Frontul Salvării Naționale

Ediția 1992

Pentru veşnicia Patriei. Pentru noua Românie

1992 ParlamentarePDF
Document dintr-o arhivă verificabilă Sursă verificată:

Despre această ediție

Manifesto Corpus 2026-1, document 93221_199209, scrutin 199209. Anul de referință 1992 este anul scrutinului din catalog, nu o dată confirmată de tipărire a documentului. PDF al documentului arhivat, recuperat prin sesiunea autentificată Manifesto Project. Titlul catalogului este păstrat pentru identificare. Proveniență: Manifesto Project Data Collection (MARPOR). Materialele sunt supuse Terms of Use ale arhivei; accesul public nu implică o licență deschisă sau apartenența la domeniul public.

Conținutul ediției

Textul documentului

Această ediție nu are încă o structură pe capitole și propuneri. Textul extras poate conține diferențe de formatare față de documentul-sursă.

Pagina 1

clor ; u in- toate of n ssooma ~ - ga caz.- tipic” da “ad

ENE

Re deoarece, ama circumscripțiile, ghinion, la Deva s-au ivit unele defec- România Bulgară. din România _ funk (lon M, Ioniţă).

E NR

" B m me pe împotriva națiunii și patriei - precum în 13 =15 îunla "1990 sau 24.- 26 septembrie 1991 « si ori de cite ori avantajele privilegiaţilor care au reușit să se salveze din regimul trecut au fost sau vor. fi amenințate de + fireasca evoluția democratică a națiunii, de fireasca dorință a românilor de existanță modernă şi civilizată, Neocomunismil nu aduce doar dezbinarea interna » al oferă motiv da agresivitate Informațională si denigrarea României din afară.Integritatea teritorială a Patriei este ameninţatăîn primul rînd de pata pecarao

așează asupra țării conservatorismul comunist din interlor.Nurareoriacestaangrenează România în relaţii va fi-primită de toți; doar asttal Noua România se va extarne dezavantajoase-acordul, din fericireneratificat, naste din România Eternă, romano-sovietic este un exemplu, În plus,armata română afost neglijată în pofida apelurilor numeroase ale demnilor ei comandanţi, Nu s-a făcut nimic pentru . ca Basarabia să revină cu bunăvoințăŞi dernnitate la | țară, ma d

Sifu că “există = mai presus de orice - Națiunea noastră există întrucit își simte, își afirmă - ÎN FATA ACESTEI şiîși construieşte, clipădeclipă, unitatea sainalterabilă: Romania eternă. . Noi sîntem, încercăm si devenim, pentru Esenţa existenţei noastre istorice a reprezentat-o - SITUAȚII SUSŢIN: unitatea spirituală, culturală și de voință politică, . ae că această Românie, traversind mileniile, © Odozvoltaraa dialogului între toate forțele politica Principatele române s-au întruntat uneori între ele, dar este întru veșnicie, pentru că ne cuprinde, na din țară, intre toate timp de șaptesute de aniau făcut merau aceiași politică forjela implicate în viața socială |. dăfiinţă sine păstiaază în sinul eifără încetare, externă, au dezvoltat aceleași structuri socialaşi statale, . românească, partide, sindicate, asociații; trebule să

“România va exista pentru totdeauna, lar noi au împărtășit același destin. Reprezentăm, in aceasta sporească dialogul între profesiuni, Intra. "Vom putea fi mindria sau durerea și tristețaa zonă geogratică, singura țară care nu a‘ dispérut : între naționalități, intra confasiuni, 4: za el, darnunol ofacem să existe paea,clea na & O mai bună comunicare culturală în Interiorul țării. niclodiată de pe hartă, din secolul XIV şi pind astăzi, . dă nouă viață, Patria, Romania este veșnică © O normală și curajoasă. Insertia a Românial în tee

„Regate vecine mari, state puternice, natiuni :mal | eg

pentru că fără eaîntreaga lume ar înceta mal cultura, știința şi tehnologia moderna a Oceidentului, numeroasa ca & noastră au fost miicar-vremalnic | "_ devreme sau maltirziu să ființeze, . în condițiile unei deplina valorificăriatradițiilo noastre,r desființate sau incorporate În imperil invadatoare sau : cpr

Știu « de asemenea » că există o nouă apărute în jur, Noi am fost uneori supuși la biruri sau : Au ândamnarea oricăror acțiuni de învrăjbira Haplonala, - : 7 Boy Românie, - ne

constringeri, dar nu am devenit niciodată provincii ala @ *Transparen}a deplină în acțiunea politica” | . ORoméanietingra încearcă să se nască și unor imperii străine. Cuma fost posibil așa cava? Afost e Clarificarea cu toata mijloacele. Informafionala |, ‘| ssteîncă împiedicată, așa cum nu era lăsată posibil pentru că sîntem, dintotdeauna, națiunea celui . existente a problernslor care, din 1989, au condus la | „Săsenascănoualume din pintecele Fecioarei, "mai înalt sentiment al unităţii noastra profunde, Nimic : tensiuni Interne, nes . woe a mee: în Apacalips, Noua Românie nu este decit |, nuestemalputernicinnoldecit principiulromanismulul, «. & Dezvoltarea unei Sha hl politici economica, culturala și a i . România eterna în care suferința devine în cluda, uneori, a aparentelor contrarii, Trecem mai unsi acțiuni exteme de natură să aducă Moldova de N bucurie, dorul davinevoință, sperantadevine | grau poate dacit alții priri aceste momante de îndoială peste Prut mai aproape da noi și să asigure acestui |

adevăr, Fără această nouă Românie, Patria pentru că nu sintem obișnuiți să suportăm dezbinarea, * pămint românesc o mai înată securitata, tary noastră eternă ar trebui să mai aștepte încă Și mal este ceva: ne-am învățat să fim în avanpostul @ Si Incepam Integrarea nvastră in-elsteme de un timp îndelungat, în izolare, întuneric şi Istorial, să fim o naţiuna modernă, Armatele ţărilor . sacuritate Interverificate naţio a sa afla nală în serviciul | îndoială, zlua Indreptatirll și implinirii, române, în vremea marilor principi» Alexandru, Mircea, democraţiei și libertăţii » în primul rind NATO și să . Romania starnă este dar al lui Dumnezeu Ștefan, Mihal-erau dintre cele mal bune şi moderne ale ' construlm un sistem de securitate zonală eficient::a § . și desăvirgira a sensului generafillor cara epocii. Din prima jumătate a secolului tracut și pînă la | e Să îmbunătăţim echipatea armatei noastre si să eau succedat po acest pămint, spre a-taca instaurarea terorii comuniste am evoluat sincron cu acordăm un inai înalt respect soldaților noștri, Ei sint să fla o istoria a demnităţii, marite civilizaţii ale planetei, participind Ja scestea,Am parte a demnităţii sufletului nostru național, «+ DEI . Noua Românie este singelejertitdetinerl fost printre primii în aviaţie, în Industria petrolleră, sau Transilvania este leagănul nostru istorie, Pentra 2”. șida virsnict la sfirsitul de an al Revoluţiei, medicină, în elactrotehnică, ar această Inima a Patriei, ca și pentru fiecare palmă de

’.. Jortfa primită de Dumnezeu, piată a păcatelor Trebuie să ne regăsim unitatea « în deplin respect; pămînt românesc, orice roman trebule să fie gata să se pentru pluralism « și modernitatea = în deplin respect sacrifice în orice clipă, „a a iai Măi oamenilor unul sacol sumbru, pentru tradiție, Aceasta înseamnă a face din România, ‘Trebule să fie clar oricdrul om de pa:această, Șilu - fără indolala și fără temeri - . planată că în România oamenii pati de păreri diferite, „din națiunea română ct nu poţifacanim pa pămintromânena ic pot gindi în multa feluri viata st viitorul, dar înainta de

. O MARE NAȚIUNE:

pita

fără o totală și lrevocabilă credință In aceste toata ei saşimt, împraună, români și pentru acest fuera două Românii în nevola unirii lor Intr-o unică frontierele noastre dafinita de Marea Unire eint In veci age

- de nemutat,

MODERNĂ

Patrie, . ie Noun Românie este n schimbării, Patria noastră actuala pulara starni este un loo al bunătății, Ințolagerii și lubirii, de «princesace aravachi in alcâtulrea sa-unnou mandat, Puterea comunistă a dezbinat națiunea, A utilizat făcind astfel rău României, |. aceon cu dopiină credinţă în vagnicia și reinvierea Țării wo SREP Incultura Impotriva culturii, brutalitaten, [rationald, propun inainta de orlca: (continuara . .

: sălbatică, impotriva traditionalel bunătăţi româneşti; a + SCHIMBAREA FARĂ URĂ utilizat egoismul împotriva altruismulul, incompetenta In numărul Împotriva competentel, nacredința impotriva credinței, SI FĂRĂ RĂZBUNARE Inapolerea impotriva spiritului modern, ementele neocomuniste, numeroase si sus situ vito _ Doar astfal, fără ură și fără răzbunare, schimbarea ato, în centre decisiva ale puterii, au arătat că această noastră va înainta firesc, va putea merge pind la capăt,

fy tahnică a dezbinării este și va îi în continuara folosită

(DEE

Pagina 2

sa ai

Eres letds te a și e + Corina; 55Drizoptesictaal lDaelen ! “mii ș::rt aae EaulSe us i POE N Satul Violations urpiisat-tzaR mena fs st sei Partidul we ih , delajiuni; fratricid, dezintormare. ale puteri post- aan Elementeie neoc munise évolutionare, pe cil .si altele aflate în afara

„frică cestela; lascaraIncl intregii usiv şi opoznaţiituieni,, ‘ig il zînd incercatsa utaul in continuare menting dezinioiolrâmraeraea, secretului calomnia, convorbirilor suspic unea elefonice şi,nu rarsaueori, al productiva;-

  • - ție economig

ţ /-nidinţel gerea adevăratelor mbaitoțice a.că Aementaaillisteafnteţia; re skbib Onanurățire = xeriofobia, : antisemit smuil,“ăle statului roman, şovinismui, conițițje înviata nodstiă publică;

  • - Ă _înegi Onouă meniil și: fermăpolitica [piticexăteme iperoxternă

pui .Grigoresci ‘uti Aetii Revoluție -dă -'ÎN_ oFATA ‘acuuriscat, slaşi:tinîinprdeurnăăznit touliempreuhă cuErtemoia.ries ei inani. realTrăiims;tomis:într-o nectut tor 7 luimă nici trde dură, - “dintre ) adeavuatraafittaatea “SITUATI AG:i“nEbunatSSUSTITEtpublIirs N: ate =- a relaţi lor Unite si-NATO, stabilires urior legăt 7 je|[idă-Sftparoplăl:er *"SĂ Yidemm hă'gi-prosanentlitale: Și, “profunda “noaste lar “înacturm-o lume instituţi le mal «a ‘plate’ $k mal pficlente cu: ica,

” adcezinfsotrmeaire “st noargţanuiznatăe,; re iunțareaia calomnie, la ° „lum=ea latină culst- i. cu area:'Cpimunitățungrea: - relaţi ae : competiţiei, Eisprea singură,

ai.eficientei,- conditie

i capat . în “aceasta adă vreni¢, Guadevarata feartmoderna mai perio bine: 'Spus : post-motiernă, intra înnoua | să fie condusă:

va.avea. 'curaju dar aceasta as:

plin cuo i ‘Condamnare -combateîrnecarederi : reciprocceorupției, acestora, cultivare intreindeosebi -semeni in : + al „ Cwirludd dinamice si prodicți ecuvepin oși Ă Săavenicurajuisănesit ăm, me

colo ‘unde istori săgeată merită. O- nouă autorita e-a.sta ul administraţia a Necesare,

  • - | ° publică, sint absolut: 1 cinodeinericare i

"o dăpiină trânsparenţă ‘șisinceritate - “Spăţiul “Noră:at âni conducere; mindrie, evern ru Romani iaosursă trebuie curaj săsifie perspent statului: preşedinte,

tit, de a tuturor autorităților călucrini le staţi stfel'si: ” senvici : si Mire e si.Îndreptățiri . ntare, parlame: m intelepciui i. “agenţguvi : ern, : ‘natcoimonalisi e. iridreptăpri ceea-ce A inua,

ni are’:

a *eStimularea - gîennțeelragţeiri, intre si a.

FY

Ai d naționalități, culte, precum „un nou rmandht, tbeingt rau

Meer “între națiunea noastră şicelelalte națiură, Pentru: : ce sint necesare toate Acestea? Pentru .'a' indrazni să na Acontiuare continuare -

Pagina 2

is rrav senti prin, ‘frjleea,Prepriciumnmil nțăcele uriale şipolijigloae i seecnrtcetăer, iue ie. pri.de, . m cu: instrumenitel @ i m p l i că m O a u t e n ti că c u p ro f u n d ă r e t o în: vîintorA)uinărula elimăz; ientăconvi ger uta social a

le : inferioritate. A făcut aceasta

3 partidului, a oamenilor, prin” trădări, . a+90binelui privapubltizareic; degradarea morală SIPENTRU: MERII

Pagina 3

aja: erasulul propriu, adinc egoist,

“9 „Reluarea reformel in condiţiile unul ; avansatprafesionalism politic, acimin istrativ, ;.atonornic, financlar, bazindu-ne pe un „abpolut davotamant pentru binele naţiunii "noastre, - 0 atarită şi responsabilă lerarhi LAA ciani relaţipi zare a oritățiloreconomice. Pe primul locsec indivizi şinațiuni ere

și, “- altuntă agricultura, Inteuchinaceastă „ nuaavutcumeontuce la Iniylat ivă,dez privinţă voltare; lnovate, : dispunain de‘resurse mari și de o veche et

‘slots

tradiţie. In plus, agricultura generează ous

mai . ' “1rapid prosperitate; efectele invest ițiilor în Hl eubluge fără scip nă hi domeniul: agricoi aint resimțito pozițiv fa poziţie, partidulu untoi şi “Antrun timp. nout, Industria alimont ura, repță la prospe In:sistemul dictatorial, a Induatra utlinjelorag ricole, Induatriatextila, la rita Indastulăre

te,, mari: succese: economice, indinte dea! încarcerat, "“aconfecțiilor,cena mobi la.dezvoltareBa avutiel:: torturâtsi a: lelgi.a materialelor naționale, România, ca supratat răminea muritor defoame,Dispunihă: +, Ge Construcții, Pot îi Imedi at relansate cu Blatulțraneforma toţi ; ” “rezultate foarte buna pentru dimensiuni medii care i bine” 'oamonii în. sclavi, Pentru menjinor ataraa * activitățile, în care nu apar.pro njinere ea acestul. monopol , 3 bonorn a întregi

losi țari, blems, ‘gra tale -* dictatu nu a ra „8, Pintforma prog diferenţelor dezvoltării re gionale Situar ezitaj pună pormanent o su ram “ViltorulAzi"! ‘a ea gecuraMică, * atagnaptă, fâlimentară Inaptă " , Pronitulul Salvării Nation ale repre relieful, solul $}-subsolu Lae din România de pionţia, zinta o un po: deocohcurtenttichiare) «echilibrată gl-bine gindita orlent Spaţiu al fericirii. Sint m ulte domenii ale econo minimăcu economia prozipei are pentru eforturiia' do .ralannare a econo : ă care, în-chip traditionat samăi mial u de curiid românaşii; | s-au dovedit deosebit % ‘Regimultaxelor şi al creditelortr

a arătat, de-secola, multă inițiativă în ‘agric ehuje să “ile dHlerențiator; spre a produce Stimulare, ati

crasteraa:animalelor,Industrie și comerţ “nu descurajare și bloca , Dacă 4 fast, j, necesar, românul a stiut să se © Putăred deciziioria privința licențe “aconornică și prograsul.: lor da | "import 61 export, Et

Sau a | creditelor pantru -» “aceste activilăți,-să nu se mai concentreze pentruapărareapatriel, D doar in-citeva miinl,.cl să aparţin ă - pind la 1548, pe măsură.ca. ref m cons unel auten tit ticeui econore

mii de piaţă a România, a apărut o catego „Unor-alsteme ‘admi nistrative largi si -"reprazentăilve. Acelaşi schim bare trebuia +] uimitoare competență se refore glia autoritățile imputernicite să,

  • - |Toţi-roimânii știu,-voi actioneze relaţiile României cu!

nstituțiile financiare internationa le, -®...Privatizaroa să ishaccelareze ri Itmul spre. „ae realiza:o mal înaltă eficie {aca minuni: Cu tonte icesteă, cu nță a unor “activități productive, dar şi Spre „| fost inițiată în România cu deplin a se obţine e sursele, financiare pentru restru céptare-a strategie! ei te către: cturarea f : globald. O largă privatizare

ațiunii, eintem bonfruitaţi cir-o:gravă “Industriei ‘mici şi a domeniilor a 6 imediat roductie, cu “o-Mitiaţie -violents) tabile! va aduca mijloace pantr cu u structurarea marii indus trii şi pentru ‘rejuarea investițiilor in toate domeniile. Doar rel ansarea. investițiilor va aduce o nouă“

rosperitale in tard, aceas ta în cadrul creat uit numeroase împotiviri şi 8.0 aconomie liberă,

Pagina 3

i aes 6 usd multor blocaje. | plus; i a românească aro. :oătmenii, că toate cele arătate aici sint Necesare lor face pentru ca posibili drumul reformei să nu mai poată le i fi blocat; pentru ce România să prosp "ădavăruri simple, de . ere, actuala putere nu mai ”.. Poate continua, prin ceea ce are vechi în.alcătuire

a sa, "Dictatura comunistă un nou mand: atare nu ar putea face decit rău a tristtt naţiunii | pretutindeni acolo unde n do minaty-un sistem nomic aberant, anormal, care nit ‘omulul, de logica legaturllor-dintr naţiuni şi nici de logica istoria !” Acesti ai, cu sistemul atbitrar,o tde conducere, nuurmire:

n România, Binele” Patriei, a fost dna ana = aer

pa

Pagina 4

— ke i | 1 PIEPTete omaLae SaaS Arse A Fise om a

uz ra x

SIND

ual ir URSU Adrian .

și „sapat

ie ip aac Indemnitate unismu or uman = 8 „i ca: Orice o ‘Gtull flP modifies “el ctorală”, va nu-mi care .straterla fasole, e și intenți le past * :

urmti ur) tinerei acordat ° Sprijin I dispretult săfi fost pa doua, mare |10- contestatla, :

MERE,

alt! te: gitPuton Ini sprofa Sonora “ulomuniunt sprețA ult ia”| comunical tatestă ori-Pceutăreadisprefult [|a itenm: ci siexplomăzie NuaBasrbie.nceldent, umdatdoar ă viturăfost Să - ebpaaviţ 1 a

MRIS

ee ena

ac epta reintregire. e ee

numaruiu(l:Continunre în a" + .- hu . . i Do . noastre. ideea Insasl ‘ost ciGontar:estat, acă fost ameu. hu

Fi | 4 : da-

ra i virsta ck nil . oplritusiHatl a ‘achil nbare adevErata țări‘aduée ; de- aDrucDiMircea irs di. contesta iceonl)t,estatiel), agare . “alcătuirea sa, un nou mandăt, ‘aguc [iN i de absenţa contes., ::unitată, a. genbrațil or, unita e a încrederi şi Fila fostdetrminată ye . ii ' . * > . Casă fosta "din teşiiea La inel romăn a sociale condiței

: poate îi„arhinată, actuala “putere: dăune came. pontru a ÎN F‘ATA ACESTEI derhne pensi -® va tiner tul ati: decit mult “Spăranțel;.Mai . Sa vem unii pentru alţilun ales fespect. , a dude, sedinga destăsurat s-a tunde jul +

pentru ¢ oo,n. si ce'arEe lor rii-țiai ceca prin continua, poaties a woois SUSTIN:. câ realizarea pentru - necesare, E + - SITUATI canoastre tunii naţiuni ateainitat deel, retacem + Ca onstiuțonale. “Sa a,. Consti uyoinstiaulțeo,naie, Gurtit pragedintel preş dinte, Curili tele preyed Feenea,nea,

a of lice . ai’ OEE seh ek amibigul“! oricăror éliminarea pentru sar |: -

wee enony Pa , , do: la anexe de serie o și Chişinău, la de Juloares ? - 2 . solicitat, a Curtea român, cetățean tilnd

Pagina 4

  • - sa domnia legale, condiți le indeplinite

sint. că dovedeau care argumente stanţei. eri recoficil ere 4Romantforema pati vin de.extrem sint . toateacestea că Pentru . 3i sociala. | In=dovedit fața : s-a in aduc„iDnudmitrescu confrm*Constiy

Druc .d-ldL ui nefonSesidatăz,arei într-adevăr, i fapticare,

AEC demara . noaspolitici tre, ss 'retuneioncil eri | autentice moînmentulspiritul îndepărtat prezidenfiaia. cursa se să drop dat fh i-ar nu electorale, crie Legit stHel

de.

eI papa dada 20364 titicitisl : auto! sort sta și—candidatul,

BERETS

ială eeaei as aau cesta ejemente 1863 - şi pina “gătăzii

ee> 4 ÎN eve ad

MSx : . medical icale și asi tenței ri- pAe : . ae din: de candidatul. co— ntestatlel torul AN * A pensete Dre. „Oelectui

. ‘de activta e. , e ecembr ding at suc;s-au ee evenimentele prin. Lipwbirea Dimpotgiva, interesului-pubile. a “najiunt. noastre intregii: binelui asocială, [- .. Dumitres“caI—n Druc. domnul i+ Mircea cetățenizaiarstul i reprez nta! vizunea "muncă in condiţ le , tere . sporite: investiţ unor schimbări o | ‘din multe în s-o aau care pe șociată . E polit că f-ace. *‘public, ‘Interesulul poli că.a inel 'ad arate politici a la constiurea“ indep n a preşdinţe Ja candi turi ti :' "03 Dr an

a, nden<°. de- otărtre TBE. h3 r) ns, | . «Consti uplonaléprin după-amiază, Sores yjeFără, Ube

unei adaptări adecvate aforțelde :. ' ‘Asist forțele opozilel „nu aAgeontribuilt cunirlc învăț mintu l, max „inchusiv. fa'seppyms > Pa fl’ “Corpotul i al. postrovoluțioilă * o la împreună paige renew „recereieri map. i prrec Sil1: mult din și nici măcar-in-acela impoir va, îndreptată contesiația Eid ie a ae sldezbateri. de ore 6 a Capătul "La: șio o mai bună orgahizăre | : ro) A national: nu însensul oricind, derecone Investiţi “sporite în învăţăga a ” poa -pyer HUSIRBDA OAS

minte sts skvăzut şi-a ce.nu de înţeles „Bruţului

Pagina 4

ține inf : _ N-decamlaraţia greșeală. “în! demnitatea o nici i ‘tuttiror “al Limizerie, Trig, întuneric, fara personale, tele

da- toate dora] ; „aumeni na we ba. si ci numele, numal nu regăşit. ” 4 Iscuel, - si-a i’ Bucureşti municiptulut. : “Tribunalul

+ judeţul: la de dosarul In idaturi. can propriei, va , - impotri:. contestaţie depus A FSN. "ale oo

pots

Prima . apa- Sandia” .de. vorbade listele Este pe său numelui dat- asentimentul. rifla fi (Car ae} isin Romdila zeol demii şi:Hoste ats © ain't ima anterior) ‘(Continuare

| atts oameni, de. ai:de [i a-şi istorisit fâră ne-a politică, P.N.L., bigamie partea ania

sa-de din patMureş “jadeșul'! "în 'deputăție la candidat Raflu, „Vasile, Gheorchiţă avocat. dl stirşit, “In' vo șnd acestui. - listele pa ŞI P.U.S.D. parti

la pineanu, d. Cim-". str, în ajuns a măcar, traversa mat '. fâră şi, metri de 150 circa făcut “mal +2}, Bălcescu Bd. din al'imobilului 7 jul

eta. de.ln ‘coborit a Pop Dl. divorţ. rapid yn, produs Atunci:s-a P.N.L. ale didaţi ‘can. de ‘Iistele ‘pe trecut fle să cerut a membru“, „simplu de stagiu un'scurt după