Ediția 1990

Pagina 2

formate. În genera! n afara color el ut O Doar revenirea da a viată lib că tu nu poti trăi Dr. VASILE VETISANU-MOCANU lor şi te-ei apus în față supâral, Ht tile alteapul și-i aruncă fi tea apriculă urm pe Dobreiucrva tă va permite alcătuirea vitel nauitive pe laturi, tea ce! mare. Poparaarnt Tine damental rvoruani condos de Pan an) de eofanare si dos Dar mal ereseu un cap,

SI Att cap. en. All cap... HOUR legislație. Trevule, RR alu tolea membrilor PRT O

L. Kalustian = AL cap t ate ea mereu și Ip coşul tel Mare ales, redală (aranulul roi hucovina_condua elementară morală DOHA ve nu vedea alei un cap nu numai proprietatea, dar și Mi Kauctue eh În nuiele eowator wells Increderea că ei vi wf masă nu atilțe a seara, plin stăpla pe munca două par a abusuritar si feritelor Minas "toadele muncii sale. Aduna LOAD fini velimeta ucthulaei siatem stalintat, exes

ca nea obosit cultivind-o şi — Am avut prilejul şi ferieirea din cheile viitoarei organizări votat pink Va @enventa ty ul discret şi demn, așa S-a stins, t intreaga respectind-o, profesie cdreta deşi mai tindr, să fiu apropiat social economice a țării. Va fi semiul col Mal direct și con rv perlond® aneiă ultimii gu- i-a râmo» fidel pind la moarte, sufletește acestul om distins, mosple. CAlint obosive, Lumea valea că eră inhesii Creda că sitem th gama» generufia a Soarta l-a impledicat să-și îm: integru, de o deos ebită m vingătar că trim, Intrendevâr, AEN WUFOn altei vă

setari din le pana ascuţită îm cu pariunep cere tie. Deşi fubea (ntesun nou sitem economie, Martial Neional Pârăneae deal 4 În pertoada tii Tstovlt etme in nenul, fecamuniat. "Țăranul român n crinceni sia, deşi era la curent cu tot arid AY © avute ul i d vechime de apron din anii aceia font ali? de exploatat, jetult, HO, Kogonty se consider’ n fai pie- ce era nou in literatura și arta ehitattne rastocol am lo

e ardecy gazetele in publice și cind vazetarii română şi străină, se socolea de orice, e intoarse să ploee căci venea «IN si sărăcit de sistemul comuntat, Inctt at tude theres Wet, Încă tna cheme partidul fava we vor th oi Mea SEN LAA, guna tlt

crau pindiți cu vrdym in intotdeauna, Inainte “ ln sine și în viitorul adu Mverhul Maniu monbraliile mal aol be cate Garetar in sensul in Ițuri intunecate de uliu A păstrat cu o stat ratele gazetar, care a fost și bunul său prieten CEEA bunv Valoonatitul e mare, hoffcitoare victoria, Nu linens, avem Meares stării de

de deaființarea ‘ elaborarea vatra hed eA În rindurite

vrednicd de laudăo + clintita Tudor Teodorescu-Branigte. Da aceea, credem că nu greşi m ee dreptul politie, Mofal de a risipi nceastă pan economie și sive efectuarea

HUF

la care unset al plod atuner 4

să valiicine d e seama ca!ÎN la

Pagina 2

Ai

4 de epitet şi în atribuindu-i tut L, Kalustian einaoțită de să Unload, intorțeă ! tormaiiiie slittoe.

Anunţ indie unitor grei și tunul pe rindurile prietenului sou din de orientarea țări DUA uda Fârd un nou mod de a gind, te treun articol mat wechts St i in temnifele cor vechiul sistem Va cantina, Morte covirgiioare [n alesi o pentru clipă citde fericit alint că, neaul vernul PNG ealiont icat nich TAră Indniali, să se menţină si

area să fiu intelectual, am torm ratan deat pri pe care i-o hint SA domine, Avem deci rdmas un simplu gasetarTM In wedered restabilicii ade == fotografil Jocurilor vea anlicării cefvenel Kaluntian a fost martirajulu! latenție, torturd (inehi> Hovole, în același timp, și de valorificarea protutelaf Can de mare inteligenţă Auzi că 1. poporulul ramân, se continuă sori lagără ete o sthimbire de renim moral neal prin Halle zensitilitate, de făcut recent membru titular al ind Mda limba. Bata sehimbatea ponvoraline Merit arie « unit Scriitorilor, Deşi acest asist în Ramânia aetiinea = Date despre tuntele Ain Je, a Inibunătățite n ational it

de insă tilu ÎI merita e maință inceputd [n exil de câtre Par cea (Mai prea, COR Mal Câte ră a re at 4 crai Mo narti-abiţ penală, cea mal ia percepe pl Meritele, intr-un volum În care nu-și mult, pe el lar fi teat, cu si Hitul National Târânaac profundă dine ) ia mtieali, alle

? acela gurantd, indiferent În acest gene rugim ne îmi aceste (nf tre Monte. Am tratt decent îns Bistemud International . “ ŞI! comuntey In mimentul desnârțieii de real în minelună, temă și cil stahilidarea mnneili, ere e hobby" al unul colecționar cave ditoun de informați math ta Central at duplicttiate, Am apus SA Mie esti SU Hite Henn Fecsimite,. Bd, Bm pazetarul te Katustian, sintem Parcbtutut National Tardnees sm MIN alia Corupţia una m

și allo Ferate, Pasta dă Tele’ par despre mumern asele neată gi să serie în „presa Me copleții de dureroase păreri erestin și demorrat din Bt, jul maternttarea neant i de râu tavurilor n alina praparttl Cule:e in cole patru berâ” a acestor aile fierbinți. temnițe, date personale, t Renublicii ne. UE (Anii N. Dae grave, Ader uluitoare, Bon MARL armatni, scconaăminț al de Simple note, mar: . 1. Kalustian ecria cu o mi: „ Părerile de rău lavotăse (ns treat deprindert murdare nenesal al piculatiei în fetes

ea că ele nu vin dini zi pala impihsă pind Ba ocritle, POPA din emit. morţii at evenwiale fotogre- nescab Galbeni Cheerone vio 1000, dosenttalinatea aim) loniteiw) sau ta redacția tes CINE, delntiuna, ipoeetee gt seer € dnar de Ja tater pie căci toată viața a duble mab o consti PAUL LAZANACU numele celor trecuți prin DREPTATEA de asa prudenţă”, Clasa misralivă, desvaliarea releret euitere pu ateentul pe drumurile a părăsit-o niclodată și pe mult cuvintul decit vorba. Fotogratio de Mena Ghora Inchisort, scurte data și deoeogl adresă (dh Paul tae pandueâtoare n cresult că și Hallandale, eroarea Be nul ii forografit ; wlreseu) Auaţia este reversibilă, Be primare vi Mee, ien maine

Pagina 3

Luni, 5 februarie 1990 “=== SS DREPTATEA

Nu vrem comunis m , n ic i s o c ia lis m : v re m li b er t a te şi de m oc ra ţie ! 0 poziţie clară, Pent ru comuniști, obloanele trase opozitie d fata de alegerile cu handicap! 1 FEBRUARIE Am trebuie să ajuns ta momentul se înțeleagă un lucru care Intră tot mal malt istoriei, anume că

nist! obloanele tre= cind un lucru, ducerea comunistă a un nliting ce bolborosta din „Viaţa de purtidTM, verifica dosarele de ductorat ale Intelec- tualilor ce trudeau în biblioteci

ori asupra cărților, refuzindu-le capitelel. [raze

24 IANUARIE zi, cea suportată, nu doar de 25 dacă aceştia nu erau comunisti, Mal trist şi mal desrndant nu

• - Comunicat

de ani de tir si din ziua in sa putea = uite acest Iucru cet

ratie care după 1M4 toate celelalte din FS partide au dispărul. pentru a (i S-a spus. trebuie să se spună instaurat monopoluy atagluţ fark govaialé gi (Arh supărâri unul singur partid — cel mi Raprezentanţii partidelor politice Intruniti în ziua de 1 fe- subiective ch solida pregâtire odioos — partidul comunist, ci profesională a unui cm. dacă bruarie 1990 în convorbiri cu reprezentanţii Consiliului Fron- se intitula şi român. Discrimina. era intr-adevir solidă, trebuia

Conducerile Partidelor Nationa) Tarinese — crestin şi | pentru care a obținut sprijinul opiniel publice inclu- tuluf Salvârii Nationale au convenit upra constituirii unul rea politică — en odioasă — să nibă puterea renunțării de a idulul nostru, precum gt girui moral al unor person: Consiliu Provizoriu de Uniune Naţională. format prin restruc- din acel moment care mu pactiza cu comuniștii. Dacă mocrat —, Partidului National Liberal si a Partidului politica , care I-au oferit sin: stiatu, (Af apartenență | turarea actualului Consiliu FSN. fasigurind reprezentarea par- + orice altă opțiune pa si-a dat [i în pietele pu- ae Român anallzind hotaririle P.S.N, din 23 januari + moral si singura platform ă politică provizorie de le! inseriind constiintele tieipanților activi la Revoluţie, n unor personalități ale vietii posibilă. biice (si nu le-o cerem asta), constată dacă nu și-au pus carnetele de

ştiintifice si culturale, a muncitorilor, țăranilor. intelectualilor, : sirivindu-le sub tăvâlunul nt lator al politicii unu singur partid pe masă (deși adevărații 1. În urma insurecției naționale din decembrie 1989, s-a {n- ticomunistă, care a realizat, prin jerite neegala- tinerilor, studentilor, minorităților nationale și a judetelor), pre- invelectuali ca un Aurel Dranos at să rezolve problemele potriva tiraniei, se datorește indubitabil erols- elor cum $1 prin reprezentarea egală cu cite 3 membri a partid(res- stalat la cirma ţării FSN, care s-a laoblig democratic, Intr-un sistem generaţii de elevi, student! și muncitori care şi-au constituite pina la această dată sau prezente la reuniune totuşi. că ne uimeste tap- tul cum Frontul Salvării Naţio-

Muntennu și a!!! au făcut-o în semn de protest (aţă de cerbicta curente și să pregiteascd revenirea 4, de mai multe paride, prin alegeri libere. icat viața pentru libertate şi democraţie. pectiv In proportie de 50% din totalul membrilor). Reorezen- nale s-a pronunțat că va pat- comunistă), pretindem ca mâcar

țanţit organizaţiilor minorităţilor nationale absent! la această ticipa la alegeri, Este uimitor, să nu fa parte Ja testin Inahe- Această superbă victorie este a întregului popor și nu poate cum 9 luat 6 hotârire cu atita suindu-se în fata scenei, lar 2 în evidentă contrazicere cu afirmaţiile categotice făcute ți confiscată de nimeni. Nimeni! nu şi-o poate însuși pentru a reunlune vor putea fi cuprinsi în Consiliul Provizcriu de Uniune usuriniă. desi opțiunea e _posi- astăzi aceștia să ne fle Gatt drept In mod repetat si revenind asupra angajamentului său de a gira pretinde, legitimitate sau a acapara putere politică, sustrăgin- Naţională respectind principiul parităţii cu reprezentanții par- bilă, dur ea deschide drum co- pilde de.exemplari luptători” si administrația în intervalul dintre insurectia națională şi ale- du-se lului po; lut, munistilor. E posibil să uităm „fovarăşi” soldati revoluționari. gerile libere, conducerea frontului, fără a se consulta cu expo» tidelor. ce a făcut comunismu! și comu- Nu e posibil așa ceva. Aceşti nenjil opiniei publice, a hotarit cu de la sine putere să participe 6, Pretentia prezenta Ia alegeri pune in peri- Frontu! Salvării Nationale se transforma In formație politică nistit In România? E posibil să comunisti să se retrasă și să

Inteleagh că e necesar să se re-

Pagina 3

uifâm cum comunistii s-au pus Ja alegeri. col viitorul di Ania! cu structură si platformă de sine stătătoare, participind de pe totdeauna în trun‘, eco! urma tragă. inctusiv din a particioa Ca urmare, S.D.R., cer: la alegert pink nu e prea tir- 3 Prin acdasth decizie. FSN. şi-a plertut neutralitatea ei poziţii egale cu celelalte forte politice Ia alegert. formula „Întreaul popore pe care o acceptau ? S-a uitat atit ziu. Proba profesională și pott- calitatea. de gestionar provizoriu al puterii, precum şi credibi- a) PSN. şi e l-a emanat să se retragă ime- Reprezentanţii partidelor şi fortelor politice participante fac de repede cum au fost distruse tică față de semenii lor a vor litatea în fata opiniel publică. diat de la condui tului şi administrației ; apel, cu acest prile}, la evitarea. în perioada următoare, a unor și desticurate valorile culturii fice in timp. Nimeni nu-i va Despre ce alegeri libere si condiții echitabile pentru toate for- manifestări care să ducă la tensiuni si confruntari violente,

românesti? La Canal au fost exclude în mod extremist, Dar Matiunile politice mai poate fi vorba cînd F.S.N. are monopolul, | guvern să. se conatitule strivite personalitățile reprezen- pink atunci trebuie să site că

intro manieră clar totalitară, asupra tuturor piruhiilor statului. b) în locut Frontului Dorim să asigurim un climat favorabil desfasur&rii vieții tative ale culturii românesti, de obinanele trebulese trace pentru un Guvern Provizoriu ! ere legislativă care să la directorii de ere la cadre comunist ta senat particioării Frontul dispune discrejionat de tonduri şi mijloace economice, economice, sociale, politice și culturale din țară, ca şi continuării universitare. nu numai de că- în alegeri, sub FSN. Micul sau gireze conducerea Români e alegeri ; de televiziune, radio şi ziare; poporul este intormat tendentios diatogulu! constructiv din toate forțele politice, tre comunistii prim-secretari sau marele comunist, nu are Imper- $! dezintormat. De asemenea. P.S.N. a Inceput dela să exercite secretari menerali, dar și de că- tanță. a fost un comolice eu sau presiuni şi ingerinte asupra corpului electoral prin măsurile gu- ¢) Guvernul provizor! (Comunicatul este semnat de reprezentantii tuturor parti- tre cărturarii U-T.Cisti care fără vole la fărădeleat, de aceea

Rernului prin consiliile ful Jocale, din ministere, — Intreprin= seriau articole impotriva culturii pledez pentru ca FSN. să nu formate de Front în mod nedemocratic, delor politice prezente Ia dialog si s-a citit In plenul se- intre în aleseri. deri, instituții buraheze și a oamentio: ce o re- utilizind vechile cadre de conducere ale dictaturii comuniste de- dinţei, la inchelerea el, in limba franceză pentru toți co- prezintă. A fost aici cea mai Tată de ce pentru comunisti testate de popor. potriva dictaturii comuniste timp de cdionsă mafle, ict alftudinea obloanale țrebulese trace! Nici respondentil presei străine și române), — reprezentanţi ai tineretului. fermă a intelectualilor comu- nu s-ar putea pitfel! Referen- misti a ajutat pletora de acti- dumul constiinței noastre snune

4. FSN. nu este indreptățit să dețină ruterea politică In țară, visti comunist! in Infiptuirea acest lucru în ultima duminică a ‘sud pretextul că unii din membrii săi au fost cizident! de ultimă nelegivirilor Impinse 19. crimă. aceste! luni de ianuarie cind ne

O greşeală cu consecințe istorice ora, coat că au fost marginalizati de capriciile fostului dicta- Cum să „nu etichetezi satfel de vom raga larăst pentru fill tor. In fond, suferinta lor este absolut insignifianté faţă de ze- National Ţârânese — creştin şi tănturi ? Cum să renunti la des- marti ucisi de asasinii comu- cile de ani de puşcărie si persecuțiile barbare Ja care au fost CORNELIU COPOSU calificare cind e! dădeau drep- nist! pentru că volau să fle supuşi membrii patiidelor noastre şi intregul popor. Mai mult, SI Partidul Socialist Liberal blicității de Comitetul Director tul de existentă politic’ doar oameni cemni. unii din ej au contribuit personal la condamnarea şi persecuta- În numele Partidului si-a exprimat ferm dezaprobi consideră ace: Mărire ca celor din partidul lor? Se uită rea celor mai buni fii ai poporului român, la instaurarea ei men- IOANA GH, I. C. BRĂTIANU rea tata de mentionata hotârire © greşeală cu consecințe istorice unde s-a ajuns, ca, de pildă. un

oarecsre ins, Cenugh de la con Dr. VASILE VETISANU ținerea dictaturii timp de o jumătate de secol. a PSN. de a participa la ele- tragice pe termen lung și poten- In numele Partidului Social Demi 3 „Parildul Socialist Libera) — Wal explozivă in termeni ime- 5. In aceasta situație nou creată, FS.N. se pune Într-o con- SERGIU CUNESCU arată In comunicatul dat pu- diaţi”. j tradicție evidentă cu programul. minimal pe care l-a anunțat

D -na Doina Cornea rămine consecvență

“Meditaţii la destinul țării |. Pete pe

i Consiliului Binecunoscuta militantă enthe ceaușistă. doamna Doins Cornea’ indreptăţită candidată la Premiul Nobel pentru Pace — a anunțat — în cadrul une! întil- nici cficiale care a avut loc la matlani politice se enunță. Sint blemele complexe care marchează viața noastră politică dornic să aftu ce se întimplă cu ezizi+ de a se retrage din

aceste zile prilejuiesc presei, descătușate de cenzură și Partidul Social. Democrat, de Ul FSN. precum și din judecăţi, publicarea unor intervenţii cu adevârat remar- exemplu. functia de Preşedinte de Onoare

cable, profunde şi temeinice contribuții la clarificarca unor a) Consiliulul Județean a Și eu consider că e prea scurt FSN. aspecte dintre cele mai acute sau dintre cele incifrate ale termenul pind in mai, pentru partide Fost comandant al școlii pen- Doamna Doina Cornea și-a alegeri libere. Aceste tru cadrele securităţii de la Dă- tinerei noastre democraţii. Astfel s-au impus atenţiei noastre n-au avut timpul minim nece- a, dl. Dumitru Mazilu, a- manitestut hot&rirea prin Ine-

oplnille datorate unor prestigioase personalițăţi culturale pe ni galitatea ce s-a creat intre FSN.

Pagina 3

sar unei atit de fantaatice gim- nuntindu-si demisia, a devenit și restul partidelor politice pre- marginea ultimilor evenimente, opinii din care ne ingăduim nastici, de Inviere, de intindere UR fost vicepresedinte al cizind că nu doreşte să participe şi de punere in funcțiune. At Protestul său impotri- la „luo'a pentru putere“ în ast- să reproducem unele fragmente : zice c-ar avea nevole de-o co- ului cum a fost tratat fel de condiții. plidrie a lor, pentru a-gl recă- de Front să-l internretâm en pata candoarea şi iluziile terfe- fiind, in primul rind, un pro- lite şi măcinate sistematic. (Re-

OCTAVIAN PALER

test impotriva propriei consti- polutia a fost salvată, am văzut, ? Inte şi de copii care plictisifi. sd-t „Să fiu bine înţeles, mu_ neg melor lor politice. În această fot aud pe părinți spunind „Ce nenumărați oameni! st a famili- ordine de idei, nu e oate reve- „Deportat“ minca desfăşurată de Front, m-aș face dacă n-aş area copit® Sinceritatea distinsel poete Mer lor, Uleseu s-a văzut „rotile mici n-o pun in discuție, Pro- iator amânuntul (dar e un âmd- au ieşit €i în stradă fard să ANA BLANDIANA nu surorin- urgent la Timisoara ca secretar

testez numai Împotriva trans- aunt?) câ directorul general at mat intrebe la rindul lor: fe pe nimeni. Locul unul seri- judeţean. de fapt deeradat si la masa de scris. a unei îndatoriri incre- Radiotetevisiunfi este wn mem- m-aş face dacă n-aş avea pă formării deportat pe ani de zile."

la Timişoara? dințate de revoluție in capital bru al Consiliulut Frontului qi rinți*? O infurie puternică de Consecventă aces Nu stim dacă domnul îllescu electoral unilateral, Aga cum chiar purtătorul de curint al copilărie gi inocență e necesară a lăsat lider iocul avea nevole de o astfel de apă- arată lucrurile acum, s-ar putea ? Cit de liberă e, osa- Promtului |n toate partidele. Căci sintem . unde. și asa tu- rare A (i sectetar la un coni- orbi despre un paradox stra der, Radioteleviziunea română sdtui de „matura chibzuinţă“ de să Ge intreba

imirabil — mul- Saptiminalul. .Democratia" a- tet judetean nud tot Une to a niu. Mă tem că alegerile vor fi tiberă ? Pe scurt, fard să fi avut „ințeleapta conducere“ ş.a.mid, pârut zilele trecute se arâbest [i secretar al unul comitet cen- frauduloase chiar dacă voturi- altă legitimitate decit aceea de Aşadar televiziunea şi radioul să BLANDIANA ! tra) şi fireste o atare schimbare chiar dim primul număr să pu- le vor fi numărate corect. Aici d evita un vid de putere, Fron- ad la includerea păzdulască peneros și impartiat Na blice un VIBRANT OMAGIU la de tuncție si de domiciliu putea se a/la cauza principală a amâ- tul Salvării Naţionale trantfor- adresa Preşedintelul Consiliului trezi oricum anumite incomo- mé din ce In ce mat mult man- (eonatat că s-a și inceput asta)

rdciumil care m-a cuprins după F.S.N, Sigur, un omagiu tat CIA. Dar de ste pină a socoti lovitura de teatru de. marii. datul: său provizoriu într-un toate elanurile de reorganizare vremurilor. Ceea ce Îl fa © funetie de condutere Într-un Caci Frontul Salvării Naţionale mijloe fatie de a se instala la a vieții politice romdnesti, pe semene cu pledoaria unul avocat Judet drept deportare eo diss se află practic în campanie putere, ingreunind accesul real a! anârârii, din care citâm: tanta pe care bunul simt ne baze democratice. electorală incă din zilele în care al pariidelor politice ta dialogul sn interesul „rotirii cadre~ onresie <ă o măsurăm, pentru cu tara. De altfel, faptul câ se Ar trebul incurajate gf invita- Uderit săi ne asigurau că n-au for”, alth diabolicd Invenţie că. Mind vorba tocmel de Timi- intenții politice de perspectiră ocuvă de probleme de perspece te tot mai dee la dezbateri Jra- tului incă ceauşistă care a chinuit viata a soara am săvirşi și o impletate.

Ei ghau asigurat eansa ad de- țivă nu e oare o dovadă ră pilele deocamdaté incropiri. S4 decembrie | vind populari. dind interviu Frontul are o idee cel putin cu- rivced despre democrație si des- stim bine şi nol cu cine votăm. aut dar cel vorbind tări despre munca lu (i maestrul de pre resvectarea angajamentelor Revoluția a (njurat partidul și în timp ce bletii lideri ai part C.ES.N,-ulul, adepi delor poiltice benefielază door de condiția plictisitoare de ora+ sale inițiale ?* partidul unle a-a desfăcut cele lumestt... de creierelor“ în tocieta!

comunistă, a motiv Două generaţii împotriva tort care incearcd disperati să (Din erticolul Muzille au durat inotet traze deoatece numal o luna) Partidele istorice au atragă atentia asupra platfor- misiunea! Rei tiraniei din morți. Amin! | D taranii noştri

„THE INDEPENDENT*

LIVIUS. CIOCIRLIE (Unde ne sint partidele? din revista „CONTEMPORANUL”) fanuarie... e din pagina 1) sufletească să rdscumpere sus ferinta și mmilinta genera- pe cinelzeci de anl. ȘI asta In pledici insure tet noastre. condiţiile in care una din parti Început campania - electo= , am continuat șia Dacă generația "Sa fost

Pagina 3

cu, Dan Pe rată, din pri i. Din partea tortură şi in- tngenuncheatd, generația 89 la televiziu-

CERERE DE ADERARE

de buna cred: mea, redactorii de de ani pind a obținut o victorie ale cărei indoim, nu se ar ne ar putea să se inserie În ort- dimensiunt încă nu sitem în ta ident) a grup ce portid dacd instituția insdst atare să le realizdim pe de ducere, identitate ¢ ar fi un organism independent, poate plin supune un comu Or, de ce independentă Subsemnatul (a) domiciliat) e. Dacă asa ar sta in comunismulut dusd rareiva o

rvrile. g ji vorba cind directorul televi- o... Victoria luptei împotr a, tel efon Pa nâscut(â) In anul lunii este purtătorul de cuvint al unul grup de onmeni politei de proteste + + DORESC SA DEVIN MEM+ muatd cu tiv, susținător) al A soclației Culturale „Pro Basarabia @ Bus rit de sac vația noestrd, s-a realizat timă ca orica care-si declară intentia prin peneratia "89, penerajia ca nu cred ate J partieinn, astfel constitu copiilor şi chiar a nepotilor tea af anroba-o. G alegeri? Televiziunea Drept care semnez nostri,

ea sd se derdlule tează să facă prnninandă „n tru care 1900 Na treb: să fil om tru Front și Îşi dă certitita — urate şi Fie ca bunul Dumnezeu să niet Bd intelegi că aleaer bund purtare precum fante Notă: O contribuție de aderare pentru susținerea activității edito- ultimii ant = nu mat te indrume pașii acestor t- a apropiată ticul sondaj difuzat deundzi folosite dacă ta ma! meri pentru a-si implini idea- riale a Asociaţiei este necesară, un pic de tren simi a Turtle și pisele în ridicarea fard unde

“Sper că greşesc) (Din articolul | rosi in obraz, ati vent pu mo şi materială a acesuvi ritetea gl genetozii tor m romadnesd,

A luat ființă Asociaţia culturală „Pro Basarabia și Bucovina“

MARIN SORESCU

te firese să int e 1 congtlinta vie a meamul: puredr toți cârați cu duba, purtaţi te- ocht prin toate ungh tulte din 2 tanuarte 1800, membrii dar tim n sa şedinţă ofgant= gatt to Asociaţia nu face parte din nict- nutulul Hertel pentru sistematizare descarcaft ga nişte estorică onsiliui a ales Prose: le tării. {-publicare ; organizarea de mani- zei Asociaţiei plătesc o eotizație anu» sn partid politie şi are drept scop:

de cartofl prin beciurile umes

integrarea firească a valorilor spl~ tart culturale, artistice. sing: 1a de la 300 de tot În aus Sinte — pe Niculae LUPAN, vi de uitati e far Incdrcatt, rituale; culturale și artistice ale ro omemorâri. conferințe, condre~ Adunarea de Conatiivire aateAto a ty = pe fon PUI HY ayEPORDEL le tar transpo tl in bec'uri şi ce- mânilor basarabeni și bucoveninei zu participa românilor _ de clației a format cu unanimit de și secretar general Ive. ai pat vrerenta in la spatiul mioritic daco-roma n; utindeni 1 sprijinirea limbi! voturi ur Consiliu de Coordonar ea - pe Valeriu GRAUR, feta noastră cu satul lor de du- per- farh vize și tn scoala și biserică pe tot Pre Basarabla i Due Cel te, din considerente de solie veri. Suprovietuttoritar le revl- Ureulatia Darhiute atutromânească, darese să misiunt 40 a românilor de sup 1 Bai biel Bucovinel și covinel dik gare fac parte. Ale

„PRO NASA RAD A i) wv: re nobila minune de-a între- Alexe | CHTs adere ta Maitorma Asoctați ambele părți ale Prutului ; Incura- CHIRIAC

NERI, 23 FEBRUARIE 19:

tinutul Hertel Ce, ete xand tirea lor, de-a Gheorghe COPIL Victor Hasarabiet STRU A. e Jarea cercetărilor silintifice pentru Membru si erul Saur restabilirea adevârului istorie și ovinei” poate deveni orice re CRACIL Ghoorane ODARZL. * INA” sunt rugatl comple- zile Par geopolitic despre Wnutui dintre man de pe ot cuorinsut ţării, in: verii GRAUR, Nicolae HALIPĂ ere 9 cerere de adeatune dupa diferent de casă. origine etnică, mex N LUPAN, FG LUPL. Victor modelul de mat top și abo telmha cite 3-4 reprezentanţi ai Prut şi IAU, precum și desore NEG wie Seralu ROS eat e mai 9 curând: posibil ta adresa: # democrat, Am ascultai cu interes pros vvesela grading” sandriand ; A

94 A CON tan Pe nou ut peARE ul ul polities, socială sau e GARĂ, ton PUIU. sălbatic ul expus de reprezentanţii Nigioasé, prin prezentarea unei eer CA, full! SCUTARU-CRISTEA, Nicolae Pan MALIPA, ste, Alexan- oameni demni de Încredere, studii. hărţi, fotoarati! privind pro-

veri de aderare. Potrivit Statutelor Nicolae SPANU, Vasile TEPORDEL Aru Doatet, 5? București 10238, to- dtători, pre- mi-au făcut o impresie partenența patiul mioritic ri intelectualilor, fourte bund. Alte citeva noi for» mânese a Basatabiei, Bucovinei, ţi Ineuviintate la Adunarea de Coniti == In total 12 de semnaturh leton + 19 31 26,

Pagina 4

DREPTATEA = Luni, 5 februarie 1990

PENTRU

CE LU PTĂ PARTIDUL NOSTRU

pa se ">

— Revenirea la un comerţ liber, pe baza initia- luptă cu regimul totalitar comunist, Dreptul la National-Téranese, cu program creștin și democrat, reintrat in legalitate la 22 de- tivei particulare, cu liberă concurență, pensii pentru invalizii și urmaşii victimelor revo- Deplină |, după ani indelungaţi de opresiune, a fost inregistrat la Tribunalul Bucuresti, pe data libertate de activitatea pentru toate profesiile și lutiei din decembrie 1989. Recunoașterea, to ve- 1990, cu nr, 1/1990, meseriile, chime in muncă, a timpului petrecut în închisori, — Renaşterea spirituală a poporului pe baza din 1945 pina in prezent, pentru toți deținuții

PROGRAM

moralei creștine și a străvechilor tradiții romă- politici, nesti. — Răspunderea penală a tuturor celor care au = Libertate deplină a creației intelectuale. torturat pe deţinuţii politici, precum și a celor = Apărarea independenței și = Dreptate pentru țăranii români, ale căror Sprijinirea materială a Uniunilor de creație, a zare, din anul 1945 și pina la 22 decembrie 1989, integrității țării. bunuri au fost confiscate prin colectivizările for- instituțiilor de cultură umanistă și ştiinţifică si prin activitatea lor în funcţiile deținute, au comis = Instaurarea unul regi itic constituțional, fate făcute de regimul comunist, Restituirea, in acte de tortură, abuz de putere, corupție și de in- autonomia lor. Circulaţia internaţională largă a

bazat pe o democraţie pl scentraliza- proprietate personald, a pămintului țăranilor și -ălcate a drepturilor fundamentale ale omului. valorilor culturale. rea administrativă și al o tuturor încurajarea fermelor agricole de utilitate socială, — Promovarea unei politici externe de pace și — Reorganizarea învățâmintului pe baze uma- organelor centrale şi | la indemina familiilor țărănești, prin dotare cu colaborare cu toate statele democratice din lume niste și democratice. Autonomie universitară. Un de drept cu strictă respectare utilaj modern procurat prin credite leftine pe și în primul rind cu popoarele din Europa, pentru sistem democratic de instruire și educație pentru = Măsuri legale eficiente lungă durată. Actualele C.A.P.-uri si LA.S.-uri se realizarea Casei Comune Europene.

intregul tineret. Acordarea de burse in tara și in reinstăurarea în România a vor putea transforma, numai prin consens, „in — Respectarea tuturor obligațiilor asumate de străinătate pentru studenţi. Antrenarea tineretu- tură totalitar sau autoritar. societăți taranesti care vor sprijini producătorii România prin tratatele internaționale, inclusiv lui în opera de redresare naţională și promovarea = Forma constituțională a țării va individuali cu asistență tehnică și utilaje de mare prin adeziunea ei la Tratatul de la Varșovia. lui în funcţii de conducere. de poporul român suveran de la productivitate. Produsele agricole vor trebui să Acestea sint principalele idei care alcătuiesc în

toate drepturile, printr-un referendu — Reorganizarea asistenţei medicale și socia- revină în întregime celor care le-au realizat. Va- le într-o viziune umanitaristă si eficientă. rezumat Programul pe care Partidul Naţional — Separarea celor trei puteri în st lorificarea produselor disponibile Țărănesc — creştin și democrat — il înfățișează se va putea tivd, executivă si judecătorească, — Promovarea sindicatelor libere cu caracter azi poporului român. e pe piața liberă sau prin societățile țărănești = Asigurarea pentru toţi cetățeni! a dre profesional. Măsuri de protecția muncii și sănă-

Programul nostru nu este o convertire oportu- şi Hbertăţilor fundomentale politice și sociale, liber constituite, tatii, Asigurări de boală, batrinete și șomaj. nistă de ultimă oră intervenită după revoluția din consemnate în Declaraţia Universală a Drepturi: — Activitatea industrială se va restructura pe — Egala indreptatire a minorităților și a tutu- 22 decembrie, ci crezul nostru de totdeauna, lor Omului a Naţiunilor Unite și acordurile ne principiile economiei de piață. In acest sens ma- ror cultelor religioase, în spiritul tradiţiei cu care sfințit cu jertfa miilor de martiri ai partidului, in naționale. rile, inderi de interes naţional vor rămine poporul nostru a ţinut să-și onoreze semenii com- frunte cu luliu Maniu și lon Mihalache, si cimen- patrioţi și cu respectarea convențiilor internatio-

= Libertatea întrunirilor, a cuvintului și a pre- a statului, dar vor fi transformate tat în anii lungi şi grei de temniţă, - prigoane şi nale și ole drepturilor omului. sei. Acces liber in condiţii de egalitate la mijloa- me core isi vor desfășura activita- umilinte îndurate de cei care ou supraviețuit cal- cele de informare in masă pentru toate formaţiile — Strinsă colaborare cu mişcarea ecologista, varului. lile economiei libere. Celelalte in- politice și pentru toți cetățenii, pentru salvarea echilibrului ecologic al țării, grav Aceste suferințe ne dau tăria morală ca, spri- imtreptat reprivatizate, urmărin- afectat prin politica ultimilor decenii. — Revenirea treptată la o economie de piață, jiniti de tinăra generaţie care stringe rindurile în bazată pe rentabilitatea si eficlența activității mă intre eficiență si dezvol- — Inalta cinstire a tuturor eroilor neamului, jurul nostru, să-l ducem la indeplinire.

economice, tare econg ate socială. care din anul 1945 si pina in prezent au căzut in Trăiască România |

;„Dreptate, dreptate, Răspunde, in care cet meni. Sag n-a răspuns. bil ea „faza“ să se intimple toe- Impreună cu băieţii Seeţiei de mai in noaptea cind pregiteam rifcolnt. Sint Tineret am ascuns xeroxul și primul mumăr al noii seri ? Te zbaţi 'ferecată-n verigă: vai e ini după ape- vorbă nu putea fl Să mal serii?

Pagina 4

ente. Am va- | ne-am baricadal in, bifodri. Nick Intrebarea. poate că dar prea multe se rost, intimpla eviziune. ca cei ce cred Abia la ziuă ne-am mal If- vis-a-vis de P.N.T. Acte de un vanda

Campo După patru sute de ani, o alta unui inditere popor dacă acesta ri N-auzi că mulțimea mistit. desi ai Nu acuzăm avea pe dreptul nimeni, s-a fa-

In orice caz, — stimati eititort, vă rugdm să fiți convinși că nu tiinit au fost savirs ma xiptamind asu unor au scos capete cem, Dar astăzi, la ora cind se oferă mimânui 2500 lei de dil si persoane sustinAfoare in Piata sute itoare de ru. ari, te n loz Te strigă ?** sloane jamege st A. Au Iuteit si cu-

dvs. aveţi in mină cotidiannt nostra de seară, .DREPTATEA*, persoană să adere la pentru

PN

a o Si convinge nicl un P.N.T, La Plolesti, reinviind perioada americană a anilor "20, sufletul ne este amar. Nimeni cartus de Kent. Frontul Saivârii > „FĂRĂ e apt indivizi mascaţi pe fata cu

mu ne-a intins o mină de aju- nari veniți clorapt au devastat Filiala ju- isi aideste. îi din totul jar programului din afară, dar spe- Ioana. redactor la tor, am alergat săptâmini duvă ram să vă convingem că vom fi deteand, distruaind fisierul. La cădavrule „revoluției pe care a de la Gotha” 'râmine, totusi, tradat-o ! In acest co mult opera ‘unor manufacturiert, Di impreună cu © repartiție pentru cota de hir- un ziar de (si cu) idei puse in © atuncâtură de bit — Valea tle (si asa insuficientă), stufba canzei nobile a democra- Călugăreastă — imputernicitul trimbițata ,.impartialitat mai adevărat este, leviziunil "și Radioului nea profesorul. Gheorghe Lepa Si de ce, sau cum a fost posi- fel. A noii Demoeraţii Române ! părtidului nostra si alți dot ce-

lea Victoriei. latent au fost bătuți chiar de buie cu conse: enta la datu din alați, că nu s-a murit Athenee P. i gener rie pentru ca poliție care... sa grăbit să dea tă _ politic N.-ul să instaureze Pe- o mină de ajutor ! Din neferi- t ca oricin Nimic mal adevârat cire acest aspect a putur ff -ul, in numai va pezit spre noi. „i semnalat şi în alte localitatt, Int, a construit, In capd- manifestatia 7*, Ei Tulcea, spre exemplu, unde hu-

prme! sale, o trambulină din Bucuresti. „Ii Nganii care s-au declarat fese- care, efectuind un salt riei. De ce 2". nisti au fost sprijiniti chiar de USLA !* si a rupt- imbarea cu 180 de cel care, prin natura profestel, tinuind să țină min; ar rată tambada pol a poziţiei anunțate iniţial trebui să asixure ordinea și Fra o geacă cu aparenta ind poate să-si luxe sa respectarea leşii. Insust proto-

lela pe care topul Andone a proferat: inju- panctele nu uite însă că nimeni nu-i fura oră inainte gram ale pirtia de sub picioare dacă in rii la adreta domnului Coposu individ care, printr-o pi acest joc de-a „ulte papa, nu e Cornelia, La Galati insă în