Ediția 2012

Pagina 1

CLUJ-NAPOCA, NOIEMBRIE 2012

Pagina 2

Autor: Csutak István Editor: Vincze Loránt Redactare tehnică: IDEA Plus S.R.L., Cluj-Napoca, 2012 Editat de UDMR Studiul a fost sprijinit de Grupul PPE în Parlamentul European.

Pagina 3

Tabla de materii I. Cuvânt inainte................................................................................................................................................................................5 II. Introducere.....................................................................................................................................................................................7 III. Sumar executiv............................................................................................................................................................................8 IV. Obiective strategice – planificare......................................................................................................................................11 IV.1. Obiective specifice prioritare.....................................................................................................................................12 IV.1.a Dezvoltare rurală.....................................................................................................................................................12 IV.1.b Politica de coeziune – Fondul de coeziune....................................................................................................13 IV.1.c Politica de coeziune – Convergență regională – Fondul European de Dezvoltare Regională.....14 IV.1.d Politica de coeziune – Convergență regională – Fondul Social European..........................................15 V. Politica agrară comună - PAC................................................................................................................................................16 V.1. Obiective tematice.........................................................................................................................................................16

V.2. Fondul European de Dezvoltare Rurală – FEDER – Măsuri orientative.......................................................16 V.2.a Transfer de cunoștințe și acțiuni de informare............................................................................................16 V.2.b Investiții în active fizice........................................................................................................................................16 V.2.c Refacerea potențialului de producție agricolă afectat de dezastre naturale și de evenimente catastrofale și instituirea unor măsuri de prevenire corespunzătoare.................17 V.2.d Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor............................................................................................17 V.2.e Servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale...............................................................................17 V.2.f Investiții în dezvoltarea zonelor forestiere și ameliorarea viabilității pădurilor..............................18 V.2.g Înființarea grupurilor de producători................................................................................................................18 V.2.h Agromediu și climă..................................................................................................................................................19 V.2.i Agricultura ecologică................................................................................................................................................19 V.2.j Plăți Natura 2000 și plăți legate de Directiva-cadru privind apa...........................................................19

V.2.k Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice...........................................................................................................................19 V.2.l Delimitarea zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice...........................................................................................................................20 V.2.m Bunăstarea animalelor..........................................................................................................................................20 V.2.n Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor.......................................................20 V.2.o Cooperare....................................................................................................................................................................20 V.2.p Gestionarea riscurilor.............................................................................................................................................21 V.2.q Asigurarea culturilor, a animalelor și a plantelor.........................................................................................21 VI. Politca de coeziune.................................................................................................................................................................22 VI.1. Obiective tematice.........................................................................................................................................................22 VI.2. Fondul European de Dezvolatre Regională - FEDR...........................................................................................22

VI.2.a Misiune.......................................................................................................................................................................22 VI.2.b Măsuri orientative..................................................................................................................................................22 VI.3. Fondul Social European - FSE....................................................................................................................................24 VI.3.a Misiune.......................................................................................................................................................................24 VI.3.b Măsuri orientative..................................................................................................................................................25 VI.4. Fondul de coeziune – FC...............................................................................................................................................26 VI.4.a Misiune.......................................................................................................................................................................26 VI.4.b Măsuri indicative.....................................................................................................................................................26 VI.5. Cooperare teritorială europeană – CTE...................................................................................................................27 VI.5.a Misiune.......................................................................................................................................................................27 VI.5.b Măsuri indicative.....................................................................................................................................................27 VII. Planificare financiară – alocări...........................................................................................................................................29

VII.1. Politica agrară comună – planificare.......................................................................................................................29

Pagina 4

CLUJ-NAPOCA

NOIEMBRIE 2012

VII.2. Politica de coeziune – planificare............................................................................................................................30 VII.2.a Convergență regională – Fondul european de dezvoltare regională.................................................30 VII.2.b Convergență regională – Fondul social european.....................................................................................31 VII.2.c Fondul de coeziune...............................................................................................................................................32 VII.2.d Cooperare teritorială europeană.....................................................................................................................33 VII.3. Obiective strategice.....................................................................................................................................................34 VII.4. Obiective strategice – Alocări...................................................................................................................................35 VII.5. Politica agrară comună – Alocări..............................................................................................................................35 VII.6. Cooperare teriotrială europeană – Alocări...........................................................................................................35 VII.7. Fondul de coeziune – Alocări.....................................................................................................................................36 VII.8. Convergență regională – FEDR – Alocări...............................................................................................................37 VII.9. Convergență regională – FSE – Alocări...................................................................................................................38

VIII. Matrice cadru logic...............................................................................................................................................................40

Pagina 5

I. Cuvânt inainte Comunitate europeană într-o regiune europeană

Uniunea Democrată Maghiară din România a realizat, în 2011, cea mai importantă consultare publică în cadrul comunității maghiare. Consultarea ardeleană a cuprins 80.000 de familii maghiare, astfel peste 250.000 de persoane și-au exprimat opiniile despre mersul societății și despre așteptările pe care le au față de reprezentanții comunității. Rezultatele consultării ne-au arătat clar că sub presiunea crizei economice, maghiarii din Transilvania sunt preocupați în mod special de crearea de locuri de muncă, de salarii și pensii, ei având griji legate de viața de zi cu zi. Maghiarii din Transilvania își doresc, în primul rând, un trai decent, securitate economică și socială, pe următoarele locuri situându-se chestiunile legate de identitatea națională. Astfel, obiectivul UDMR a devenit foarte clar. Trebuie elaborate proiecte care pot da răspuns la problemele care îi frământă pe maghiarii din Transilvania

Înaintea alegerilor locale s-au realizat proiecte de dezvoltare locală, în foarte multe locuri existând chiar o concurență între acestea. Răspunsul dat de alegători cu ocazia scrutinului de la locale a fost fără echivoc. Au câștigat candidații care au fost capabili să prezinte proiecte viabile pentru comunitatea locală și care au putut proba, inclusiv prin activitatea avută, că sunt în stare să conducă localitatea sau județul conform așteptărilor alegătorilor. Succesul copleșitor al candidaților UDMR arată că la nivel local au fost create strategii și idei viabile care vor fi puse în practică în cursul următorilor ani.

Potrivit rezultatelor Consultării ardelene, este nevoie de realizarea unui plan de dezvoltare pentru în- treaga regiune, în conformitate cu prioritățile cuprinse în Strategia Europa 2020. De aceea, am inițiat în cadrul Consiliului Economic al UDMR, în ianuarie 2012, realizarea unui plan de dezvoltare sustenabilă a Transilvaniei. Ne dorim o comunitate transilvană de succes, care, din punct de vedere economic, să fie caracterizată de o rată înaltă de ocupare a forței de muncă, de creșterea productivității și de o coeziu- ne socială puternică. Proiectul nostru transpune dezvoltarea Transilvaniei într-un cadru european, cu obiectivul clar de a crea o regiune europeană puternică. Proiectul nostru dorește să fie un ghid care, bazându-se pe prioritățile europene de dezvoltare economico-socială, va sta la baza unei viziuni regi- onale pe termen lung. Caracteristicile europenismului transilvan constau în unitatea în diversitate, în valorificarea specificităților locale.

Fragmentarea societății și instabilitatea economică sunt deopotrivă fenomene îngrijorătoare. Criza eco- nomică, dar și procesul de tranziție, care parcă nu se mai termină, i-a lipsit pe ardeleni de bunul cel mai de preț: încrederea în viitor. Este nevoie de o schimbare a mentalităților, care se poate realiza inclusiv printr-o strategie cu obiective realizabile. Pe baza planului de dezvoltare, autoritățile locale vor putea identifica proiectele ce se pot realiza cu ajutorul fondurilor europene, oamenii de afaceri și organizațiile nonguvernamentale vor putea să-și facă o imagine despre sectoarele unde se vor putea depune proiecte. Faptul că foarte multe proiecte implică asocierea mai multor parteneri va însemna nevoia de coagulare în crearea de parteneriate între localități și alte tipuri de entități. De exemplu, diversele forme de asociații agricole și grupuri de producători vor avea mai multe șanse de a câștiga proiecte dacă se prezintă în co- mun pentru anumite fonduri provenite din cadrul Politicii Agricole Comune. De aceea, noi ne propunem și schimbarea mentalităților în acest sens.

Planul de dezvoltare Transilvania 2020 elaborat de UDMR reprezintă o bază de pornire pentru dialog. În același timp, este oferta noastră pentru întreaga Transilvanie, obiectivele cuprinse în acesta se pot rea- liza doar dacă toți actorii transilvăneni se vor implica: comunitățile locale, administrația publică, forțele politice și societatea civilă. Doar prin cooperarea dintre toți partenerii sociali, Transilvania va înianta pe calea convergenței cu Uniunea Europeană.

4 5

Pagina 6

CLUJ-NAPOCA

NOIEMBRIE 2012

În contextul crizei economice globale, primii șase ani de la aderarea României la UE nu au adus dezvolta- rea pe care o așteptam cu toții. În loc de integrare, prăpastia economică existentă ce desparte țara noastră de nucleul dur al UE pare să se adâncească. Considerăm că Planul de dezvoltare Transilvania 2020 oferă cadrul și șansa necesară ca în anii următori să pășim în mod real pe drumul convergenței, iar viitorul ne va aduce mult râvnita prosperitate economică. Succesul viziunii noastre de viitor depinde de angajamentul, determinarea și efortul nostru comun.

Kelemen Hunor președinte UDMR

Pagina 7

II. Introducere Modernizarea Transilvaniei bazată pe fondurile UE

Instituțiile Uniunii Europene, inclusiv Parlamentul European, au fost nevoite, în 2012, să răspundă unei întregi serii de provocări. Criza economică globală, criza datoriilor suverane, viitorul zonei euro sunt pro- blemele care s-au aflat în mijlocul preocupărilor opiniei publice europene, dar și la nivel național. Din per- spectiva noastră, cele mai importante dezbateri care au loc, în acest an, în cadrul instituțiilor UE sunt cele de pe marginea Politicii de Coeziune și Dezvoltare Regională, a Politicii Agricole Comune și a planificării cadrului financiar multianual (MFF) 2014-2020. Planul de dezvoltare Transilvania 2020 cuprinde răspun- surile și prioritățile transilvănenilor la aceste provocări europene, aș putea spune chiar contribuția Tran- silvaniei la dezbaterea europeană. Rezultatul acestor dezbateri este vital pentru țara și regiunea noastră. Se vor decide prioritățile de dezvoltare și fondurile pe care le vom avea la îndemână pentru dezvoltarea comunităților noastre în perioada 2014-2020.

După șase ani de la aderarea la UE, cea mai negativă experiență a României este gradul scăzut de absorbție a fondurilor europene. Utilizarea ineficientă a resurselor a dus la ratarea unei serii întregi de oportunități pentru țara noastră. Fondurile europene nerambursabile reprezintă un instrument menit să ne ajute să ne apropiem de media economică europeană. Această performanță slabă împinge România tot mai departe de nucleul puternic al UE. Pentru a evita repetarea situației actuale, Consiliul Economic al UDMR a decis realizarea unui plan de dezvoltare economică bazat pe o largă consultare și care reprezintă răspunsul nostru actualei performanțe negative înregistrate în privința utilizării finanțărilor europene.

Răspunsul cel mai complex dat de UE crizei economice este Strategia Europa 2020. Noul MFF va fi în- tocmit ținând seama de prioritățile UE incluse în strategia amintită. Bineînțeles, prioritățile introduse în Planul de dezvoltare Transilvania în 2020 se bazează pe Strategia Europa 2020, de aceea acesta se va integra perfect în noul cadru financiar multianual al UE. Succesul Transilvaniei ca regiune europeană este garantat doar de coordonarea priorităților sale cu cele ale UE, fiind esențială încorporarea pe mai departe a Planului de dezvoltare Transilvania 2020 în Strategia Națională de Dezvoltare a României. Conform calculelor noastre, nevoile de dezvoltare a Transilvaniei se pot finanța în proporție de 30% din fondurile europene. De aceea, este esențială îmbunătățirea gradului de absorbție a fondurilor europene în Transil- vania.

Planul de dezvoltare Transilvania 2020 este construit pe filosofia așa-numitei glocalizări. Ne putem lupta cu efectele globalizării, dar nu vom avea sorți de izbândă, strategia câștigătoare este aceea de a călări valul globalizării având ca scop promovarea propriilor noastre interese locale.

Într-o Europă a regiunilor, strategia transilvană nu include izolarea și defensiva. Transilvania va câștiga prin acțiune, prin deschidere, prin capabilitatea de a absorbi idei și soluții europene. Transilvania trebuie să-și așeze propriile valori în rândul celor europene.

Iuliu Winkler Consiliul Economic al UDMR

6 7

Pagina 8

CLUJ-NAPOCA

NOIEMBRIE 2012

III. Sumar executiv În vederea redresării în urma recesiunii economice, avem nevoie de o creştere inteligentă, durabilă şi favora- bilă incluziunii.

Este necesar să avem strategii integrate, focalizate pe arii adecvate pentru a realiza zone inteligente, dura- bile și inclusive.

Cheia rămânerii în competiție este identificarea caracteristicilor şi atuurilor unice ale fiecărei regiuni, eviden- ţierea avantajelor competitive ale fiecărei regiuni, precum şi cooptarea părţilor interesate şi a resurselor de la nivel regional în jurul unei viziuni axate pe criteriul excelenţei asupra viitorului acestora.

Actorii zonali și regionali se vor ralia în jurul unei viziuni axate pe criteriul excelenţei.

Răspunsurile la provocările (economice, sociale, de mediu) cărora trebuie să le facem față pot fi date doar printr-o abordare integrată, bine definită geografic.

Transilvania 2020 în urma consultărilor publice a ajuns în faza prezentării unei propuneri de Program operațional.

Această propunere este viziunea noastră asupra vieții transilvănene din perioada 2014 – 2020.

Oportunitățile pe care politicilie de dezvoltare ale UE ni le oferă pot fi valorificate doar prin parteneriat. Pre- zentul document nu este deci o ofertă adresată doar unui segment al electoratului transilvănean, dimpotrivă este o propunere care poate fi realizată doar prin parteneriat în folosul tuturor locuitorilor acestor meleaguri.

Scopul prezentului material nu este prezentarea datelor statistice și a analizei minuțioase a situației exis- tente, prezentarea legăturilor de cauzalitate ale problemelor și a obiectivelor, nici prezentarea rezultatelor analizelor de risc. Acești pași au fost executați, rezultatele au fost făcute publice, inclusiv cele ale analizei de risc cu metoda Monte-Carlo. Matricea cadru logic prezintă esența ipotezelor, riscurilor inventariate.

În fapt, prezenta propunere reprezintă viziunea noastră pentru Cadrul Strategic Comun (CSC) pentru Transil- vania, care conține inclusiv alocări financiare prezumtive, dar pe care noi le considerăm realiste.

Urmează apoi detalierea CSC. Obiectivele tematice/misunea prezintă, de fapt, obiectivele strategice secto- riale. Măsurile indicative prefigurează scopurile apelurilor probabile, inclusiv cu detalii asupra potențialilor beneficiari, acolo unde documentele publice de lucru ale UE ne-au furnizat informații în acest sens.

În subcapitolele de planificare sunt prezentate structurile logice ale CSC, cu ponderi propuse și alocări pre- zumtive. Se poate observa că, aplicând pricipiul concentrației tematice, au fost planificate ponderi semnifi- cative pentru măsuri pe care atât analiza, cât și rezultatele consultărilor publice le-au desemnat ca foarte importante. Au fost omise, în schimb, măsuri care cad exclusiv în sarcina autorităților centrale.

În subcapitolele de alocări sunt prezentate în formă tabelară alocările prezumtive.

Intensitatea sprijinului ca și benefciarii posibili vin în continuarea practicii actualului cadru financiar.

Multitudinea măsurilor posibile nu trebuie să fie motiv de îngrijorare pentru potențialii beneficiari. Din planu- rile de alocări se poate vedea că 13 măsuri probabile are alocat circa 57% din totalul de fonduri. Aceste 13