivitatea procedurii; Elaborarea unui tablou de bord, gestionat de AMEPIP, care permite colectarea de date exacte și fiabile de la întreprinderile publice, precum și analizarea și monitorizarea continuă a indicatorilor de performanță ai acestora; Elaborarea unor norme clare și concise care să sprijine entitățile implicate în implementarea legislației în domeniul guvernanței corporative.

3. Încurajarea și menținerea dialogului inter-religios și inter-confesional, pentru păstrarea climatului de pace socială și creșterea toleranței prin dialog și cunoaștere reciprocă, prin: Monitorizarea respectării libertății religioase pentru combaterea discriminării pe motive religioase.

Promovarea libertății religioase și a modelului românesc de relații stat-culte prin organismele internaționale la care România este parte. Aprofundarea relațiilor de parteneriat cu cultele religioase precum și dezvoltarea de relații cu celelalte organizații religioase ca actori importanți ai societății civile.

Susținerea și punerea în valoare a acțiunilor și proiectelor cultelor în vederea păstrării și promovării limbii și identității naționale și culturale a românilor din jurul granițelor țării și din diaspora. Alocarea unui sprijin financiar adecvat unităților de cult aparținând cultelor religioase pentru proiecte social-filantropice, educaționale, culturale, pentru restaurarea și punerea în valoare a patrimoniului istoric și pentru construirea și repararea lăcașurilor de cult.

Finanțarea programelor pentru cercetarea științifică în domeniul sportului de performanță.

Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii sportive. Modificări și completări ale actelor normative cu incidență în sport (Legea Educației Fizice și Sportului, Legea Sponsorizării și Mecenatului etc.). Sincronizarea legislației cu normativele europene în domeniul sportului.

1. Participarea sportivilor din România la Jocurile Olimpice.

Susținerea programelor COSR în vederea pregătirii, calificării și participării la JO. Prioritizarea și susținerea programelor Federațiilor Naționale cu șanse de calificare și participare la JO.

2. Reformarea sistemului de formare și perfecționare a specialiștilor în domeniul Sportiv. Crearea unui sistem de performanță a antrenorilor prin care vor fi obligați să se perfecționeze permanent: Modificarea actualului cadru legislativ referitor la calificarea de Antrenor, modificare care va fi în acord cu standardele europene și cu realitățile din România. Se propune ca formarea antrenorilor să se realizeze prin instituţiile de învăţământ, în cadrul cărora funcționează un program de studii de licență/masterat de specializare/aprofundare într-o ramură de sport, autorizate sau acreditate în condiţiile legii și prin școlile postliceale de antrenori, autorizate sau acreditate în condiţiile legii, încadrându-se în prevederile legale de formare a antrenorilor;

Implementarea Programului de profesionalizare a specialiștilor din domeniul sport „Level-up Sport (Top-Sport)”; Programul de reintegrare și valorificare în domeniul sportiv a „know-how-ului” foștilor sportivi retrași din activitate - „Program Re-Start”.

3. Dezvoltarea și promovarea sportului pentru toți.

Creșterea numărului de practicanți ai sportului de masă de la 6% la 35%:

1. Dezvoltare de programe de finanțare prin Agenția Națională pentru Sport privind promovarea și dezvoltarea sportului pentru toți;

2. Reașezarea piramidei sportului prin sportul școlar;

3. Programe implementate prin Federația Sportul Școlar și Universitar;

4. Susținerea activităților sportive masters;

5. Implementarea Programului de dezvoltare a structurilor sportive private de pe teritoriul României „Start-up Sport”.

6. Definirea unor noi programe de finanțare în domeniul sportului.

7. Diversificarea programelor de finanțare care pot fi accesate atât de către structurile sportive de drept public, cât și de către cele de drept privat:

8. Realizarea unor parteneriate strategice U.A.T.-uri și GAL-uri;

9. Crearea unor linii de finanțare în cadrul Agenției Naționale pentru Sport prin depunerea de proiecte;

10. Constituirea unui grup de lucru comun cu Ministerul Educației;

11. Înființarea unui HUB la nivelul Agenției Naționale pentru Sport în care să fie cooptați: Sindicatele, Federațiile, Cluburile, ONG-urile de profil și voluntari, în vederea monitorizării și implementării programului la nivel național. La acest moment există un HUB similar pentru un proiect European: Săptămâna Europeană a Sportului;

12. Obiectivul este transformarea acestui HUB într-o entitate permanentă.

13. Promovarea activităților fizice și a sportului pentru sănătate.

14. Elaborarea și implementarea politicilor publice de îmbunătățire a stării de sănătate a cetățenilor prin sport și activitate fizică:

15. Valorificarea imaginii foștilor și actualilor campioni mondiali și olimpici;

16. Inițierea unui program anual în parteneriat cu Ministerul Educației și Ministerul Sănătății de conștientizare a populației despre importanța practicării exercițiului fizic zilnic în mod, independent;

17. Campanie media axată pe importanța practicării sportului și activităților fizice pentru prevenirea apariției problemelor de sănătate.

18. Reorganizarea sistemului sportiv pentru sportul paralimpic.

Dezvoltarea sportului de masă și de performanță pentru persoanele cu dizabilități:

19. Transformarea structurii de organizare a Comitetului Paralimpic Român într-o structură similară cu cea a COSR;

20. Înființarea birourilor paralimpice în cadrul Federațiilor Sportive Naționale;

21. Crearea de competiții sportive la nivel național în funcție de dizabilitate.

22. Dezvoltarea, promovarea și susținerea sportului de performanță.

23. Obținerea de performanțe sportive, clasarea în primele națiuni ale lumii la competițiile sportive internaționale și reprezentarea României la Jocurile Olimpice:

24. Reconversia foștilor sportivi aflați în dificultate spre alte domenii de activitate;

25. Creșterea gradului de profesionalizare a specialiștilor;

26. Susținerea programelor de finanțare a loturilor naționale de juniori, centrelor olimpice de juniori și tineret, asigurând parcursul coerent al sportivilor către înalta performanță;

27. Susținerea programelor cu privire la Știința Sportului, Medicină Sportivă, Formarea și Perfecționarea Antrenorilor, condiție esențială în obținerea Înaltei Performanțe Sportive;

28. Încurajarea și susținerea organizării pe teritoriul României a competițiilor internaționale majore (Campionate Regionale, FOTE, Campionate Europene și Campionate Mondiale), cu rol de creștere a performanțelor sportive, de promovare a imaginii României și modernizării patrimoniului sportiv.

29. Promovarea de programe la nivel național pentru creșterea bazei de selecție pentru sportul de performanță și a numărului sportivilor legitimați.

30. Promovarea sportului de performanță la nivel de copii și juniori:

31. Organizarea de tabere naționale de sport, sub denumirea „Hercules”, pentru diferite sporturi, benefice sănătății și activității fizice a copiilor: înot, patinaj, ciclism și altele;

32. Continuarea programului de vouchere pentru echipament sportiv și extinderea lui de la 30.000 de beneficiari la 100.000;

33. Îmbunătățirea Programului național „Generația 28”, pentru atragerea și pregătirea pentru sportul de performanță a 60.000 de copii și tineri pe an;

34. Dezvoltarea infrastructurii sportive cu acces pentru copii și juniori, printr-un plan de investiții integrat rezultat prin colaborarea autorităților publice centrale, a celor locale și a sectorului privat;

35. Promovarea Programului “Sportul la Sat”, elaborarea unor programe speciale pentru dezvoltarea activităților sportive în orașe mici și mediul rural;

36. S.E.S. – „Săptămâna Europeană a Sportului”. În calitate de Organism Național de Coordonare (ONC), va continua organizarea Săptămânii Europene a Sportului, eveniment care are loc în fiecare an între 23-30 Septembrie și promovează sportul pentru toți la nivel European. Proiectul Săptămâna Europeană a Sportului este o inițiativă a Comisiei Europene menită să promoveze sportul și activitatea fizică în întreaga Europa sub motto-ul #BeActive;

37. “România în Mișcare”;

38. “Festivalul Sporturilor pe Plajă”;

39. “Festivalul sporturilor tradiționale (trântă, oină, lupte)”;

40. “Scoala Altfel”;

41. “Azi sunt Profu’ tău de Sport”.

1. Dotarea Loturilor Olimpice cu necesarul de materiale și echipamente specifice.

2. Obiectiv 2: Educația Fizică, Sportul Școlar și Universitar baza piramidei Sportului de Performanță.

3. Reluarea parteneriatului cu Ministerul Educației.

4. Organizarea de competiții școlare și universitare (zonale, regionale, naționale).

5. Reluarea programului “Campion în Școală”, prin implicarea Campionilor Olimpici, Mondiali și Europeni, beneficiari ai rentei viagere.

6. Obiectiv 3: Reluarea programului “Registrul Biomotric”.

7. Unul dintre principalele programe pentru cercetarea științifică în domeniul sportului de performanță, care are ca obiectiv monitorizarea unui set de parametrii antropometrici și de biomotricitate prin implementarea unei platforme informatice care conectează profesorii de educație fizică din toate unitățile școlare preuniversitare din România la PLATFORMA DE BIOMOTRICITATE.

8. Prin acest program Institutul Național de Cercetare pentru Sport (INCS) va putea să determine cu precizie o serie de date de interes național pentru: prevenirea sedentarismului la populația tânără; prevenirea afecțiunilor generale prin sport; creșterea potențialului de performanță fizică; creșterea calității selecției pentru sportul de performanță; creșterea calității selecției pentru profesii care implică efort și rezistență fizică.

9. Implementarea Strategiei Naționale pentru Sport.

10. Reformarea sistemului sportiv românesc prin elaborarea și implementarea Strategiei Naționale pentru Sport:

11. Creșterea gradului de participare activă a populației de toate vârstele la activități sportive cu caracter permanent, în scopul menținerii unui stări optime de sănătate individuală, al ridicării nivelului de coeziune, al creșterii nivelului de încredere în sine, integrarea pe piața forței de muncă a unei populații sănătoase, integrare şi încredere socială a membrilor societății etc.; creșterea gradului de participare activă a populației de la 6% la 35% la activități sportive cu caracter permanent;

12. Creșterea gradului de practicare a activităților sportive, cu precădere în rândul copiilor şi tinerilor, în scopul formării şi dezvoltării lor pentru a deveni cetăţeni activi, responsabili, independenți și creativi; Creşterea gradului de implicare a factorului uman, generator de plusvaloare şi dezvoltare economică, prin susținerea inițiativei private şi încurajarea programelor Comitetului Național Paralimpic.

13. Întărirea colaborării cu ANAD în investiţiilor în sport, pentru crearea de noi locuri de muncă şi dezvoltarea acestui sector ca unul din motoarele relansării economice a țării; creșterea nivelului culturii practicării activităților sportive.

1. Promovarea unui cadru legislativ modern și a politicilor publice pentru sportul de masă și sportul de performanță:

2. Refacerea legislației în domeniul sportului prin actualizarea terminologiei de specialitate precum și a simplificării procedurii de avizare a investițiilor în infrastructura sportivă de performanță;

3. Transpunerea în legislație a Strategiei Naționale pentru Sport;

4. Modificări și completări ale actelor normative cu incidenta în sport (Legea Educației Fizice și Sportului, Legea Sponsorizării și Mecenatului etc.);

5. Sincronizarea legislației cu normativele europene în domeniul sportului.

6. Refacerea legislației în domeniul sportului prin actualizarea terminologiei de specialitate precum și a simplificării procedurii de avizare a investițiilor în infrastructura sportivă de performanță;

7. Transpunerea în legislație a Strategiei Naționale pentru Sport;

8. Modificări și completări ale actelor normative cu incidenta în sport (Legea Educației Fizice și Sportului, Legea Sponsorizării și Mecenatului etc.);

9. Refacerea legislației în domeniul sportului prin actualizarea terminologiei de specialitate precum și a simplificării procedurii de avizare a investițiilor în infrastructura sportivă de performanță;

10. Transpunerea în legislație a Strategiei Naționale pentru Sport; Modificări și completări ale actelor normative cu incidenta în sport (Legea Educației Fizice și Sportului, Legea Sponsorizării și Mecenatului etc.); Sincronizarea legislației cu normativele europene în domeniul sportului. Întărirea colaborării cu ANAD în vederea combaterii dopajului în sport.

1. Dotarea Loturilor Olimpice cu necesarul de materiale și echipamente specifice.

2. Obiectiv 2: Educația Fizică, Sportul Școlar și Universitar baza piramidei Sportului de Performanță.

3. Reluarea parteneriatului cu Ministerul Educației.

4. Organizarea de competiții școlare și universitare (zonale, regionale, naționale).

5. Reluarea programului “Campion în Școală”, prin implicarea Campionilor Olimpici, Mondiali și Europeni, beneficiari ai rentei viagere.

6. Obiectiv 3: Reluarea programului “Registrul Biomotric”.

7. Unul dintre principalele programe pentru cercetarea științifică în domeniul sportului de performanță, care are ca obiectiv monitorizarea unui set de parametrii antropometrici și de biomotricitate prin implementarea unei platforme informatice care conectează profesorii de educație fizică din toate unitățile școlare preuniversitare din România la PLATFORMA DE BIOMOTRICITATE.

8. Prin acest program Institutul Național de Cercetare pentru Sport (INCS) va putea să determine cu precizie o serie de date de interes național pentru: prevenirea sedentarismului la populația tânără; prevenirea afecțiunilor generale prin sport; creșterea potențialului de performanță fizică; creșterea calității selecției pentru sportul de performanță; creșterea calității selecției pentru profesii care implică efort și rezistență fizică.

9. Obiectiv 4: Implementarea Strategiei Naționale pentru Sport.

10. Reformarea sistemului sportiv românesc prin elaborarea și implementarea Strategiei Naționale pentru Sport:

11. Creșterea gradului de participare activă a populației de toate vârstele la activități sportive cu caracter permanent, în scopul menținerii unui stări optime de sănătate individuală, al ridicării nivelului de coeziune, al creșterii nivelului de încredere în sine, integrarea pe piața forței de muncă a unei populații sănătoase, integrare şi încredere socială a membrilor societății etc.; creșterea gradului de participare activă a populației de la 6% la 35% la activități sportive cu caracter permanent;

12. Creșterea gradului de practicare a activităților sportive, cu precădere în rândul copiilor şi tinerilor, în scopul formării şi dezvoltării lor pentru a deveni cetăţeni activi, responsabili, independenți și creativi;

13. Creşterea gradului de implicare a factorului uman, generator de plusvaloare şi dezvoltare economică, prin susținerea inițiativei private şi încurajarea investiţiilor în sport.

14. Dotarea Loturilor Olimpice cu necesarul de materiale și echipamente specifice.

15. Obiectiv 2: Educația Fizică, Sportul Școlar și Universitar baza piramidei Sportului de Performanță.

16. Reluarea parteneriatului cu Ministerul Educației.

17. Organizarea de competiții școlare și universitare (zonale, regionale, naționale).

18. Reluarea programului “Campion în Școală”, prin implicarea Campionilor Olimpici, Mondiali și Europeni, beneficiari ai rentei viagere.

19. Obiectiv 3: Reluarea programului “Registrul Biomotric”.

20. Unul dintre principalele programe pentru cercetarea științifică în domeniul sportului de performanță, care are ca obiectiv monitorizarea unui set de parametrii antropometrici și de biomotricitate prin implementarea unei platforme informatice care conectează profesorii de educație fizică din toate unitățile școlare preuniversitare din România la PLATFORMA DE BIOMOTRICITATE.

21. Prin acest program Institutul Național de Cercetare pentru Sport (INCS) va putea să determine cu precizie o serie de date de interes național pentru: prevenirea sedentarismului la populația tânără; prevenirea afecțiunilor generale prin sport; creșterea potențialului de performanță fizică; creșterea calității selecției pentru sportul de performanță; creșterea calității selecției pentru profesii care implică efort și rezistență fizică.

22. Obiectiv 4: Implementarea Strategiei Naționale pentru Sport.

23. Reformarea sistemului sportiv românesc prin elaborarea și implementarea Strategiei Naționale pentru Sport:

24. Creșterea gradului de participare activă a populației de toate vârstele la activități sportive cu caracter permanent, în scopul menținerii unui stări optime de sănătate individuală, al ridicării nivelului de coeziune, al creșterii nivelului de încredere în sine, integrarea pe piața forței de muncă a unei populații sănătoase, integrare şi încredere socială a membrilor societății etc.; creșterea gradului de participare activă a populației de la 6% la 35% la activități sportive cu caracter permanent;

25. Creșterea gradului de practicare a activităților sportive, cu precădere în rândul copiilor şi tinerilor, în scopul formării şi dezvoltării lor pentru a deveni cetăţeni activi, responsabili, independenți și creativi;

26. Creşterea gradului de implicare a factorului uman, generator de plusvaloare şi dezvoltare economică, prin susținerea inițiativei private şi încurajarea investiţiilor în sport.

27. Dotarea Loturilor Olimpice cu necesarul de materiale și echipamente specifice.

28. Obiectiv 2: Educația Fizică, Sportul Școlar și Universitar baza piramidei Sportului de Performanță.

29. Reluarea parteneriatului cu Ministerul Educației.

30. Organizarea de competiții școlare și universitare (zonale, regionale, naționale).

31. Reluarea programului “Campion în Școală”, prin implicarea Campionilor Olimpici, Mondiali și Europeni, beneficiari ai rentei viagere.

32. Obiectiv 3: Reluarea programului “Registrul Biomotric”.

33. Unul dintre principalele programe pentru cercetarea științifică în domeniul sportului de performanță, care are ca obiectiv monitorizarea unui set de parametrii antropometrici și de biomotricitate prin implementarea unei platforme informatice care conectează profesorii de educație fizică din toate unitățile școlare preuniversitare din România la PLATFORMA DE BIOMOTRICITATE.

34. Prin acest program Institutul Național de Cercetare pentru Sport (INCS) va putea să determine cu precizie o serie de date de interes național pentru: prevenirea sedentarismului la populația tânără; prevenirea afecțiunilor generale prin sport; creșterea potențialului de performanță fizică; creșterea calității selecției pentru sportul de performanță; creșterea calității selecției pentru profesii care implică efort și rezistență fizică.

35. Obiectiv 4: Implementarea Strategiei Naționale pentru Sport.

36. Reformarea sistemului sportiv românesc prin elaborarea și implementarea Strategiei Naționale pentru Sport:

37. Creșterea gradului de participare activă a populației de toate vârstele la activități sportive cu caracter permanent, în scopul menținerii unui stări optime de sănătate individuală, al ridicării nivelului de coeziune, al creșterii nivelului de încredere în sine, integrarea pe piața forței de muncă a unei populații sănătoase, integrare şi încredere socială a membrilor societății etc.; creșterea gradului de participare activă a populației de la 6% la 35% la activități sportive cu caracter permanent;

38. Creșterea gradului de practicare a activităților sportive, cu precădere în rândul copiilor şi tinerilor, în scopul formării şi dezvoltării lor pentru a deveni cetăţeni activi, responsabili, independenți și creativi;

39. Creşterea gradului de implicare a factorului uman, generator de plusvaloare şi dezvoltare economică, prin susținerea inițiativei private şi încurajarea investiţiilor în sport.

40. Dotarea Loturilor Olimpice cu necesarul de materiale și echipamente specifice.

41. Obiectiv 2: Educația Fizică, Sportul Școlar și Universitar baza piramidei Sportului de Performanță.

42. Reluarea parteneriatului cu Ministerul Educației.

43. Organizarea de competiții școlare și universitare (zonale, regionale, naționale).

44. Reluarea programului “Campion în Școală”, prin implicarea Campionilor Olimpici, Mondiali și Europeni, beneficiari ai rentei viagere.

45. Obiectiv 3: Reluarea programului “Registrul Biomotric”.

46. Unul dintre principalele programe pentru cercetarea științifică în domeniul sportului de performanță, care are ca obiectiv monitorizarea unui set de parametrii antropometrici și de biomotricitate prin implementarea unei platforme informatice care conectează profesorii de educație fizică din toate unitățile școlare preuniversitare din România la PLATFORMA DE BIOMOTRICITATE.

47. Prin acest program Institutul Național de Cercetare pentru Sport (INCS) va putea să determine cu precizie o serie de date de interes național pentru: prevenirea sedentarismului la populația tânără; prevenirea afecțiunilor generale prin sport; creșterea potențialului de performanță fizică; creșterea calității selecției pentru sportul de performanță; creșterea calității selecției pentru profesii care implică efort și rezistență fizică.

48. Obiectiv 4: Implementarea Strategiei Naționale pentru Sport.

49. Reformarea sistemului sportiv românesc prin elaborarea și implementarea Strategiei Naționale pentru Sport:

50. Creșterea gradului de participare activă a populației de toate vârstele la activități sportive cu caracter permanent, în scopul menținerii unui stări optime de sănătate individuală, al ridicării nivelului de coeziune, al creșterii nivelului de încredere în sine, integrarea pe piața forței de muncă a unei populații sănătoase, integrare şi încredere socială a membrilor societății etc.; creșterea gradului de participare activă a populației de la 6% la 35% la activități sportive cu caracter permanent;

51. Creșterea gradului de practicare a activităților sportive, cu precădere în rândul copiilor şi tinerilor, în scopul formării şi dezvoltării lor pentru a deveni cetăţeni activi, responsabili, independenți și creativi;

52. Creşterea gradului de implicare a factorului uman, generator de plusvaloare şi dezvoltare economică, prin susținerea inițiativei private şi încurajarea investiţiilor în sport.

Susținerea demersurilor care încurajează învățarea limbii române atât prin forme instituționalizate cât și nonconvenționale (școli de duminică, școli parohiale, cercuri de învățare a limbii române și a tradițiilor românești etc.), folosirea limbii române ca limbă a realizării actului de educație, a creației artistice, a informării și dezbaterii, a serviciului religios, precum și folosirea acesteia în oricare aspect alt vieții. Organizarea de unități de învățământ de tip școală românească din afara granițelor țării”, cu predare în limba română, pe lângă oficiile diplomatice și instituțiile culturale ale României în străinătate, precum și cursuri de limbă, cultură și civilizație românească, prin Centrul Național Românesc pentru Învățământ la Distanță, în conformitate cu legislația statului respectiv, în unitățile în care învață un număr considerabil de preșcolari și/sau elevi români.

Sprijinirea demersurilor Institutului Limbii Române de deschidere a noi lectorate de limba română în universitățile din străinătate, precum și cele destinate protejării patrimoniului și expresiilor culturale specific (de exemplu: Muzeul Românilor de Pretutindeni).

Dezvoltarea politicii de acordare a burselor de studii în România pentru românii de pretutindeni, prin creșterea numărului de locuri alocate, în raport cu nevoile identificate la nivelul comunităților.

Extinderea actualului program de burse pentru elevii etnici români din Ucraina, Sebia și la românii din alte comunități istorice.

Dezvoltarea Programului de tabere ARC pentru românii de pretutindeni, precum și a taberele de studii sau de cunoaștere pentru copiii românilor din străinătate.

Susținerea cadrelor didactice care predau limba română sau în limba română în diaspora și comunitățile istorice, prin alocarea de fonduri și organizarea de cursuri de perfecționare, Inițierea unor măsuri de formare pentru persoanele care susțin programe educaționale nonconvenționale (școli de duminică, școli parohiale, cercuri de învățare a limbii române și a tradițiilor românești etc.). De asemenea, vor fi susținute rețelele internaționale academice românești, care să faciliteze și promoveze schimbul de experiență, mobilitatea academică. Va fi stimulat procesul de cartografiere a nevoilor cultural-educative ale comunităților românești de peste hotare.

Sprijinirea bisericilor românești din străinătate, obiectivul principal fiind coordonarea eforturilor pentru utilizarea expertizei și competențelor specifice prin derularea de proiecte și acțiuni comune, care să conducă la întărirea identității spirituale și culturale a românilor de pretutindeni, precum și la coagularea comunităților. Preocupate permanent de importanța dezvoltării conştiinţei identitare şi de consolidarea legăturilor cu românii din afara României, bisericile româneşti de peste hotare contribuie fundamental la întărirea identităţii spirituale, culturale şi naţionale a românilor de pretutindeni. Aplicarea reală a Legii nr. 86/2016 pentru centrele comunitare românești și înființarea centrelor în toate regiunile/provinciile care se încadrează în condițiile legale și încadrarea acestora cu personal, precum și alocarea de resurse financiare și materiale pentru a deservi, proteja, întări comunitățile românești din străinătate. Completarea serviciilor acordate de centrele comunitare cetățenilor români din străinătate, prin includerea serviciilor de asistență juridică, socială și în dreptul muncii, resurse pentru educație și integrare culturală, dar și de promovare a intereselor românilor (advocacy) la nivel local sau regional. Elaborarea și publicarea de către centrele comunitare a unor liste permanente ale antreprenorilor, lucrătorilor, prestatorilor de servicii români din fiecare localitate/regiune unde există un centru comunitar, respectând totodată dispozițiile Regulamentului General privind Protecția Datelor (RGPD). Acordarea de sprijin persoanelor din afara granițelor, aflate în dificultate sau în situații de risc, în cazuri temeinic justificate.

Asigurarea de promovare și sprijin permanent, la nivel diplomatic, dar și prin centrele comunitare pentru drepturile și interesele românilor față de autoritățile locale, regionale și naționale din țări gazdă, pentru a asigura nondiscriminarea, evita abuzurile sociale și de muncă și a proteja identitatea românească, dar și a obține recunoașterea tuturor diplomelor, calificărilor vocaționale și experienței profesionale obținute în România, dar și promovând identitatea, personalitățile și elementele de cultură românească în regiunile din afară locuite de români (nume de străzi, statui, festivaluri etc.). Strângerea legăturilor cu comunitățile istorice românești din țările vecine și stimularea schimburilor economice și creșterii investițiilor românești în Serbia, Ucraina și alte state vecine, în paralel cu întărirea dialogului la nivel politic cu autoritățile locale și centrale privind protecția drepturilor minorităților de etnici români din aceste țări, în conformitate cu standardele europene, vor reprezenta o prioritate a Guvernului. Vor fi utilizate activ comisiile/comitetele de specialitate bilaterale în domeniu. Va fi promovată dezvoltarea de programe similare celui de Limbă, Cultură și Civilizație Românească (LCCR), adaptate comunităților istorice, și finanțarea după criterii transparente și cu indici de audiență a publicațiilor în limba română din comunitățile istorice și instituirea unui program de burse pentru formarea jurnaliștilor de limba română. Nu în ultimul rând, va fi promovat un amplu program de salvare etnografică a limbilor și tradițiilor comunităților istorice în declin demografic, inclusiv mărirea susținerii financiare și eforturilor diplomatice bilaterale pentru elevii care studiază în limba română.

Dezvoltarea unei politici de parteneriat cu autoritățile statelor pe teritoriul cărora trăiesc comunități de români, astfel încât aceștia să beneficieze de toate drepturile conferite de legislație, inclusiv de a-și păstra identitatea religioasă, culturală și lingvistică.

Dezvoltarea de proiecte/programe pentru susținerea vieții culturale de expresie românească și vieții spirituale în comunitățile din afara granițelor și pentru conectarea românilor de pretutindeni la viața culturală din România. În acest sens, va fi susținută, printre altele, organizarea de festivaluri românești anuale în toate regiunile din statele-gazdă cu populații de peste 100.000 de români.

Sprijinirea românilor din afara granițelor care desfășoară activități sportive, precum și a performanței sportive.

Sprijinirea mediului asociativ românesc din Diaspora și comunităților istorice atât prin facilități financiare, cât și prin simplificarea procedurilor de depunere a proiectelor, reclasificarea criteriilor de eligibilitate, punerea la dispoziție de resurse digitale (ghiduri pentru înființare de asociații, formulare, consultanță/informații/ghiduri pentru obținerea de finanțări etc.) pe site-ul Registrului Digital și asigurarea transferurilor de fonduri în timp util pentru organizațiile care depind de ele pentru funcționare.

Dezvoltarea de programe pentru consolidarea mediului asociativ al românilor de pretutindeni și pentru conectarea la societatea civilă din România și din statele-gazdă, în vederea apărării și valorificării drepturilor cetățenești.

Susținerea accesului românilor la mecanisme de asociere socială și economică, atât pentru angajați, cât și pentru angajatori și crearea și promovarea conceptului „lucrează cu români” pentru a încuraja companiile și antreprenorii români din diaspora să lucreze cu alți români din țara respectivă.

Promovarea mobilității muncitorilor și companiilor românești în UE și protejarea drepturilor lor, precum și facilitarea transferului de drepturi sociale între statele membre. Facilitarea constituirii unei rețele a aleșilor români din străinătate, organism consultativ care va putea genera puncte de vedere privind reforma administrației. Restructurarea legislației Consiliului și Congresului Românilor de Pretutindeni pentru a asigura depolitizarea lui și a-l transforma într-o structură strict civică pentru diaspora și comunitățile istorice, incluzând specialiști români dornici să propună în mod permanent către România soluții și idei de bune practici din țările gazdă ca scop principal.

Dezvoltarea de programe pentru amplificarea și diversificarea legăturilor cu România a românilor de pretutindeni, pentru participarea lor la dezvoltările din țară în toate domeniile, precum și alte demersuri care vizează facilitarea descoperirii României, a stabilirii de contacte cu parteneri (autorități, societate civilă, comunități locale etc.), a informării cu privire la oportunitățile oferite în țară și a valorificării acestora.

Adoptarea unui pachet legislativ menit să creeze un cadru favorabil pentru încurajarea cetățenilor români din diaspora care vor să se repatrieze sau care vor să investească în România. Prin acest pachet legislativ complex, se va acoperi o gamă largă de necesități privind repatrierea, de la integrarea copiilor în sistemul de învățământ, la facilități fiscale. Inițierea unui program EXPAT care să sprijine cetățenii români cu expertiză din țările UE pentru instalarea pe teritoriul României și adaptarea legislației pentru integrarea acestor experți.

Extinderea și lansarea de noi programe de tip „Diaspora Start-up”, care să ofere pachete integrate de consultanță și asistență financiară folosind fonduri europene pentru antreprenorii români care decid să revină și să investească în țară, prin proceduri simplificate. Crearea unei rețele de sprijin pentru dezvoltarea întreprinderilor românești la nivel internațional și atragerea întreprinzătorilor și investitorilor străini în România, constituită în principal de voluntari români din diaspora, implicând comunitățile de afaceri românești din Diaspora, cu sprijinul MAE și al Ministerului Economiei, al asociațiilor investitorilor străini din România și al camerelor de comerț bilaterale. Propunerea unui pachet de măsuri de asistență și cofinanțare pentru antreprenorii, dar și angajații care se întorc în țară, în special în domenii-cheie, cum ar fi agricultura, folosind fonduri europene și relaxarea fiscalității pe termen scurt pentru IMM-uri lansate de persoane repatriate care vor îndeplini criterii clare prin crearea de locuri de muncă într-o anumită zonă, rurală de exemplu, pentru o perioadă minimă, cu impact social sau în economia verde, socială sau inovativă etc.

Stimularea investițiilor cetățenilor români din străinătate în România prin comunicări frecvente despre noile oportunități din țară, dar și prin propunerea către diaspora de programe specifice de investiții prin obligațiuni de stat sau obligațiuni municipale. Propunerea creării de noi rețele profesionale între România și diaspora (ingineri, medici, cercetători etc.) pentru a asigura un transfer permanent de cunoaștere și informații între cele două părți și pentru a asigura un cadru de sprijin pentru cei din afară care doresc să revină în țară.

Sprijinirea reinserției sociale, pe piața muncii și în sistemul educațional românesc la întoarcerea în țară.

Sprijinirea legislativă, financiară și instituțională a eforturilor minorităților naționale, vizând păstrarea și dezvoltarea identității lor etnice, lingvistice, religioase și culturale.

Promovarea de noi măsuri/politici afirmative cu privire la păstrarea, afirmarea și dezvoltarea identității etnice, culturale, religioase și lingvistice atât în viața privată, cât și cea publică. Implicarea activă în prevenirea și combaterea oricăror forme de antisemitism, xenofobie, rasism, șovinism și a altor forme de intoleranță, inclusiv discursul de ură îndreptat împotriva diferitelor minorități.

Susținerea dialogului dintre minoritățile naționale și majoritate, a unei societăți deschise bazate pe diversitate și interculturalitate.

Adoptarea unor măsuri integrate și efective în domeniul protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, prin colaborarea dintre instituțiile responsabile Departamentul pentru Relații Interetnice, Agenția Națională pentru Romi, Ministerul Educației, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerul Culturii, Ministerului Justiției, Ministerului Afacerilor Interne, Secretariatului General al Guvernului, Ministerul Afacerilor Externe. Adaptarea, la noile realități sociale, a cadrului legislativ existent în materia incitării la ură, a manifestărilor rasiste și xenofobe, care să garanteze urmărirea penală eficientă a infracțiunilor coincidente, inclusiv prin modificarea, fără întârziere, a art.369 din Codul Penal, precum și elaborarea și implementarea imediată a unor mecanisme eficiente de punere în aplicare a legislației în materie.

Sprijinirea financiară și încurajarea programelor regionale, a accesului la fonduri comunitare, în vederea dezvoltării durabile și a creșterii coeziunii zonelor locuite în mod tradițional de minoritățile etnice.

Sprijinirea financiară a programelor destinate minorităților naționale și care au ca scop dezvoltarea culturală și interculturală, a programelor de dialog interetnic derulate atât la nivel comunitar/local, cât și la nivel național. Întărirea capacității instituționale a diferitelor entități cu atribuții în domeniul protecției minorităților naționale, prin asigurarea resurselor umane, financiare, materiale, de organizare și funcționare necesare desfășurării activității în condiții optime.

Susținerea instituțiilor culturale ale minorităților naționale, prin asigurarea resurselor umane, materiale, de organizare și funcționare necesare desfășurării activității în condiții optime.

Înființarea instituțiilor culturale rome, conform Strategiei de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2024-2028.

Susținerea accesului la programe în limba maternă la radio și televiziune pentru toate minoritățile naționale, inclusiv prin creșterea sprijinului financiar necesar funcționării adecvate a redacțiilor minorităților, extinderea accesului la emisiunile în limbile minorităților sau pentru minorități în zonele în care nu există acoperire, prin identificarea frecvențelor locale libere și amplificarea celor existente, după caz. Eficientizarea activității de raportare periodică cu privire la aplicarea convențiilor la care România este parte care privesc drepturile persoanelor care aparțin minorităților naționale astfel încât să se asigure implementarea eficientă și raportarea neîntârziată a obligațiilor asumate prin instrumentele juridice menționate.

Îmbunătățirea mecanismelor de retrocedare a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada comunistă, astfel încât să asigure soluționarea cât mai rapidă și corectă a cererilor de retrocedare depuse în condițiile legii, în baza principiului restitutio in integrum. În vederea asigurării și consolidării relațiilor de încredere și respect reciproc dintre majoritate și minorități, Guvernul României se angajează să colaboreze cu reprezentanții minorităților naționale în vederea identificării și soluționării problemelor cu care acestea se confruntă, inclusiv prin: Consultarea politică a minorităților naționale, atât la nivel național, cât și la nivel local, precum și asigurarea și aplicarea cadrului legal pentru facilitarea participării minorităților naționale la viața publică. Facilitarea dialogului între minoritățile naționale și majoritate în vederea reconcilierii istorice. În scopul prevenirii și combaterii oricăror forme de antisemitism, xenofobie, rasism, șovinism și altor forme de intoleranță, a discursului de ură îndreptat împotriva diferitelor grupuri, Guvernul României se va implica activ, inclusiv prin: Luarea de măsuri, pentru informarea populației cu privire la Holocaust și sclavie, în special prin completarea programelor școlare și prin realizarea de campanii de informare. Integrarea obligatorie în curriculumul școlar a educației interculturale precum și asigurarea/mărirea fondurilor pentru proiectele școlare și comunitare menite să promoveze interculturalitatea și diversitatea etnică, ca resurse și valori esențiale ale societății românești. Aprobarea unor linii directoare/unui cod de conduită cu privire la conduita demnitarilor și funcționarilor publici în scopul prevenirii discursului de ură.

Dezvoltarea și promovarea diversității culturale în scopul eliminării prejudecăților și recunoașterii valorilor comune, prin organizarea de programe și campanii.

Continuarea sprijinului pentru Programul național de asistență socială și medicală pentru supraviețuitorii Holocaustului. Monitorizarea permanentă a aplicării în mod corespunzător a legislației referitoare la combaterea antisemitismului, asigurarea implicării directe a comunității evreiești în elaborarea, realizarea și implementarea de politici publice de prevenire și combatere a antisemitismului. Informarea şi conștientizarea publică cu privire la atitudinile antirome generatoare de discurs incitator la ură sau de infracțiuni motivate de ură etnică și rasială, prin organizarea anuală, de instituțiile responsabile, de programe și campanii, precum și cooptarea societății civile în aceste demersuri.