Programul electoral lansat la 19 noiembrie 2020

• Partidul Mișcarea Populară a depus în Parlament Legea privind organizarea și funcționarea sistemului de Sănătate , redactată de cei mai buni specialiști ai României în managementul sănătății. Noua Lege a Sănătății se axează pe 6 direcții esențiale: organizare, finanțare, politica medicamentului, asistență primară, serviciile spitalicești și resursele umane; • Modificarea legislației astfel încât spitalele să aibă regim de societăți cu capital de stat pentru a-și completa veniturile.

• Creşterea alocărilor bugetare pentru Sănătate gradual până la atingerea nivelul mediu din UE până în anul 2025; • În prezent, avem cea mai scăzută alocare bugetară din UE atât pe cap de locuitor (1.029 EUR, media UE fiind de 2.884 EUR), cât şi ca procent din PIB (5% faţă de 9,8% în UE).

• Dotarea cu echipamente performante a tuturor spitalelor judeţene, municipale, orăşeneşti şi a celor care tratează diferite specialităţi medicale; • Construcția a 5 spitale regionale cu dotări la standarde europene; • Creșterea numărului de paturi pentru marii arși; • Dotarea fiecărei comune cu o ambulanță.

• Elaborarea unui sistem de remunerare corectă pentru personalul medical adaptat la standarde europene, pentru stoparea exodului către Vestul Europei; • Instruirea şi perfecţionarea continuă a personalului medical în contextul progreselor ştiinţifice realizate în domeniu.

• Dezvoltarea capacităţii de producţie de medicamente în România; • Finanţarea cu prioritate a Institutului Cantacuzino; refacerea în cel mai scurt timp a capacităţii României de a produce vaccinuri.

• Alocări speciale de 0,5% din PIB pentru cercetare medicală; • Valorificarea cercetării la Laserul de la Măgurele care poate fi folosit pentru tratarea cancerului.

• Transparență totală în cheltuirea banilor. Unitățile spitalicești să fie obligate, la fel ca administrațiile locale, să publice pe site-urile proprii toate contractele și facturile aferente acestora; • Oprim furtul din sănătate și desființăm baronii; • Oprim numirile politice în sistemul de sănătate.

• Unui învățământ mai performant îi este indispensabilă finanțarea adecvată la nivel național, cu alocări de resurse financiare care să susțină o viziune strategică, asumată pe termen lung. Este necesară creșterea alocărilor bugetare pentru Educație; • Ținta este de a face o tranziție, până în 2024, către atingerea obiectivelor Pactului Național pentru Educație: 6% pentru Învățământ și 1% pentru Cercetare.

• Conectarea tuturor școlilor la rețele de internet; • Încurajarea dezvoltării unui ecosistem de educație digitală prin dezvoltarea infrastructurii, conectivității şi a accesibilității copiilor şi a cadrelor didactice la echipamente digitale; • Programă școlară care să asigure dezvoltarea aptitudinilor și competențelor digitale ale copiilor, precum şi o bună formare în informatică, acestea fiind relevante pentru transformarea digitală a societăţii; • Dezvoltarea unui plan național privind educația la distanță, care să includă predarea online, un conținut educațional de înaltă calitate, instrumente accesibile și platforme securizate care respectă standardele de confidențialitate și de etică; • Este necesară formarea profesorilor în domeniul competențelor digitale; • Este important ca toate școlile să dispună de tablete şi laptopuri pentru toţi elevii și pentru toți dascălii.

• Dezvoltarea unui program național de modernizare și construcție de creșe și grădinițe, conform noilor cerințe de distanțare fizică, la standarde europene, inclusiv cu surse de energie verde; • Construirea a 1.000 de creșe la nivel național; • Un sistem coerent de programe tip „şcoală după şcoală” / „after – school” de stat, accesibil, care să sprijine copiii în performanțele lor școlare.

• Dotarea tuturor unităților școlare cu grupuri sanitare - toate şcolile din România trebuie să aibă acces la apă curentă; • Infrastructură școlară modernă în fiecare școală din România; • Transport gratuit și în siguranță pentru toți elevii.

• Este nevoie de înființarea și extinderea programelor de tip „școală după școală” care să sprijine copiii, în mod special pe cei vulnerabili, să obțină rezultate școlare mai bune; • Programe sociale care să ajute mai ales elevii din mediul rural: să reducă semnificativ clivajele dintre rezultatele lor şi ale celor de la oraş; • Program național de sprijin pentru elevii care au ambii părinți plecați la muncă în străinătate.

• Program național de relansare a școlilor de meserii, la standarde europene și care să permită pregătirea tinerilor pentru cerințele actuale ale pieței; • Parteneriate între companii și școlile de meserii pentru a asigura inserția pe piața muncii.

• România are nevoie de un sistem de învățământ mai echitabil care să fie competitiv la nivel european și care să aibă în centrul său un model educațional orientat pe nevoile elevului. Experiența fiecărui copil în școala românească trebuie îmbunătățită, cu atenție acordată bunăstării sale emoționale, dezvoltării individuale, precum și capacitații sale de a modela adulți integrați în societate; • Simplificarea curriculumului școlar la nevoile pieței forței de muncă actuale şi la noile realități economice, culturale globale și ale pieței muncii; • Adaptarea programei școlare în aşa fel încât copiii să fie mai puţin încărcați. De multe ori, ei petrec mai multe ore la şcoală sau la meditaţii decât părinţii la muncă; • Introducerea disciplinelor „Educație antreprenorială” și „Educație financiară” pentru a pregăti corespunzător tinerii pentru provocările din economia reală, precum şi a disciplinei „Educaţie în domeniul media / Competenţe mediatice” pentru a dezvolta gândirea critică a elevilor şi a le creşte reziliența în fața dezinformării şi a manipulării mediatice; • Introducerea de programe de consiliere și orientare profesională în toate liceele și universitățile prin care elevii și studenții să beneficieze de consiliere în alegerea profesiei.

• Rezolvarea problemei imposturii academice prin verificarea din oficiu, la nivel național, a tuturor lucrărilor de licență, disertație sau doctorat.Parteneriate între companii și școlile de meserii pentru a asigura inserția pe piața muncii.

• Reintroducerea incompatibilităților între funcțiile politice și cele de conducere în cadrul universităților.

• Creșterea semnificativă a salariilor profesorilor, aşa cum s-a întâmplat în cazul medicilor. Să revenim la logica în care dascălii aleg această meserie din vocație, știind că sunt corect remunerați. Căderea calitativă a școlii românești este și rezultatul direct al pregătirii mai slabe a cadrelor didactice care sunt prost plătite.

• PMP este singurul partid care luptă pentru reducerea numărului de parlamentari la 300 și care a depus în Parlament două proiecte, astfel încât voința românilor să devină lege; • Eliminarea traseismului politic.

• PMP propune ca Avocatul Poporului să fie ales direct de români. Avocatul Poporului trebuie să reprezinte cetățenii, nu interesele unor grupuri de politicieni.

• Introducerea votului prin corespondență și a votului electronic pentru toți românii și pentru toate tipurile de alegeri.

• PMP militează pentru primari și președinți de Consilii Județene aleși în 2 tururi de scrutin, reprezentativi și cu o legitimitate crescută obținută la urne; • PMP are în Parlamentul României cel mai avansat proiect de lege pentru revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin și este singurul partid parlamentar care a dorit în mod sincer revenirea la alegerea primarilor în 2 tururi de scrutin; • Revenirea la două tururi de scrutin ține de sănătatea democrației.

• PMP are în Parlamentul României un proiect de lege pentru transparență totală în administrația publică locală și centrală. Publicăm online toate contractele și facturile instituțiilor publice. Doar așa oprim risipa banilor publici! • PMP susține depunerea și eliberarea actelor electronic și extinderea la nivelul fiecărei primării a posibilității plății online a tuturor taxelor și impozitelor prin programul www.ghiseul.ro ; • Interconectarea bazelor de date care aparțin instituțiilor publice; • Obținerea în format electronic a tuturor actelor necesare deschiderii unei firme.

• Orice primărie care vrea să angajeze un împrumut ce depășește 5% din bugetul local va cere acordul cetățenilor printr-un referendum online. Românii nu mai pot continua să fie simpli spectatori, ei trebuie să fie parte a deciziilor care îi afectează în mod direct;

• Eliminarea dispoziției care recunoaște dreptul folosirii limbii minorităților naționale și în unitățile administrativ-teritoriale unde acestea nu au o pondere semnificativă și a obligației autorităților locale de a pune la dispoziția minorităților naționale formulare și texte administrative în format bilingv; • Consacrarea principiului colaborării loiale între autoritățile și instituțiile statului și ale unităților administrativ-teritoriale; • Interzicerea posibilității de a cumula mai multe tipuri de alegeri și referendumuri, în acord cu avizele Comisiei de la Veneția; • Clarificarea statutului prefectului și subprefectului, care să fie recunoscuți ca demnitari politici; • Clarificarea regimului ordonanțelor de urgență și al angajării răspunderii Executivului, astfel încât Guvernele să nu mai poată abuza de aceste instrumente legale; • Reorganizarea administrativ – teritorială a României.

• Revizuirea legilor justiției, ținând seama pe deplin de recomandările formulate în cadrul MCV, precum și de recomandările Comisiei de la Veneția și ale GRECO;

• Redeschiderea procesului de revizuire a Codului penal și a Codului de procedură penală, ținând seama pe deplin de necesitatea de a se asigura compatibilitatea cu dreptul UE și cu instrumentele internaționale de luptă împotriva corupției, precum și de recomandările formulate în cadrul MCV și de avizul Comisiei de la Veneția;

• Respectarea avizelor Consiliului Superior al Magistraturii la numirea în posturi de conducere a procurorilor sau la revocarea procurorilor care ocupă posturi de conducere, în conformitate cu recomandările instituțiilor europene şi a majorității asociațiilor profesionale;

• Desființarea Secției Speciale;

• Stabilirea unui mandat clar pentru DNA de a continua efectuarea de anchete profesioniste, independente și imparțiale în materie de corupție;

• Adoptarea unor criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor pentru a se asigura că imunitatea nu este folosită pentru a evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție;

• Limitarea imunității miniștrilor la perioada mandatului;

• Depolitizarea CCR și punerea în acord a textului fundamental cu multiplele decizii ale acesteia.

• Creșterea finanțării MAI și investiții pentru pregătirea polițiștilor și dotarea materială a acestora; • Creșterea numărului de polițiști care anchetează infracțiunile de trafic de persoane şi a numărului de anchetatori financiari specializați în cazuri de trafic de persoane; • Creșterea semnificativă a pregătirii poliției pentru lucrul cu victimele, strângerea de dovezi ale traficului de persoane şi înțelegerea constrângerii psihologice; • Depolitizarea numirilor la vârful MAI.

• Adoptarea unei legi speciale pentru destructurarea rețelelor de crimă organizată; • Repornirea luptei împotriva clanurilor interlope şi a rețelelor de crimă organizată. Operaționalizarea DIICOT; • Extinderea eforturilor de pregătire a funcționarilor implicați în procedurile judiciare – în special a judecătorilor – pentru abordarea cazurilor de trafic de persoane şi lucrul cu victimele; • Modificarea legislației pentru a permite autorităților să sancționeze agențiile de recrutare pentru infracțiuni legate de traficul de persoane; • Scăderea la minimum a taxelor judiciare şi creșterea eforturilor de asigurare de compensații pentru victime; • Modificarea legislației pentru a permite oferirea de sprijin financiar ONG-urilor pentru servicii pentru victime şi instituirea unui mecanism formal de administrare a fondurilor; • Modificarea Regulamentelor pentru a permite nepublicarea electronică a numelor tuturor victimelor care depun mărturie la procese pentru protejarea martorilor de represalii şi stigmatizare şi pentru a încuraja mai multe victime să se implice în urmărirea în justiție.

• Fructificarea deciziei Comisiei Europene de a suspenda Pactul de Stabilitate și de Creștere pentru antamarea unor împrumuturi ce pot fi utilizate pentru proiecte de investiții care nu sunt finanțabile prin fonduri structurale .

• Eliminarea taxelor pentru spațiile în care își desfășoară activitatea hotelurile, restaurantele, cafenelele. Impozit 0 pentru perioada 2020-2021; • PMP a depus un proiect de lege pentru reducerea taxelor pentru personalul angajat în Horeca.

• Sprijinirea revenirii economice a firmelor afectate de pandemie.

• Reducerea fiscalității pe forța de muncă. Exodul românilor în străinătate trebuie oprit printr-o ofertă de salarizare similară cu cea din UE.

• Reducerea birocrației, creșterea digitalizării; • Obținerea online a tuturor documentelor pentru deschiderea firmelor; • Reducerea fiscalității; • Mai multă predictibilitate pentru firme; • Digitalizarea economiei; • Eforturi pentru a respecta indicatorii de convergență în perspectiva aderării României la Zona Euro în 2024.

• Respectarea legislației privitoare la indexarea pensiilor cu rata inflației +50% din creșterea nominală a salariului minim pe economie la începutul fiecărui an;

• Acordarea anual a 5 zile libere (de concediu) pentru părinţii care îşi cresc singuri copiii;

• Decontarea costului tuturor vaccinurilor (inclusiv a celor opționale) de către stat atât pentru copii, cât şi pentru adulţi;

• Alocarea unei sume fixe egale cu salariul mediu net pe economie pentru fiecare nou–născut. Asemenea prevederi legislative se regăsesc şi în alte ţări ale UE;

• Simplificarea birocrației pentru concediile medicale de îngrijire a copilului. Acestea ar trebui să poată fi acordate şi de medicul curant sau specialist al copilului, nu doar de medicii de familie;

• Simplificarea legislației aplicabile familiilor monoparentale pentru anumite acțiuni care necesită acordul ambilor părinți;

• Decontarea de servicii medicale psihologice gratuite pentru copiii ai căror părinţi au trecut printr-o procedură de divorţ;

• Deblocarea legii adopţiei care stagnează în Parlamentului României.

• Impozitarea pensiilor care sunt deja în plată până la nivelul contributivității;

• Abrogarea tuturor textelor de lege care instituie pensii speciale.

• Prioritatea absolută este modificarea OUG 114 care să permită explorarea şi exploatarea zăcămintelor din Platforma continentală a Mării Negre. Acțiunea Parlamentului trebuie dublată de atragerea unor investitori strategici din rândul țărilor partenere României (din UE sau SUA) care să suplinească capacitatea tehnică necesară acestor proiecte;

• O lege privind redevențele care să oblige companiile să furnizeze gazul natural la un preţ preferențial consumatorilor casnici sau industriali din România. Efectele ar fi resimțite pe două planuri: scăderea facturilor plătite de populație pentru încălzirea locuințelor şi sprijinirea industriei românești cu gaze la prețuri competitive;

• Un plan național de investiții în infrastructură prin care să se extindă reţeaua de gaze naturale. Aceasta trebuie extinsă la minimum 65% pentru gospodăriile României. Susținem relansarea industriei petrochimice prin repornirea celor 5 combinate petrochimice care au aviz de mediu pentru funcționare;

• Adaptarea sistemelor de încălzire centralizată din marile oraşe ale României la folosirea gazului natural. În acest sens, opţiunea centralelor de cvartal sau de cartier este cea mai bună. Parlamentul poate să legifereze o asemenea strategie;

• Construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu tehnologie americană;

• România poate să asigure şi independența energetică a Republicii Moldova. Prioritară este conectarea Republicii Moldova la rețeaua de gaze a României prin realizarea Gazoductului Iaşi- Ungheni-Chişinău;

• Sprijinirea companiilor energetice româneşti (Transgaz, Romgaz, Transelectrica, Hidroelectrica) să se extindă în alte ţări în aşa fel încât să generăm exporturi.

• Finanțarea construcției de spitale noi din fonduri UE, spitale regionale și minimum un spital în fiecare județ;

• Cel puțin 10 miliarde de euro pentru IMM-uri, în vederea combaterii efectelor economice ale pandemiei, din fonduri structurale;

• Finanțarea prioritară a proiectelor majore de infrastructură din fonduri europene;

• Finanţarea prin fonduri europene a extinderii reţelei naţionale de gaze naturale;

• Finanțarea soluțiilor de energie regenerabilă și de reducere a emisiilor de CO2 prin fonduri structurale;

• Acordarea primelor finanțări pentru următoarea perioadă de programare în 2021;

• Reducerea termenelor de evaluare a proiectelor pe fonduri structurale la maxim 3 luni de la depunere;

• Simplificarea birocraţiei şi reducerea numărului hârtiilor necesare pentru accesarea programelor pe fonduri europene.

• Autostrada Unirii (Târgu-Mureş – Iaşi – Ungheni)– lege inițiată de PMP și votată în Parlamentul României;

• Autostrada Nordului (Vama Petea – Satu Mare – Baia Mare – Dej – Bistrița – Vatra Dornei – Suceava) – lege iniţiată de PMP și votată în Parlamentul României;

• Autostrada Ploieşti – Braşov;

• Autostrada Piteşti – Sibiu – parte a Coridorului IV pan european;

• Autostrada Estului (Ploieşti – Buzău – Galaţi) – proiect legislativ iniţiat de PMP;

• Drumul expres Piteşti – Craiova;

• Reabilitarea și modernizarea rețelei de cale ferată;

• Realizarea magistralei de transport pe apă Rin-Main-Dunăre care va lega Constanța de Rotterdam și Marea Neagră de Marea Nordului;

• Branșarea a 80% din localități la apă-canal;

• Utilizarea prioritară a fondurilor europene şi a împrumuturilor de la BEI în detrimentul programelor finanțate exclusiv de la Bugetul de stat.

• Subvenții egale pentru fermierii români şi cei din celelalte ţări ale UE;

• Decolmatarea canalelor de irigații, repararea sistemelor de pompare, achiziția de sisteme fixe și mobile de irigații şi oferirea gratuită a apei fermierilor;

• Construirea a 8 – 10 centre de colectare legume, fructe și zarzavaturi în zonele marilor bazine legumicole și producătoare de fructe;

• Ajutorul de minimis acordat celor care produc roşii (Programul Tomata) să fie extins şi la alte culturi;

• Implementarea programul „Primul solar” prin care să se acorde granturi guvernamentale celor care vor să-şi construiască o fermă;

• Sprijin prin granturi şi fiscalitate scăzută pentru agricultura ecologică.

• Interzicerea exportului de bușteni şi a tăierilor masive şi iraționale de masă lemnoasă. Pădurile României nu sunt marfă de export; • Finanțarea unui program național de reîmpădurire și stimularea financiară a proprietarilor de terenuri pentru împădurirea anuală a unor suprafețe echivalente a 1% din totalul terenurilor pe care le dețin; • Destructurarea depozitelor ilegale de deșeuri şi interzicerea importului de deşeuri; • Implementarea unui sistem digitalizat unic de monitorizare a deșeurilor care va centraliza și contabiliza toate cantitățile raportate la nivel național.

• Reforme fiscale pentru eliminarea subvențiilor pentru combustibilii fosili și stimularea producției de energie regenerabilă din surse alternative precum panouri fotovoltaice, instalații eoliene, procesarea gunoiului menajer; • Construirea unor stații de epurare în fiecare localitate şi desemnarea unor situri speciale (în fiecare judeţ) pentru realizarea unor gropi de gunoi ecologice; • Revigorarea industriei apei prin modificarea legii resurselor hidrominerale, astfel încât apa minerală să fie la un preţ mic şi prin garantarea calității crescute a apei livrate la robinet; • Modernizarea mijloacelor de transport public, astfel încât acestea să devină mai puțin dăunătoare din punct de vedere climatic, mai accesibile și mai sigure; • Dezvoltarea infrastructurii necesare autovehiculelor electrice prin parteneriate public-private și prin accesarea programelor pe fonduri guvernamentale sau europene; • Dezvoltarea de programe care să asigure finanțare pentru renovarea locuințelor în vederea dezvoltării eficienței energetice a acestora; • Amplasarea de panouri solare pentru fiecare casă și fiecare ansamblu de locuințe. Acestea pot genera apă caldă suficientă pentru 6 luni; • Case ecologice. Fiecare casă și bloc din România vor fi izolate prin programul destinat implementării Directivei europene privind protejarea mediului; • Protejarea sectoarelor afectate de obiectivele ambițioase de neutralitate climatică prin programe guvernamentale și prin accesarea Mecanismului pentru o tranziție justă. Acesta dispune de 100 de miliarde EUR, bani pentru asigurarea unei tranziții echitabile pentru întreprinderile și sectoarele ce emit mult CO2 și pentru muncitorii acestor întreprinderi; • Stimularea creării de locuri de muncă „verzi” în noi sectoare economice sau în dezvoltarea de locuințe eficiente din punct de vedere energetic.

• Creșterea profilului și a influenței României în UE prin urmărirea unor direcții fundamentale: 1. Aderarea României la zona Euro și implicarea activă în dezbaterea privind consolidarea Uniunii Economice şi Monetare 2. Aderarea României la Spaţiul Schengen 3. Participarea la formatele de cooperare consolidată, care vizează aprofundarea integrării europene, cum sunt inițiativele în domeniul apărării europene (PESCO), în deplină complementaritate cu NATO 4. Implementarea Strategiei UE pentru Marea Neagră 5. Accelerarea investițiilor presupuse de Strategia Dunării.

• Promovarea unei strategii macroregionale pentru Regiunea Carpatică la nivelul Uniunii Europene (aşa cum există pentru Regiunea Baltică – spre exemplu);

• Susţinerea creşterii asistenţei financiare şi a asistenței tehnice acordate de Uniunea Europeană statelor din Parteneriatul Estic;

• România va susţine reluarea negocierilor pentru finalizarea Acordului de liber schimb UE – SUA;

• Creșterea relevanței României în NATO, inclusiv prin contribuția țării noastre la adaptarea Alianței la mediul schimbat de securitate în ceea ce privește riscurile, amenințările și provocările dinspre Est și dinspre Sud;

• Susținerea unor inițiative de cooperare regională, cum ar fi Formatul București și Inițiativa celor Trei Mări;

• Sprijin crescut pentru comunitățile românești din țările vecine: Ucraina, Ungaria, Serbia şi Bulgaria. Garantarea acelorași drepturi pentru etnicii români ca și cele acordate minorităților din România;

• Dezvoltarea Trilateralei România - Turcia – Polonia;

• Consolidarea relațiilor politice cu statele membre permanente ale Consiliului de Securitate: SUA, Regatul Unit, Franţa, China şi dezghețarea relațiilor politice şi economice cu Rusia;

• Relaţia cu Federația Rusă va trebui îmbunătățită şi, dacă este nevoie, reconstruită, având în vedere nevoia creării unui climat de încredere şi securitate în Regiunea Mării Negre.

• Consolidarea profilului de apărare al țării noastre în NATO şi UE;

• Consolidarea parteneriatului strategic cu SUA şi a prezenței militare americane pe teritoriul României;

• Susținerea cooperării NATO-UE, cu asigurarea complementarității dintre cele două organizați în privința apărării şi securității europene;

• Consolidarea imaginii și a statutului României de furnizor și garant de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre și în Balcani;

• Continuarea alocării a 2% din PIB pentru Apărare în conformitate cu obligațiile care ne revin din postura de ţară membră a NATO și UE;

• Îndeplinirea planului de înzestrare a Armatei Române pentru asigurarea interoperabilității forțelor armate ale României în cadrul NATO și UE;

• Revigorarea industriei autohtone de apărare;

• Dezvoltarea infrastructurii de transport, astfel încât să faciliteze deplasarea rapidă pe axele vest- est, nord-sud, în contextul proiectelor NATO și UE de mobilitate militară;

• Aprofundarea cooperării în domeniul apărării cu ceilalți parteneri strategici ai României, inclusiv cu state de pe flancul estic al NATO și UE;

• Consolidarea capacității naționale de apărare și a rezilienței în fața amenințărilor de tip hibrid;

• Asigurarea securităţii şi protecţiei infrastructurilor de comunicații și a tehnologiei informațiilor cu valențe critice pentru securitatea națională;

• Creşterea eficienţei sistemelor naţionale de prevenire şi gestionare a situaţiilor de criză, interne şi externe, militare sau de natură civilă și a mecanismelor de cooperare interinstituţională capabile să asigure rezilienţa statului în situaţii de urgenţă ori de criză şi să permită funcţionarea continuă a instituţiilor şi a serviciilor esenţiale.

• Sprijin financiar şi logistic pentru reformele de care are nevoie Republica Moldova; • Asigurarea independenței energetice a Republicii Moldova față de Federația Rusă prin: a) Interconectarea Nord – Suceava – Bălți (200 MW); b) Interconectarea Centru – Iași – Ungheni – Străşeni (200 MW); c) Interconexiunea Sud – Isaccea – Vulcănești – Chișinău (600 MW); d) Interconectarea pentru gaze naturale pe traseul Iaşi – Ungheni – Chişinău; • Extinderea proiectelor europene de infrastructură, prin implementarea proiectului Autostrada Unirii Tg. Mureș – Iași – Chișinău; • Crearea unui spațiu comunicațional comun România - R. Moldova – telefonie, poștă; • Crearea unui spațiu media comun – extinderea rețelelor radio și tv pentru R. Moldova în România și pentru România în R. Moldova; • Sprijin pentru reluarea serioasă a demersurilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană; • Creșterea numărului de burse acordate de Statul Român tinerilor din Republica Moldova.

• Cultura română trebuie protejată și promovată pe plan extern;

• Elaborarea unei strategii pe termen mediu și lung cu privire la susținerea culturii naționale;

• Creșterea alocării bugetare pentru Cultură la 1,5% din PIB;

• Protejarea patrimoniului național reprezintă un obiectiv esențial pentru PMP și vom dezvolta un pachet de legi pentru îmbunătățirea cadrului legislativ existent;

• Consolidarea unui parteneriat între stat şi culte pentru asumarea unui rol crescut al Bisericii în asistența şi îngrijirea persoanelor vulnerabile, parteneriat care va avea ca obiectiv şi promovarea valorilor creștine. Parteneriatul va fi deschis către Biserica Ortodoxă Română, Biserica Catolică și celelalte culte recunoscute legal.

• Baze sportive pentru copii și baze sportive modernizate la standarde internaționale pentru loturile naționale;

• Cluburi sportive care să își desfășoare activitatea în parteneriat direct cu unitățile de învățământ;

• Federații puternice.

• Susținem construirea unor mecanisme de acţiune eficientă împotriva fenomenului fake news şi stoparea ingerințelor unor entități statale ostile României în zona de internet românească;

• Depolitizarea ANCOM prin modificarea legislației care reglementează funcționarea instituției;

• Securizarea tuturor site-urilor instituțiilor din România de către structurile specializate ale statului;

• Încurajarea strategiilor care să susțină interoperabilitatea sistemelor informatice e-guvernare tip 2.0 şi dezvoltarea cloud computing-ului guvernamental;

• Adaptarea rapidă a legislației românești la piaţa unică digitală a UE;

• Stimularea start-up-urilor în domeniul IT&C.

• deschid noi oportunități pentru întreprinderi;

• încurajează dezvoltarea unor tehnologii de încredere;

• promovează o societate deschisă și democratică;

• utilizează Inteligența Artificială pentru eficientizarea proceselor de achiziții publice;

• propun o nouă legislație din domeniul Inteligenței Artificiale care este adaptată la riscuri, dar care nu limitează inovarea;

• propun consolidarea și conectarea centrelor de excelență pentru cercetare în domeniul Inteligenței Artificiale;

• creează o economie dinamică și viabilă;

• contribuie la combaterea schimbărilor climatice și la realizarea tranziției verzi.