AD-16
14. Politică externă
14. Politică externă
În cadrul comunității internaționale, locul națiunii noastre este alături de celelalte națiuni care apără și susțin statul de drept, economia liberă și principiile non-agresiunii, cu care trebuie să cooperăm prin acorduri bilaterale, multilaterale, precum și în cadrul organizațiilor și organismelor internaționale. Politica externă trebuie să se bazeze pe respect reciproc şi pe respectarea cutumelor, diferenţelor culturale și tradițiilor naţionale.
Securitatea şi prosperitatea unei naţiuni sunt strâns legate între ele. În centrul preocupărilor noastre stă promovarea dimensiunii economice a politicii externe, prin atragerea de investiţii străine şi promovarea produselor şi companiilor româneşti pe pieţele externe.
Susținem înțelegerea și asumarea locului României în familia euro-atlantică, de care suntem legați prin cultură, istorie, tradiție, și prin care interesele noastre naționale sunt promovate și protejate.
În particular, întrucât suveranitatea și siguranța națională a românilor au depins și depind în continuare de integrarea țării lor într-un sistem de securitate multipolar și cum singura opțiune de acest fel pentru România este NATO,apartenența și întărirea participării ei la această organizație politico-militară transatlantică constituie o prioritate absolută, la fel ca menținerea și dezvoltarea Parteneriatului Strategic cu SUA, pilonul acestei organizații.
Prosperitatea și forța românilor au depins și depind decisiv de includerea lor într-un spațiu economic mai amplu, egal, deschis tuturor participanților, care să le permită exploatarea complementarităților și a avantajelor competitive. Așadar, o altă prioritate absolută este ca România să fie membru integrat și activ al unei Uniuni Europene bazată pe principiile statului de drept, ale subsidiarității și reprezentativității – și nu pe o birocrație centralizatoare și suprareglementatoare – având ca scop libertatea cetățenilor și buna funcționare a unei piețe interne integrate și deschise, prin asigurarea celor patru libertăți: de circulație a cetățenilor, a mărfurilor, a serviciilor și a capitalurilor.
Dorim o politică externă realistă și responsabilă, urmărind ocuparea locului care ne revine în calitate de al șaselea stat – ca populație și dimensiuni – al Uniunii Europene. Nu vrem ca țara noastră să fie un membru de rangul doi, la periferia unei Uniuni Europene cu două viteze. Susținem o Românie care acționează, nu doar reacționează, în cadrul Uniunii Europene, care se comportă ca un membru cu drepturi depline și este capabilă să-și formuleze și să-și urmărească interesele naționale, nu doar să se alinieze poziției altor state europene.
Abordarea chestiunilor care țin de migrație / refugiați / zone de conflict atât prin prisma nevoii de a demonstra compasiune față de semeni și cei oprimați, cât și prin prisma nevoii de securitate și stabilitate. Respingem principiul impunerii cotelor obligatorii de refugiaţi, în special pentru imigranţii economici. Considerăm că rezolvarea crizei refugiaţilor se poate face prin afirmarea principiului solidarităţii europene în lumina Tratatelor constitutive ale UE. Milităm pentru stoparea imigrației ilegale, sursă de violență și terorism, respingem Pactul ONU pentru migrație, care nu trebuie ratificat de către Parlamentul României.
Susţinem apărarea drepturilor comunităților istorice românești din afara granițelor țării şi strângerea legăturilor cu diaspora românească din Occident. Menținerea legăturilor strânse cu românii din Diaspora, care sunt parte integrantă a națiunii române și nu cetățeni de mâna a doua așa cum au fost tratați în trecut, trebuie să constituie o constantă a politicii noastre externe.
Susţinem bugetarea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni cu o sumă cel puţin egală cu suma acordată de statul român minorităţilor naţionale din România.
Continuarea relațiilor aparte cu Marea Britanie, Germania, Franța, Italia, Spania, Polonia și cu statul Israel, precum şi implicarea activă a României în proiectul european Intermarium.
Susținem respectarea și promovarea Declarației Universale a Drepturilor Omului din 1948.
Relația cu Republica Moldova trebuie să fie o prioritate pentru România nu doar prin declarații și gesturi simbolice. Comunitatea istorică, de limbă și de cultură și aspirația de unitate fac ca relația României cu Basarabia să continue să ocupe un loc privilegiat, cooperarea și integrarea reprezentând avantaje substanțiale incontestabile pentru cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului.
Promovăm şi susţinem relaţiile speciale cu Republica Moldova, aspiraţiile de integrare europeană ale cetăţenilor, precum şi renaşterea sentimentului pro-românesc, la nivelul societăţii din Republica Moldova, cu scopul realizării dezideratului comun al unirii celor două state prin acţiuni ferme şi cuprinzătoare:
Simplificarea procedurilor de acordare a cetățeniei române celor care se declară etnici români în documentele oficiale din Republica Moldova. Reducerea obligaţiilor financiare în cazul acordării vizei pentru cetăţenii Republicii Moldova care doresc sa viziteze Romania.
Regândirea sistemului de selecţie a burselor acordate tinerilor din Republica Moldova astfel încât aplicantul să poată demonstra ataşamentul față de cultura și valorile româneşti.
Crearea în cadrul Ministerului Educaţiei și Cercetării al României a unui birou special responsabil cu integrarea culturală și socială a studenţilor și elevilor basarabeni aflaţi la studii în Romania.
Menţinerea unui studiou al Televiziunii Române la Chişinău, care să transmită zilnic informaţii în și din Republica Moldova, astfel ca publicul să fie ancorat în realitatea cotidiană a celor două spaţii
Sprijin pentru calea europeană a Republicii Moldova, pentru democratizarea și dez-oligarhizarea acesteia prin reforme politice, economice și legate de independența justiției și lupta anti-corupție, stabilirea unui cadru legal predictibil, însănătoșirea sectorului bancar și investigarea fraudelor.
Compatibilizarea legislativă dintre România şi Republica Moldova prin implementarea reglementărilor din acquis-ul legislativ european tradus integral în limba română, folosind expertiza României, de către Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii de la Bucureşti, respectiv Chişinău.
Garantarea securităţii Republicii Moldova de către statul roman si partenerii săi internaţionali, în cazul unei agresiuni externe şi sprijin în soluţionarea problemei transnistrene.
Încurajarea spaţiului economic comun prin:
Facilitarea schimburilor economice și circulația produselor fabricate în Republica Moldova.
Integrarea celor două sisteme energetice naţionale şi conectarea Republicii Moldova la magistralele româneşti de energie electrică şi gaze naturale.
Integrarea infrastructurii aeroportuare, feroviare și de transport rutier.
Integrarea sistemului poştal și unificarea sistemului de telefonie.
susținerea interconectării infrastructurii energetice și de transport cu România în vederea compatibilizării cu standardele europene.
Sprijinirea companiilor din România şi Republica Moldova în vederea extinderii activităţii pe întreg spaţiul celor două state româneşti.
Legătură la propunere ↗