E6.1 Paginile 111 - 113
INFRASTRUCTURA DE TRANSPORTURI
INFRASTRUCTURA DE TRANSPORTURI
Dezvoltarea infrastructurii de transport reprezintă o condiție sine qua non pentru stimularea investițiilor, pentru crearea de noi locuri de muncă, pentru creșterea mobilității cetățenilor și a mărfurilor, pentru scoaterea din izolare a zonelor subdezvoltate prin distribuția echilibrată a rețelelor de transport între toate regiunile țării. Asigurarea conectivității și a accesabilității la principalele coridoare de transport care să conducă la îmbunătățirea legăturilor între principalii poli economici de creștere va constitui principalul obiectiv al politicilor de transport. Nicio regiune nu va rămâne în urmă din punct de vedere al dezvoltării infrastructurii de transport.
La momentul învestirii Guvernului în anul 2019 domeniul transporturilor nu avea coerență, ci era organizat haotic, cu proiecte blocate, cu majoritatea companiilor de stat în pragul falimentului (C.F.R. Marfă, TAROM), reprezentând un domeniu în care nu au fost asumate decizii strategice care să asigure eficientizarea companiilor din portofoliul ministerului și dezvoltarea infrastructurii în mod echilibrat pe toate cele 4 moduri.
Pe parcursul anului 2020, un an deosebit de dificil, România s-a confruntat cu o criză sanitară fără precedent, care a afectat toate sectoarele economice. Totuși, Guvernul a reușit să mențină toate șantierele deschise, să deblocheze proiecte de infrastructură mare, atât pe componenta
rutieră, precum autostrada Sibiu-Pitești, Autostrada Transilvania, Autostrada Unirii, cât și pe componenta feroviară, precum legătura feroviară a Gării de Nord cu Aeroportul Otopeni, legătura feroviară București-Giurgiu sau contractele pe Coridorul IV feroviar, pe cele 3 secțiuni din Brașov-Sighișoara. În ceea ce privește extinderea rețelei de metrou, a fost finalizată Secțiunea Drumul Taberei-Eroilor din M5 (cu cele 10 stații, un depou și cei 6,9 km de linie dublă), iar în sectorul aerian a fost accelerată implementarea proiectului de refuncționalizare Rotondei de la Aeroportul Băneasa. De asemenea, au fost finalizate procedurile de atribuire a contractelor pentru realizarea de documentații pentru proiecte majore precum A7 (cei 417 km între Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău-Pașcani-Suceava-Siret), pentru o rețea extinsă de drumuri expres în zona Dobrogei și a Dunării de Jos, fiind lansat și un Plan Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru următorii 10 ani.
Viziunea pe termen mediu
Abordarea Guvernului va fi una integrată și predictibilă, a tuturor modurilor de transport, care va pune pe primul plan interesul legitim al cetățeanului de a avea acces la o infrastructură modernă, sigură și durabilă care să țină pasul cu dinamica regională, astfel încât să fie eliminate decalajele de dezvoltare acumulate în ultimii ani între regiunile istorice.
Obiectivele României pentru perioada 2021-2024 la capitolul de infrastructură de transport vin în continuarea și în completarea celor asumate în Programul de Guvernare pentru 2019-2020, și vizează accelerarea investițiilor publice, asigurarea resurselor financiare și umane corect dimensionate pentru implementarea cu succes a proiectelor de investiții, asumarea unor decizii strategice care să declanșeze reforme structurale și să asigure o capacitate administrativă sporită, prioritizarea investiţiilor în domeniul transporturilor astfel încât să reflecte nevoile de conectivitate și de mobilitate, de reducere a aglomerărilor și de asigurare a fluenței circulației.
Politicile de transport se vor construi prin promovarea eficienței instituționale, a simplificării administrative și vor fi sincronizate cu realitățile din teren și, în acord, cu direcțiile de acțiune agreate la nivelul UE.
Politicile de transport se vor construi prin promovarea eficienței instituționale, a simplificării administrative și vor fi sincronizate cu realitățile din teren și, în acord, cu direcțiile de acțiune agreate la nivelul UE.
Investițiile în infrastructura de transport
reprezintă, în viziunea liberală, o prioritate națională, motiv pentru care vor fi susținute prin politici structurale ce vor garanta eficiența lor. Astfel, promovarea unei politici de transport orientată spre investiții masive va fi dublată de măsuri de creștere a capacității administrative.
Planul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2020-2030 cuprinde viziunea strategică pentru următorul deceniu și va sta la baza construcției infrastructurii românești.
Implementarea accelerată și eficientă a proiectelor de infrastructură cuprinse în Planul investițional depinde de un set de măsuri a căror aplicabilitate va fi atent monitorizată la nivelul fiecărei companii care derulează proiecte majore de investiții. Astfel, se va acționa pe următoarele direcții:
Creșterea calității studiilor de fezabilitate și a proiectelor tehnice;
Eficientizarea relației cu instituțiile și entitățile avizatoare;
Îmbunătățirea legislației privind achizițiile publice;
Introducerea unui sistem de soluționare rapidă a contestațiilor;
Creșterea performanței beneficiarilor și a cooperării între autoritățile locale și naționale;
O monitorizare eficace a implementării proiectelor.
Următorii 4 ani vor fi decisivi pentru evoluția domeniului transporturilor, în care Guvernul se va concentra pe câteva direcții de acțiune care să ne garanteze îndeplinirea cu succes a obiectivelor strategice fixate prin Programul de Guvernare, pe componenta de infrastructură de transport:
ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR DE INFRASTRUCTURĂ DE TRANSPORT
Legătură la propunere ↗
E6.2 Paginile 113 - 117
accelerare; proiecte noi de investiții; coridoarele IV și IX pan-european și axa Est-Vest
accelerare; proiecte noi de investiții; coridoarele IV și IX pan-european și axa Est-Vest
A ccelerarea implementării proiectelor aflate în execuție printr-un management responsabil și pro-activ, printr-un dialog continuu cu antreprenorii și o colaborare inter-instituțională eficientă, astfel încât să fie identificate rapid soluțiile în vederea eliminării eventualelor blocaje apărute pe parcursul derulării acestor proiecte;
Monitorizarea atentă a proiectelor aflate în derulare pe principalele coridoare de conectivitate europeană, astfel încât perspectiva lor de finalizare să se încadreze într-un orizont mediu de timp;
Demararea de noi proiecte de investiții în infrastructura de transport prin promovarea unor documentații mature și bine fundamentate, care să aibă la bază eficiența economică a acestor proiecte;
Realizarea conectivității între regiunile istorice prin intensificarea procesului de închidere a coridorului IV rutier și feroviar pan-european și a implementării proiectelor de infrastructură mare din Regiunea Moldovei, pe Cordidorul IX pan-european, precum și pe axa Est-Vest;
Continuarea programului de redresare și de stopare a declinului companiilor de stat din domeniul transporturilor și a procesului de selecție a managerilor profesioniști în baza unei analize transparente și solide;
I mplementarea Planului Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2020-2030, document care actualizează strategia de implementare a M.G.P.T., și care va sta la baza accesării fondurilor europene în viitorul exercițiu financiar european;
Adoptarea unei noi strategii de finanțare a proiectelor de infrastructură care să asigure implementarea proiectelor în mod sustenabil și eficient. Vor fi susţinute investiţiile majore în infrastructură având ca principală sursă de finanţare fondurile europene nerambursabile, acesta fiind un factor cheie al modernizării României. Uniunea Europeană încurajează statele în accesarea, pe lângă fondurile europene, și a altor instrumente de finanțare pentru a maximiza impactul acestora și pentru a permite dezvoltarea unui număr mai mare de proiecte. Astfel, se va acționa pe 3 direcții pentru a obține un mix care să asigure necesarul de finanțare:
alocarea, în medie, a 2% din PIB pentru infrastructura de transport pentru următorii 4 ani;
utilizarea fondurilor externe nerambursabile (P.O.I.M., C.E.F., P.O.T., P.N.R.R.);
antrenarea de fonduri rambursabile, fonduri de tip P.P.P. sau împrumuturi I.F.I.
C onsolidarea parteneriatului dintre C.N.A.I.R. și autoritățile locale pentru implementarea unor proiecte de infrastructură de interes local și regional de natura variantelor ocolitoare, drumurilor de legătură la drumurile naționale, autostrăzilor, drumurilor expres, drumurilor alternative ca soluții pentru descongestionarea de trafic rutier, inclusiv modernizarea, reabilitarea acestora, precum și între C.F.R. S.A. și autoritățile administrației publice locale, pentru modernizarea infrastructurii feroviare, în scopul introducerii trenurilor metropolitane și urbane.
Intensificarea colaborării în cadrul Parteneriatului Inițiativei celor trei Mări, în vederea dezvoltării unor proiecte de infrastructură de transport de importanță strategică regională, care vor contribui la dezvoltarea economică și la coeziunea europeană.
Utilizarea duală a infrastructurii de transport: construcția sau dezvoltarea infrastructurii de transport trebuie să asigure permanent, procesul de transport, atât pentru pasageri și mărfuri, cât și pentru mobilitatea militară și transportul echipamentelor aferente acesteia.
În domeniul fondurilor europene, este prioritară închiderea P.O.I.M. 2014-2020, pregătirea viitorului exercițiu financiar P.O.T. 2021-2027 și lansarea Planului Național de Redresare și Reziliență.
În contextul politicii europene în domeniul transporturilor, ce prevede realizarea unei rețele europene integrate orientată spre dezvoltarea unei rețele centrale, cu termen de finalizare 2030 (TEN-T Core) și a unei rețele globale ce va susține rețeaua centrală, cu termen de finalizare 2050 (TEN-T Comprehensive), România va trebui să continue investițiile în infrastructura de transport, orientate spre dezvoltarea coridoarelor multimodale transnaționale care traversează România, și anume: Coridorul Rin-Dunăre și Coridorul Orient/Est-Mediteranean, corelate cu prioritățile naționale specifice.
Având în vedere alocarea actuală în cadrul POIM de 4,5 miliarde de euro (FEN) și rata de absorbție de 42%, precum și supracontractarea de 144%, estimăm ca până la finalul anului 2023 să se depășească procentul de 80%, rată de absorbție efectivă.
În ceea ce privește direcțiile generale de acțiune, acestea privesc finalizarea pregătirii strategice în ceea ce privește prioritizarea proiectelor pe fiecare mod de transport și corelarea acestora cu sursele de finanțare. Astfel, în perioada 2021-2024 ne raportăm la închiderea POIM 2014-2020 (n+3), lansarea POT 2021-2027, lansarea PNRR, precum și corelarea acestor surse de finanțare cu creșterea investițiilor
finanțate din bugetul de stat, conform angajamentelor Planului investițional, ce prevede alocarea în medie a 2% din PIB pentru infrastructura de transport în următorii 10 ani.
Având în vedere faptul că în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (RRF) se estimează o alocare de ~30,5 miliarde de euro pentru România (13,8 miliarde de euro granturi și 16,7 miliarde de euro împrumuturi), și ținând cont de condiționalitățile impuse în vederea implementării proiectelor cuprinse în P.N.R.R., se află în pregătire un portofoliu de proiecte aferent acestui instrument financiar.
Obiectivele prevăzute a se finanța utilizând Mecanismul de Recuperare și Reziliență
sunt reprezentate de proiecte majore rutiere, feroviare, sau de metrou, mature din punct de vedere al pregătirii documentațiilor tehnico-economice, cu impact redus aupra mediului și cu beneficii în ce privește digitalizarea și soluțiile inovative din transporturi.
La nivel de proiecte, obiectivele pe termen mediu includ:
Finalizarea secțiunilor în implementare din coridoarele principale;
Lansarea contractelor de proiectare și execuție lucrări pentru toate secțiunile aferente principalelor coridoare de conectivitate;
I ntroducerea la finanțare a trenurilor metropolitane (de exemplu, București, Cluj-Napoca), respectiv a trenurilor de lucru;
Extinderea rețelei naționale de metrou la nivelul municipiului Bucuresti și Cluj-Napoca.
De asemenea un rol cheie îl vor avea măsurile privind capacitatea administrativă, ce includ:
asigurarea unui cadru strategic stabil pe termen mediu și lung;
e laborarea unei Carte albastre (Blue book) pe modelul utilizat în alte state membre care să completeze legislația privind elaborarea documentațiilor tehnico-economice, dar să reprezinte în același timp un ghid practic pentru realizarea etapelor importante din pregătirea proiectelor și să asigure corelarea
între acestea, fără a se ignora niciuna dintre etapele de pregătire;
modificări legislative care să conducă la responsabilizarea factorilor implicați în avizarea proiectelor de infrastructură de transport de interes național în ceea ce privește: fondul forestier, terenurile agricole, descărcările arheologice, relocările de utilități electrice, gaze naturale, telefonie, etc. Studiile de mediu și arii protejate, autorizările locale și de dezvoltare urbanistică etc;
constituirea în cadrul principalilor beneficiari de infrastructură de transport a unor divizii de ingineri proiectanți în măsură atât de analiză critică a documentațiilor de pregătire realizate prin asistență externă, dar și să corecteze acolo unde este necesar documentațiile tehnice;
identificarea printr-un proces amplu de consultare, atât a ofertanților, cât și a autorităților contractante, a principalelor deficiențe în cadrul legislativ actual în domeniul achizițiilor publice.
A.1. Transportul rutier
Infrastructura rutieră este elementul central într-un sistem de transport rutier, iar în România dezvoltarea rețelei rutiere, fie că este vorba despre autostrăzi, drumuri expres, variante ocolitoare sau drumuri naționale, aceasta trebuie să se sprijine pe câteva principii care se referă la asigurarea
conectivității și a mobilității cetățenilor și a mărfurilor, cu costuri reduse, cu economie de timp și în condiții de siguranță. Astfel, în Planul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii au fost stabilite obiectivele de conectivitate rutieră care vizează rezolvarea a patru mari probleme ale transportului rutier: timpi mari de întârziere în trafic, media zilnică anuală ridicată (MZA), accesibilitatea redusă națională și internațională și rata mare de accidente rutiere.
Pentru soluționarea acestor probleme și o rețea rutieră de transport modernă, eficientă și sigură, investițiile în infrastructura rutieră de transport se vor concentra pe cele patru obiective generale de conectivitate rutieră, care asigură conexiunea atât a provinciile istorice, cât și a regiunilor de dezvoltare ale României și se extind natural spre rețelele rutiere din țările vecine.
Principalele obiective pentru perioada 2021-2024 se axează pe următoarele coordonate:
I.1. Creșterea calității infrastructurii rutiere de transport, de interes național, printr-un amplu program de întreținere curentă și periodică, implementat în perioada 2021- 2024;
I.2. Îmbunătățirea siguranței rutiere, în concordanță cu politica U.E., prin implementarea unor programe de investiții naționale sau finanțate în baza unor parteneriate cu instituții financiare internaționale;
PROIECTE DE IMPACT MAJOR ASUPRA INFRASTRUCTURII
Legătură la propunere ↗
E6.3 Paginile 117 - 121
Accelerarea implementării Autostrăzii Sibiu-Pitești, pe toate cele 5 secțiuni
Accelerarea implementării Autostrăzii Sibiu-Pitești, pe toate cele 5 secțiuni
I.3. Dezvoltarea, modernizarea și digitalizarea infrastructurii rutiere, prin accelerarea programelor de investiții cu impact asupra cresterii gradului de absorbție a fondurilor europene nerambursabile alocate prin Programul Operational Infrastructura Mare 2014-2020, Programul Operațional de Transport 2021-2027 și Programul Național de Reformă și Reziliență prin realizarea, a unui număr de peste 1.000 km de autostrăzi și drumuri expres, după cum urmează:
Continuarea proiectelor în execuție și finalizarea acestora, respectiv:
A3, Autostrada Transilvania (cca. 155 km) - 4,2 miliarde de Lei, fără TVA;
A 1, Autostrada Sibiu–Pitești:
Accelerarea implementării Autostrăzii Sibiu-Pitești, pe toate cele 5 secțiuni ale proiectului, fiind asigurată finanțarea nerambursabilă prin emiterea deciziei de finanțare de către Comisia Europeană – total investiție 13,7 miliarde de Lei, fără TVA – din care 2,3 miliarde de Lei, fără TVA, pentru secțiunile 1 și 5;
Pregătirea proiectului- legătură DN7C Curtea de Argeș – A1 (Secțiunea 5 Sibiu-Pitești) – Râmnicu Vâlcea.
A0, Autostrada de centură a municipiului București (cca.100 km) - aproximativ 5 miliarde de Lei, fără TVA;
A10, Autostrada Sebeș-Turda - lotul 2
- 550 de milioane de Lei, fără TVA (total loturile 1 și 2 - 1,9 miliarde de Lei, fără TVA);
DX12, Drum expres Craiova–Pitești (121 km) - 3,2 miliarde de Lei, fără TVA;
Drum expres Brăila–Galați (12 km) - 530 de milioane de Lei, fără TVA;
Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila - 1,9 miliarde de Lei, fără TVA.
Dezvoltarea infrastructurii rutiere în mod echilibrat și sustenabil prin demararea și finalizarea unor secțiuni de autostrăzi și drumuri expres din regiunea Moldovei, Dobrogei, Regiunii de Sud, după cum urmează:
Demararea unor proiecte noi de investiții prin programul de construcție autostrăzi și drumuri expres în baza unor documentații mature și bine fundamentate, care vor stabili traseul optim și valoarea de investiție;
Autostrada A8, Târgu Mureș - Târgu Neamț-Iași-Ungheni (aprox. 311 km) - 36 miliarde de Lei, cf. M.G.P.T.;
Autostrada A7, Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău-Pașcani-Suceava-Siret (421 km) - 8,2 miliarde de Lei, fără TVA, conform analizei multicriteriale;
Autostrada A13, Brașov - Bacău (160 km) - 8,8 miliarde de Lei, fără TVA, conform MGPT;
Autostrada A13, Sibiu – Brașov, în continuarea secțiunii Brașov-Bacău (125 km) - 7,1 miliarde de Lei, fără TVA, conform MGPT;
Drum expres Craiova – Pitești (loturile 3 și 4) - 1,3 miliarde de Lei, fără TVA, valoare de atribuire a contractelor;
Drumurile expres din zona Dobrogei, a căror rentabilitate economică impune cu prioritate realizarea lor – proiecte în valoare de 11 miliarde de Lei, fără TVA (Drumuri expres Buzău-Brăila, Focșani - Brăila, Brăila - Tulcea, Constanța - Tulcea, Tișița - Albița), din care se vor finaliza Drumurile expres Buzău-Brăila și Focșani-Brăila, în valoarea de 3,2 miliarde de Lei, fără TVA;
Drum expres Calafat – Lugoj; Reabilitarea/reparația capitală a 157 de poduri, considerate prin expertize tehnice drept necesități urgente de intervenție;
Creșterea mobilității în zona Valea Prahovei prin:
Finalizarea proiectării și licitarea execuției lucrărilor pentru construcția Autostrăzii Ploiești-Brașov (6,5 miliarde de Lei, fără TVA, conform S.F. din 2010) și deschiderea traficului pentru prima secțiune din această autostradă varianta de ocolire Comarnic la profil de autostradă, pentru cei aproximativ 5,2 km - în valoare de 305 milioane Lei fără TVA;
Creșterea capacității administrative a C.N.A.I.R., pentru buna implementare a Autostrăzii Ploiești-Brașov, prin dezvoltarea unui parteneriat cu Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) ;
Realizarea unor investiții, în scopul fluidizării traficului pe DN1 (ca de exemplu, pasaje subterane sau supraterane, benzi suplimentare, bretele de acces).
Accesibilitatea polilor locali de dezvoltare economică prin implementarea unui program de construcție a unui număr de aprox 370 km de variante de ocolire în perioada 2021-2024, în valoare de 5,5 miliarde de Lei, fără TVA, ca de exemplu:
continuarea proiectelor de construcție variante ocolitoare (VO; Centuri ocolitoare): DNCB (Drumul Național Centura Municipiului București, cu intervențiile la cele 4 pasaje Domnești, Berceni, Oltenița și Mogoșoaia); VO Bârlad; VO
Timișoara Sud; VO Zalău; VO Satu Mare; VO Târgu Jiu, VO Galați; VO Tecuci, VO Mihăilești, VO Târgu Mureș;
Demararea unor proiecte noi: Centura Metropolitană Cluj-Napoca, VO Sighișoara; VO Vaslui; VO Giurgiu; VO Sf. Gheorghe; VO Pitești Vest, VO Timișoara Vest; VO Râmnicu Vâlcea;
Implementarea în baza unor parteneriate cu autoritățile administrației publice locale a unui program de construire de variante de ocolire (VO Sibiu Sud, VO Mediaș, VO Arad Est, precum și alte proiecte, a căror fundamentare economico-socială le susține);
Proiectarea și ulterior implementarea unui ansamblu de noduri rutiere care vor asigura conectivitatea la rețeaua de autostrăzi.
Creșterea capacității administrative de implementare a proiectelor majore de infrastructura rutieră prin activarea Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere (C.N.I.R.) și a celei de administrare a rețelei existente, prin eficientizarea si reformarea Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii din România (C.N.A.I.R.);
Dezvoltarea unor programe în parteneriat M.T.I.C.-C.N.A.I.R.-C.N.I.R.-mediul universitar pentru formarea de specialiști în domeniul construcției de infrastructură rutieră, precum și a unor parteneriate cu organizațiile profesionale și patronale pentru formarea de forță de muncă cali-
ficată în domeniul construcției de drumuri;
Colaborarea M.T.I.C. cu ministerele de resort pentru dezvoltarea industriei autohtone în domeniul materialelor de construcții (ca de exemplu: producția de bitum, agregate, etc);
Digitalizarea infrastructurii rutiere prin promovarea componentei de ITS (Sisteme inteligente de transport) pentru toate obiectivele de construcție autostrăzi și drumuri expres, ca de exemplu: informarea utilizatorilor infrastructurii prin panouri de mesaje variabile, sisteme de monitorizare a traficului pentru reducerea ratei de incidență a accidentelor;
Digitalizarea principalelor activități din cadrul Autorității Rutiere Române (ARR) printr-o soluție eficientă pentru înregistrarea și evidența documentelor;
Implementarea facilității plății de către persoanele fizice/juridice a contravalorii
tarifelor prestațiilor/serviciilor specifice prin intermediul mijloacelor electronice de plata (P.O.S. platforma ghiseul.ro);
Revizuirea legislației naționale din domeniul siguranței rutiere prin includerea noilor reglementări europene în materie, cuprinse în Directiva 2019/1936 a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2008/96/CE privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere;
Pregătirea și adoptarea Strategiei Naționale pentru Siguranță Rutieră pentru perioada 2021-2025;
Creșterea siguranței în domeniul rutier prin asigurarea realizării evaluării de impact asupra siguranței rutiere, auditului de siguranță rutieră, inspecției de siguranță, precum și desfășurarea activităților de formare, atestare, instruire și perfecționare profesională a auditorilor de siguranță rutieră;
Reanalizarea cadrului normativ specific activității de examinare în vederea atestării profesionale a personalului de specialitate din domeniul transporturilor rutiere, astfel încât să se asigure creșterea calității în activitatea de pregătire a personalului, ridicarea nivelului de pregătire a cursanţilor şi asigurarea calității/obiectivității în activitatea de examinare;
Eficientizarea activității de control în trafic desfășurată de către personalul I.S.C.T.R., prin dotarea cu echipamente de
detectare timpurie la distanță a anumitor informații de la tahografele inteligente, prin analizarea oportunității achiziționării unor unități mobile de control.
A.2. Transportul feroviar
Transportul feroviar prezintă o serie de avantaje în raport cu alte moduri de transport precum: eficienţă economică superioară, nivel redus al emisiilor de gaze cu efect de seră şi al emisiilor poluante, nivel ridicat de siguranţă etc. Transferul modal către calea ferată al fluxurilor de transport de călători şi marfă derulate prin intermediul altor moduri de transport asigură valorificarea în interesul societăţii a acestor avantaje strategice şi contribuie la creşterea competitivităţii economiei naţionale, constituind o prioritate strategică în domeniul transporturilor, care va asigura inclusiv convergenţa cu politicile europene în domeniul transporturilor şi mediului.
Direcţiile de dezvoltare ale sectorului feroviar, pe termen scurt şi mediu, sunt axate pe următoarele obiective strategice generale:
I. Creşterea competitivităţii transportului feroviar pe piaţa internă
II. Integrarea în spaţiul feroviar unic european
Pe termen scurt şi mediu, cele mai relevante direcţii generale de acţiune sunt:
Creşterea vitezei de circulație pe infrastructura feroviară cu asigurarea ac-
PROIECTE MAJORE PENTRU INFRASTRUCTURA FEROVIARĂ
Legătură la propunere ↗
E6.4 Paginile 121 - 123
Transferul modal către calea ferată al fluxurilor de transport de călători şi marfă
Transferul modal către calea ferată al fluxurilor de transport de călători şi marfă
cesibilităţii regiunilor şi persoanelor, prin reabilitarea şi modernizarea reţelei feroviare la standarde europene;
C reșterea vitezelor comerciale, prin reducerea ecartului față de viteza permisă de infrastructura feroviară;
P regătirea documentaţiilor tehnico-economice necesare atragerii/asigurării resurselor financiare adecvate pentru implementarea obiectivelor de investiţii;
Menținerea la nivel ridicat a siguranței circulației trenurilor și eliminarea restricţiilor de viteză, în vederea creşterii vitezei de circulaţie;
Creșterea eficienței energetice și reducerea nivelului de poluare;
Asigurarea de resurse financiare adecvate pentru lucrările de întreţinere, alături de soluţii specifice de siguranţă şi securitate;
Î mbunătățirea conectivității rețelei feroviare și dezvoltarea mobilităţii regionale şi urbane în nodurile feroviare principale din România;
C reşterea competitivității transportului de călători şi marfă, inclusiv prin consolidarea sistemului de servicii publice de interes naţional pentru transportul feroviar de călători şi mărfuri;
Dezvoltarea și implementarea conceptului de tren metropolitan în zona de influență a municipiilor.
În baza direcțiilor de dezvoltare pentru perioada 2021-2024, planul de investiţii în infrastructura feroviară se va dezvolta cu accent pe:
I. Creşterea competitivităţii transportului feroviar pe piaţa internă:
I.1. Dezvoltarea infrastructurii feroviare aferente zonelor metropolitane, prin încheierea de acorduri de parteneriate cu administraţiile publice locale în marile centre urbane din ţară, de exemplu: București, Cluj, Braşov, Timişoara, Iaşi, Oradea, Sibiu;
I.2. Dezvoltarea infrastructurii feroviare aferente zonei metropolitane a Municipiului Bucureşti, prin modernizarea Inelului Feroviar Bucureşti, a Complexului Feroviar București (Gara de Nord şi a staţiei de cale ferată Bucureşti Nord), conexiunea cu modurile de transport urban şi periurban, realizând astfel integrarea nodurilor urbane rețeaua feroviară;
I.3. Construirea conexiunilor feroviare la aeroporturile internaționale (București T1 și T2,
Brașov, Sibiu, Oradea, Timișoara, Cluj
-Napoca și Constanța);
I.4. Îmbunătăţirea gradului de mecanizare a activităţilor de întreţinere a infrastructurii, creşterea productivităţii şi a capacităţii de intervenţie în situaţii deosebite prin achiziţionarea de trenuri de lucru pentru dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii feroviare.
I.5. Creşterea gradului de disponibilitate a infrastructurii, a vitezelor tehnice şi a veniturilor companiei simultan cu reducerea costurilor de exploatare şi susținerea investițiilor orientate spre:
reducerea restricţiilor de viteză de pe rețeaua feroviară;
creşterea vitezelor tehnice şi comerciale prin implementarea programelor QuikWins pe 1001 km reţeaua feroviară - (București-Brașov, Timișoara-Arad, București-Buzău, București-Craiova, Pașcani-Iași, București-Pitești). Valoare estimată a investițiilor se ridică la 1,7 miliarde de Lei;
creşterea gradului de electrificare a reţelei feroviare;
reducerea deranjamentelor la instalaţiile feroviare;
executarea de către C.F.R. S.A. cu mijloace proprii a activităţilor de reparaţii capitale a infrastructurii feroviare;
continuarea programului de modernizare a trecerilor la nivel cu calea ferată.
I.6. Dezvoltarea digitalizării sistemelor din domeniul feroviar care să permită creşterea mobilităţii şi accesibilităţii la acest mod de transport, inclusiv prin implementarea sistemului ERTMS/ETCS pe coridoarele reţelei TEN-T şi prin extinderea reţelei de fibră optică.
II. Integrarea în spaţiul feroviar unic european, cu impact asupra reducerii timpilor de parcurs, creșterea atractivității feroviare și minimizarea efectelor negative asupra mediului:
II.1. Finalizarea lucrărilor aflate în execuţie şi efectuarea recepţiilor la terminarea lucrărilor pentru proiectele:
Reabilitarea liniei de cale ferată Simeria-Sighişoara, inclusiv ERTMS nivel 2. Valoarea estimată a investiției este de 5,1 miliarde de Lei;
Reabilitarea liniei de cale ferată Frontieră-Curtici-Simeria. Valoarea estimată a investiției este de 7,5 miliarde de Lei;
Reabilitarea liniei de cale ferată Braşov-Sighişoara. Valoarea estimată a investiției este de 8,2 miliarde de Lei;
Poduri şi podeţe - etapa I SRCF Cluj, București, Timişoara şi Craiova. Valoarea estimată a investiției este de 0,3 miliarde de Lei.
II.2. Finalizarea studiilor de fezabilitate aflate în derulare, identificarea şi asigurarea surselor de finanţarea pentru demararea de noi lucrări pe reţeaua TEN-T Centrală şi Globală pe secţiunile:
T imişoara-Arad-Caransebeş. Valoare - 7,3 miliarde de Lei;
C luj-Episcopia Bihor. Valoare - 7,1 miliarde de Lei;
C raiova-Calafat. Valoare - 2,5 miliarde de Lei;
C raiova-Caransebeş. Valoare - 11,2 miliarde de Lei;
B ucureşti Nord-Giurgiu Nord-Frontieră. Valoare - 1,7 miliarde de Lei;
P loieşti Vest-Focşani-Roman-Iaşi-Frontieră. Valoare - 9,5 miliarde de Lei;
Paşcani-Dărmăneşti-Vicşani-Frontieră. Valoare - 1,9 miliarde de Lei;
P redeal-Braşov. Valoare - 4,5 miliarde de Lei;
P ortul Constanţa. Valoare - 4 miliarde de Lei;
staţiile Feteşti şi Ciulniţa. Valoare - 0,3 miliarde de Lei;
modernizarea a 47 staţii de cale ferată din România. Valoare - 0,4 miliarde de Lei;
modernizare 150 treceri la nivel cu cale ferată, poduri, podeţe şi tuneluri – etapa II. Valoarea - 0,2 miliarde de Lei.
II.3. Lansarea de noi proiecte de modernizare pe secţiuni aflate pe reţeaua TEN-T Centrală şi Globală:
C oşlariu-Cluj Napoca. Valoare
- 3,8 miliarde de Lei;
B ucureşti-Craiova. Valoare - 7,6 miliarde de Lei;
A pahida-Suceava. Valoare - 11,7 miliarde de Lei;
R ăduleşti-Giurgiu. Valoare - 0,2 miliarde de Lei;
C onstanţa-Mangalia. Valoare - 0,6 miliarde de Lei
Legătură la propunere ↗
E6.5 Paginile 123 - 124
CFR Marfă
CFR Marfă
Sub presiunea dificultății financiare tot mai pronunțate și a executărilor silite care amenințau S.N.T..F.M. C.F.R. MARFĂ S.A., au fost identificate modalitățile pentru a obține redresarea financiară, prin continuarea activității operaționale a societății și fără a
afecta poziția acesteia pe piață și relația cu partenerii comerciali. Decizia Comisiei Europene, transmisă în luna februarie a acestui an, conform căreia C.F.R. Marfă trebuie să restituie ajutorul de stat nelegal acordat în anul 2013, în valoare de 400 de milioane de Euro, a constituit un punct de cotitură pentru parcursul acestei companii, care în viziunea multora se îndrepta spre faliment.
Pentru salvarea companiei, soluția optimă identificată a fost recurgerea la procedura de concordat preventiv, care, spre deosebire de orice alte modalități reglementate, asigură un set de avantaje, precum: suspendarea executărilor silite în desfășurare la momentul omologării (12.03.2020), posibilitatea negocierii modalității de stingere a datoriilor cu creditorii; menținerea societății pe piață și continuarea activității comerciale; durata redusă a procedurii – 24 luni (spre deosebire de procedura insolvenței/executare silită).
Ținând cont de rolul strategic pe care SNTFM CFR MARFĂ SA îl are în piață și pentru siguranța națională, este necesar ca procesul de rambursare a ajutorului de stat să asigure, deopotrivă:
rambursarea integrală a ajutorului de stat;
c ontinuitatea transportatorului feroviar strategic de marfă.
Obiectivul principal pentru un orizont de timp scurt și mediu îl reprezintă implemen-
tarea unei strategii de rambursare a ajutorului de stat, astfel încât C.F.R. Marfă să depășească această situație critică, prin demararea unui proces amplu de restructurare, care să-i permită continuarea activităţii, fiind vorba despre o companie cu un impact major în economia românească.
Legătură la propunere ↗
E6.6 Paginile 124 - 125
CFR Călători
CFR Călători
Principalele direcții de acțiune pentru perioada 2021-2024 se concentrează pe realizarea următoarelor obiective:
Creșterea capacității de transport.
Creșterea parcului de vagoane reprezintă o prioritate permanentă, pentru a răspunde cerințelor de trafic și confort. Dacă la începutul anului 2020 flota de vagoane a CFR Călători era la cota de avarie, foarte aproape de imposibilitatea desfășurării activității de transport, au fost luate măsuri astfel încât obiectivul
1.000+ a fost atins în septembrie, cu 4 luni
înainte de termen. Se va menține ritmul și se va investi în continuare cu prioritate în modernizarea vagoanelor.
După 9 ani, se introduc din nou trenurile
în regim InterCity. Cel mai târziu odată cu noul Mers al Trenurilor, în 12 decembrie 2020, se vor introduce primele trenuri în regim InterCity pe ruta Braşov-București Nord-Constanţa, cu o durată de parcurs mult mai scurtă și un număr redus semnificativ de opriri. Tarifele de călătorie și condițiile de acces ale publicului călător
OBIECTIVE ALE AUTORITĂȚII PENTRU REFORMĂ FEROVIARĂ
Legătură la propunere ↗
E6.7 Pagina 125
achiziția a 60 de rame noi de trenuri electrice Regio și Interregio
achiziția a 60 de rame noi de trenuri electrice Regio și Interregio
vor fi cele specifice trenurilor InterRegio.
Digitalizare și noi concepte.
Pentru modernizarea procesului de verificare, validare și emitere a biletelor în tren de personalul de tren, se va demara proiectul prin care se vor investi 13 milioane de Lei pentru achiziţionarea a 2.300 de terminale mobile pentru taxare, dotate cu imprimante, cu ajutorul cărora vor putea fi vândute bilete în tren, renunțându-se astfel la clasicul chitanţier şi pix. De asemenea, se lucrează la îmbunătățirea propriilor oferte comerciale. De exemplu, Cardul TrenPlus va suferi transformări, în sensul că nu va mai fi tipărit pe suport de hârtie, ci va fi un portofel electronic. Cardul va putea fi emis atât la case, cât şi în tren, prin intermediul terminalelor de taxare.
Pentru atragerea unor noi segmente de populație se va analiza posibilitatea introducerii și operaționalizării conceptului de trenuri charter/vagoane special comandate/vagoane suplimentare.
Legătură la propunere ↗
E6.8 Paginile 125 - 129
AUTORITATEA PENTRU REFORMĂ FEROVIARĂ
AUTORITATEA PENTRU REFORMĂ FEROVIARĂ
Dintre obiectivele asumate pentru perioada 2021-2024, cele mai importante vizează finalizarea procedurilor și implementarea contractelor pentru Achiziția de material rulant
- 40 Rame Electrice Regio (RE – R), cu o
valoare cuprinsă în intervalul 1.707.125.000 Lei fără TVA - 4.557.130.000,00 Lei, fără TVA și Achiziția de material rulant - 20 Rame Electrice Interregio (RE – IR), cu o valoare cuprinsă în intervalul: 1.311.698.701,00 Lei fără TVA – 3.714.279.851,00 Lei fără TVA,
proceduri aflate în diverse stadii.
Un proiect, finanțat din fonduri europene, care va fi lansat până la sfârșitul anului 2020, cu implementare în următorii doi ani, vizează Realizare „Sistemului integrat, bază de date unică și furnizare de informații privind serviciul de ticketing al operatorilor de transport feroviar de călători”, cu o valoarea estimată de 6.396.099,14 Lei cu TVA.
A.3. Transportul naval
Pentru următorii 4 ani, axele prioritare de acțiune în ceea ce privește sectorul naval vor viza valorificarea potențialului imens oferit de Dunăre, transformarea portului Constanța în lider regional, intensificarea procesului de finalizare a proiectelor demarate și pregătirea proiectelor care se vor finanța din programele de finanțare ale Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027.
Prioritățile din domeniul transportului naval vizează:
asigurarea condițiilor de navigație pe Dunăre, pe toată perioada anului;
m odernizarea infrastructurii porturilor maritime și fluviale (Constanța, Galați, Giurgiu, Corabia, Calafat, Drobeta, Oltenița etc);
dezvoltarea Portului Constanța prin promovare unui plan major de investiții, astfel încât acesta să-și atingă potențialul maxim și să își întărească rolul de port regional cu perspective să devină cel mai important port din regiune;
creșterea siguranței traficului prin dezvoltarea infrastructurii pentru servicii de informare și management al traficului maritim costier și achiziționarea de nave tehnice;
digitalizarea: actualizarea permanentă a hărților electronice de navigație; schimbul de informații RIS (River Information Services) la nivel regional; managementul căii navigabile; îmbunătățirea infrastructurii IT pentru stocarea și procesarea datelor geospațiale; realizarea bazelor de date pentru certificatele de calificare, la carnetele de serviciu și la jurnalele de bord conform Directivei UE 2017/2397; implementarea ghișeului unic european în domeniul maritim (EMSWe) conform Regulamentului (UE) 2019/1239.
A.3.1. Obiective specifice pe termen scurt și mediu:
Îmbunătățirea condițiilor de navigație pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării în cadrul proiectului FAST DANUBE (Valoare: 25,379 milioane de Lei/5,22 milioane de Euro).
Asigurarea finanțării pentru continuarea lucrărilor de protecție și consolidare a malurilor înalte în zona Canalului navigabil Dunăre-Marea Neagră.
Proiectul este unul de amploare, în prezent se execută lucrări pe sectorul Cumpăna-Agigea, între km 53 - 61 mal stâng, iar pentru extinderea acestui tip de intervenții atât de necesare pentru siguranța zonei, inclusiv a comunităților din arealul respectiv, în luna septembrie 2020 au fost contractate serviciile privind realizarea unui studiu de fezabilitate pentru lucrările rămase de executat și pregătirea documentațiilor necesare pentru finanțarea lucrărilor din fonduri europene nerambursabile aferente perioadei 2021-2027.
Susținerea unui portofoliu consistent de proiecte de investiții în Portul Constanța prin care să se asigure creșterea accesabilității, a capacității de transport maritim de mărfuri și implicit a creșterii volumului schimburilor comerciale:
Dezvoltarea de terminale specializate în portul Constanța Sud - Molurile III și IV Sud (suma de 12.300.000 Lei necesară pentru reactualizarea
studiului de fezabilitate și pregătirea documentației pentru accesarea de fonduri europene nerambursabile va fi asigurată din surse proprii ale C.N. Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța).
Extinderea la 4 benzi a drumului dintre Poarta 10 bis-Poarta 10 (Valoare estimată: 60 milioane de Lei / 12,69 milioane de Euro).
Modernizarea infrastructurii de distribuție a energiei electrice în Portul Constanța – zona Port Nou Constanța (Valoarea estimată a lucrărilor, conform Master Plan Port Constanța este de 29,5 milioane de Euro - fără TVA).
Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creșterii adâncimilor șenalelor și bazinelor și a siguranței navigației în Portul Constanța. Valoare 227,834 milioane de Lei (50,40 milioane de Euro).
Îmbunătățirea siguranței traficului naval prin finalizarea procesului de achiziționare de nave tehnice multifuncționale și echipamente specifice.
Modernizarea și extinderea capacității de operare în porturile Medgidia (Valoare 102,316 milioane de Lei/21,53 milioane de Euro) și Luminița (Valoare 98,196 milioane de Lei /20,6 milioane de Euro) .
P romovarea unor proiecte pentru dezvoltarea și modernizarea porturilor, în vederea atragerii fluxurilor de marfă: „Extinderea infrastructurii portului Calafat (km 795) și sistematizarea dispozitivului feroviar al portului – etapa I”, „Port Brăila – Lucrări de infrastructură portuară a sectorului portuar din Incinta Bazin Docuri”, (Valoare 127,136 milioane
de Lei/26,24 milioane de Euro); analizarea oportunității reactualizării studiului de fezabilitate pentru obiectivul de investiții „Amenajarea râurilor Argeș și Dâmbovița pentru navigație și alte folosințe”.
Elaborarea Strategiei de dezvoltare a transporturilor navale care își propune să realizeze o planificare corectă și concretă a investițiilor necesar a fi susținute în porturile românești, o redimensionare a politicilor tarifare și vamale, crearea unor alianțe strategice cu statele aflate pe
coridorul Marea Caspică și Marea Neagră etc.
A.4. Transportul aerian
Abordarea în sectorul aviației va porni de la faptul că este unul dintre cele mai afectate de criza generată de răspândirea noului coronavirus, prin reducerea în perioada aprilie-mai 2020, la nivel european, cu aproximativ 90% a traficului aerian comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019.
Plecând de la această realitate și în acord cu Orientările privind ajutoarele de stat destinate aeroporturilor și companiilor aeriene, emise de Comisia Europeană, au fost luate măsuri concrete pentru redresarea acestui sector, de la aprobarea schemelor de ajutor de stat acordate atât companiei Tarom, cât și Blueair, la susținerea tuturor aeroporturilor din portofolilul M.T.I.C., cât precum și a celor regionale, prin acordarea de ajutoare de stat sub formă de subvenţie.Pe termen scurt și mediu principalele obiective pentru perioada 2021-2024 aferente sectorului aerian vor viza:
E ficientizarea companiei TAROM, pin selectarea unui management performant și implementarea planului de restructurare elaborat pentru perioada 2021-2025;
Continuarea procesului de dezvoltare și modernizare a infrastructurii aeroportuare la S.N. Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu Constanța (SN AIMK-C), S.N. Aeroportul Internațional Timișoara – Traian Vuia (SN AIT-TV), la Compania
Națională Aeroporturi București (C.N.A.B.), precum și la Aeroportul Internațional Avram Iancu din Cluj-Napoca; principalele proiecte de investiții fiind, implementarea Programului strategic de dezvoltare al Aeroportului Internațional Henri Coandă București (în valoare de 4,77 miliarde de Lei; din care 358,21 milioane de Lei pentru exproprieri, suma pentru exproprieri fiind deja alocată prin bugetul de stat pe anul 2020) și finalizarea proiectelor de modernizare/dezvoltare infrastructură planificate sau aflate în derulare la Aeroportului Internațional Henri Coandă București (A.I.H.C.B.) (valoarea cumulată a acestor proiecte susținute din surse proprii ale CNAB - 195,64 milioane de Lei) și Aeroportul Internațional București-Băneasa (A.I.B.B.): dezvoltarea/modernizarea terminalelor de pe Aeroportul Internațional Timișoara și alte proiecte pentru creșterea gradului de siguranță (valoarea cumulată 232,73 milioane de Lei), Modernizarea pistei de decolare-aterizare AIMK-C pentru aducere la standarde europene, precum și alte proiecte suport pentru creșterea siguranței și capacității aeroportuare (valoarea cumulată 219,36 milioane de Lei), construcție cale de rulare paralelă cu pista și dotarea cu echipamente de scanare bagaje și detectare explozibil la Aeroportul din Cluj-Napoca, 3 proiecte cu finanțare europeană în valoare de 115,39 milioane de Lei;
3 MĂSURI DE SPRIJIN PENTRU TAROM
Legătură la propunere ↗
E6.9 Pagina 129
ajutor pentru salvare, restructurare, compensarea pierderilor cauzate de COVID-19
ajutor pentru salvare, restructurare, compensarea pierderilor cauzate de COVID-19
D igitalizarea și introducerea noilor tehnologii în domeniul serviciilor aferente transportului aerian;
T ransformarea Școlii Superioare de Aviație Civilă (SSAvC) într-un centru performant, autofinanțat, de pregătire a personalului aeronautic civil;
Menținerea standardelor de pregătire și perfecționare a personalului aeronautic civil sportiv în cadrul Aeroclubului României.
Legătură la propunere ↗
E6.10 Paginile 129 - 130
Compania TAROM
Compania TAROM
Compania TAROM a înregistrat pierderi constante în ultimii ani, nereușind să își optimizeze operațiunile financiare sau flota, menținând un model de operare necorespunzător realităților pieței deservite. În plus, compania nu a beneficiat de o restructurare masivă a costurilor și nici de o promovare profesionistă pe piață, elemente care au contribuit la înregistrarea de pierderi. Pe de altă parte, desele schimbări la nivelul managementului nu au permis întocmirea unui plan de dezvoltare pe termen lung, precum și concurența acerbă din ultimii ani, în principal din partea companiilor low-cost, au contribuit la menținerea unei stări de necompetitivitate a companiei pe piață. Compania TAROM a fost și este în continuare puternic afectată de situația generată de pandemia COVID – 19 care a determinat
scăderea dramatică a activității companiei, cu un impact negativ major asupra disponibilităților financiare ale acesteia. Veniturile companiei s-au redus în perioada martie-octombrie 2020 cu aproximativ 80% față de aceeași perioadă a anului 2019. Am adoptat măsuri de sprijin financiar pentru redresarea companiei TAROM, acționând pe trei direcții:
Accesarea ajutorului de stat individual pentru salvare, aprobat de către C.E.;
Accesarea ajutorului de restructurare, perioada de implementare a planului este 2020-2025;
Accesarea ajutorului pentru compensarea pierderilor cauzate de pandemia COVID-19.
Pe termen mediu și lung, pentru realizarea obiectivelor și obținerea profitabilității, vor fi implementate măsuri pe următoarele patru direcții de acțiune:
Reînnoirea flotei;
Optimizare comercială prin optimizarea frecvențelor, alocarea optimă a flotei, închiderea rutelor neprofitabile;
Eficientizare organizațională prin re-
dimensionarea structurilor organizaționale, prin optimizarea direcției tehnice și prin restructurarea funcțiilor suport;
Optimizarea costurilor prin reducerea costurilor cu combustibilul printr-un mix de măsuri de eficientizare și ajustări de preț prin renegocieri/ licitații și reducerea costurilor de handling prin renegocieri/licitații.
Atingerea acestor obiective este crucială pentru salvarea brandului național TAROM. Suntem determinați să acționăm prin asumarea celor mai eficiente și responsabile decizii în direcția revitalizării operatorului național aerian.
Legătură la propunere ↗
E6.11 Paginile 130 - 133
COMPANIA NAȚIONALĂ AEROPORTURI BUCUREȘTI
COMPANIA NAȚIONALĂ AEROPORTURI BUCUREȘTI
Apariția pandemiei de Covid-19 a impactat major industria transportului aerian și a condus la transformări fără precedent ale mediului de afaceri. C.N. Aeroporturi București S.A., în calitatea sa de administrator al aeroporturilor capitalei a resimțit puternic efectul măsurilor de prevenire a răspândirii virusului.
Pentru asigurarea continuității activităților companiei și echilibrarea bugetului, la nivelul companiei s-au aplicat măsuri imediate de reducere a cheltuielilor și de protecție a angajaților prin introducerea
muncii la domiciliu și a programului redus de lucru. În acord cu obiectivul Guvernului de a transforma criza recentă într-o șansă pentru dezvoltare, reducerea volumului de trafic pe Aeroportul Otopeni a reprezentat
o oportunitate de realizare accelerată a unor lucrări pentru asigurarea capacităților operaționale, fiind demarate și încă în desfășurare lucrările de modernizare a pistei
2. Această acțiune a fost posibilă după finalizarea cu succes a lucrărilor de modernizare a căii de rulare D (Delta), element critic de infrastructură, în lipsa căreia capacitatea de operare a pistei 1 ar fi fost redusă drastic.
În continuare, pentru relansarea economică a companiei, în corelare cu măsurile de relaxare și reluarea traficului, se vor lua măsuri de adaptare la noul context post-criză. Obiectivele companiei sunt aliniate misiunii și viziunii sale și vizează menținerea capacităților operaționale și implicit ale resurselor, precum și valorificarea oportunităților de dezvoltare ale acestora în perioada preconizată până la revenirea la nivelele de trafic anterioare și reluarea creșterilor.
Astfel, direcțiile generale de acțiune ale C.N. Aeroporturi București S.A. în orizontul 2021-2024 sunt:
M odernizarea infrastructurii aeroportuare;
Asigurarea finanțării proiectelor de dezvoltare și implementarea acestora;
Creșterea calității serviciilor asigurate;
Adaptarea la noile condiții ale pieții și implementarea unor politici comerciale pentru stimularea creșterii traficului aerian;
Implementarea Programului Strategic de Dezvoltare a Infrastructurii Aeroportuare a A.I.H.C.B.. Conform calendarului Programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la A.I.H.C.B., a fost finalizată din punct de vedere juridic etapa II.3. Achiziţionarea terenurilor necesare realizării obiectivului de investiţii aprobat şi scoaterea acestora din circuitul agricol, dacă este cazul (termen implementare decembrie 2020). A fost demarată procedura privind actualizarea calendarului de implementare prin proiectul de lege pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 64/1999 pentru aprobarea Programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare. Noul calendar va actualiza termenele etapelor ce urmează a fi implementate, astfel încât să se asigure interconectarea cu implementarea proiectelor de dezvoltare a infrastructurilor de transport rutier si feroviar necesare asigurării accesului la noile terminale ale aeroportului. Demersuri planificate:
Actualizarea documentației necesare pentru obținerea finanţării proiectului;
Finalizarea documentației tehnico-economice.
A.5. TRANSPORTUL CU METROUL
Dezvoltarea durabilă a unei capitale europene, precum Bucureștiul, nu poate fi concepută fără o dimensionare corectă a rețelei actuale de metrou care să țină pasul cu noua dinamică urbană și periurbană. De aceea, pe termen scurt și mediu programul de dezvoltare a metroului bucureștean se va realiza pe două paliere: dezvoltarea noilor magistrale și extinderea magistralelor existente.
Astfel, obiectivele Metrorex S.A. pe termen mediu și lung, aferente perioadei 2021-2024, sunt:
Extinderea și modernizarea rețelei actuale de metrou, precum și dezvoltarea de noi linii;
Creșterea atractivității și accesibilității rețelei de metrou, prin montarea de elemente indicatoare pentru persoanele
cu deficiențe de vedere, precum și prin mărirea numărului de lifturi și escalatoare pentru persoanele cu deficiențe locomotorii;
Îmbunătățirea serviciilor de regularitate și confort prin achiziția de noi trenuri de metrou, echipate cu elemente de siguranță și supraveghere, precum și realizarea de noi accesuri și pasaje de corespondență la stațiile de metrou aflate în exploatare;
Armonizarea proiectelor cuprinse în Planul Național de Reformă, Strategia de Dezvoltare a Metroul din București 2016-2030 și Planul de Mobilitate Urbană Durabilă București/Ilfov;
Continuarea acțiunilor cu privire la eficientizarea energetică, implicit scăderea consumului de energie prin continuarea implementării iluminatului cu leduri în stațiile de metrou în locul iluminatului existent și achiziția de trenuri moderne de metrou.
Programul de investiții în dezvoltarea rețelei de metrou, pe termen mediu și lung, se axează pe următoarele coordonate:
Lansarea în execuție a Magistralei 6, Legătura rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional Henri Coandă-1 Mai-Otopeni, proiect care va realiza legătura intermodală a rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional Henri Coandă Otopeni, precum și cu centura feroviară și rutieră a munici-
piului București. Un proiect finanțat din fonduri J.I.C.A., din fonduri europene nerambursabile și buget de stat în valoare de 6,434 miliarde de Lei.
Îmbunătățirea serviciilor de transport public de călători cu metroul pe Ma-
gistrala 2. Berceni-Pipera-Cale de rulare pe Magistrala 2 - s-a finalizat licitația pentru achiziția serviciilor de consultanță, asistență tehnică și supervizare lucrări și urmează reluarea licitației pentru lucrările de reabilitare cale de rulare. Valoare estimată este de 523 milioane de Lei.
Magistrala 5. Drumul Taberei-Pantelimon-Secţiunea 2, Eroilor-Piața
Iancului. Proiect finanțat din fonduri europene pentru care a fost semnat contractul de finanțare la data de 17 iulie 2020 și pentru care a fost demarată procedura de achiziție a serviciilor de proiectare și asistență tehnică. Valoarea proiectului este de 2,65 miliarde de Lei.
Construcția și punerea în funcțiune a liniei M4 - faza a doua (Gara de Nord - Gara Progresul), inclusiv material rulant. Valoare estimată este de 8,561 miliarde de Lei.
Achiziția de trenuri noi pentru Magistrala 5 (13 trenuri) pentru care s-a finalizat licitația și a fost desemnat câștigătorul. Termen final de livrare anul 2023. Valoarea achiziției este de 103 milioane de Euro, fără TVA, și este
EXTINDEM REȚELELE DE METROU
Legătură la propunere ↗
E6.12 Paginile 133 - 134
Magistrala 7, Magistrala 8, noi legături cu magistralele feroviare din jurul Bucureștiului
Magistrala 7, Magistrala 8, noi legături cu magistralele feroviare din jurul Bucureștiului
asigurată prin Contractul de Finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții.
Trenuri noi pentru Magistralele 1, 2, 3, 4 și TL-pregătire documentație pentru achiziția de 50 trenuri în valoare de 2,20 miliarde de Lei.
Alte proiecte de perspectivă care sunt analizate în relație cu proiecția realizată prin Planul investițional și care a fixat pentru următorii 10 ani viziunea de dezvoltare a metroului în București dar și la nivelul Municipiului Cluj:
Extinderea utilizării metroului la nivelul municipiului Cluj-Napoca, prin dezvoltarea unei noi magistrale Gilău-Florești-Cluj Napoca (16 km, 14 stații);
Magistrala 7 – tronsonul Voluntari – Bragadiru – magistrala va asigura interconectivitatea între două zone populate din SV și NE.
Magistrala 8 – Semi-inelul Sud Crângași – Dristor 2 va asigura toate relațiile de transfer ale călătorilor între magistralele de metrou, fără a mai fi necesară traversarea prin centrul orașului.
Extensia actualelor magistrale de
metrou - Extensie M1 – Păcii – Linia de Centură Vest – Tronsonul va uni magistrala M1 de inelul feroviar al Bucureș-
tiului, în zona vestică; Extensie M2 – Pipera – Petricani – Tronsonul va uni magistrala M2 cu magistrala feroviară M800, în gara Petricani; Extensie M2 – Berceni – Linia de Centură Sud – Tronsonul va uni magistrala M2 de inelul feroviar al Bucureștiului, în zona sudică; Extensie M4 – Străulești – Mogoșoaia – Tronsonul va uni magistrala M4 cu magistrala feroviară M700, în gara Parc Mogoșoaia.
A.6. TRANSPORTUL MULTIMODAL
În corelație cu dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport, va crește semnificativ și transportul multimodal, în contextul în care acesta contribuie la reducerea costurilor, dar și a emisiilor provenite din transporturi, prin transferarea fie parțială, fie în totalitate a călătoriilor de la modul rutier la moduri de transport mai sustenabile, cum ar fi transportul feroviar sau pe apă.
Eficiența transportului multimodal de marfă și pasageri va fi cu atât mai mare cu cât complementar, vor fi dezvoltate și infrastructuri de tipul platformelor sau terminalelor multimodale. Astfel, dezvoltarea unor platforme logistice conectate direct rutier – feroviar – aerian/naval va contribui la
creșterea atractivității modurilor de transport sustenabile, în strânsă legătură cu politicile actuale ale Comisiei Europene.
Având în vedere dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport, dar și evoluția și dinamica pieței transporturilor, terminalele multimodale se vor putea implementa și de către beneficiarii privați în zone de convergență a modurilor de transport. Colaborarea dintre autoritățile centrale/ locale și operatorii privați reprezintă un element cheie pentru intervențiile în domeniul multimodal.
Terminalul multimodal de pasageri aeroport – stație C.F. al Aeroportului Henri Coandă reprezintă o infrastructură care se poate multiplica la nivelul României în zonele Timișoara, Cluj-Napoca, Oradea, Sibiu, Brașov. Tot în același context, implementarea conceptului de tren metropolitan reprezintă un veritabil exemplu de multimodalitate pentru pasageri în ariile urbane și periurbane ale orașelor precum București, Cluj-Napoca, Sibiu, Timișoara, Brașov, Iași, Craiova, Constanța.
Legătură la propunere ↗
E6.13 Paginile 134 - 135
INFRASTRUCTURA DE COMUNICAȚII
INFRASTRUCTURA DE COMUNICAȚII
Contribuția acestui domeniu la dezvoltarea altor sectoare economice este deosebită, însă evoluțiile înregistrate de România sunt insuficiente pentru a răspunde adecvat provocărilor și oportunităților pe termen mediu. Infrastructura de comunicații este un diferențiator foarte important în privința
competitivității României, fiind un factor esențial pentru dezvoltarea economică, stimularea investițiilor, sporirea capacității administrative și creșterea inter-conectivității între regiunile țării.
Viziunea pe termen mediu
Guvernul liberal promovează potențialul deosebit al rețelelor de comunicații electronice și rolul acestora pentru creșterea PIB, creșterea numărului de noi locuri de muncă și reducerea costurilor cu administrația. Sectorul comunicațiilor electronice va fi valorificat în continuare ca un catalizator al dezvoltării economice și transformării digitale. În perioada 2021-2024 România își va consolida într-un ritm accelerat profilul de conectivitate la nivel european și avantajele competitive existente. Totodată, România va deveni un lider regional în privința adoptării în condiții de siguranță a noilor tehnologii.
Obiective pe termen mediu
Obiectivele strategice ale Guvernului României pentru perioada 2021-2024 în privința infrastructurii de comunicații electronice vin în continuarea și completarea celor asumate în Programul de Guvernare pentru perioada 2019-2020 și vizează în principal dinamizarea investițiilor în domeniu și creșterea conectivității la nivel național.
În următorii 4 ani vor fi adoptate măsuri care să răspundă eficient nevoilor de creștere a conectivității, de integrare rapidă a noilor tehnologii de comunicații și de stimulare a
investițiilor în tandem cu accelerarea proceselor de transformare digitală a întregii societăți.
Direcțiile strategice de acțiune în domeniul comunicațiilor electronice vor viza:
asigurarea condițiilor optime pentru implementarea și dezvoltarea noilor tehnologii 5G, respectând principiile Memorandumului dintre România și Statele Unite ale Americii pentru combaterea riscurilor de securitate cibernetică generate de furnizorii 5G;
stimularea adoptării tehnologiilor 5G, respectiv extinderii zonelor deservite la nivel național;
adaptarea cadrului juridic național și elaborarea de strategii sectoriale pentru implementarea în siguranță a tehnologiilor de comunicații ale viitorului;
creșterea gradului de integrare și convergență dintre infrastructura de transport și infrastructura de comunicații electronice, inclusiv prin operaționalizarea conceptului de autostrăzi 5G;
intensificarea participării și întărirea rolului României în cadrul unor formate internaționale de cooperare în vederea dezvoltării unor noi proiecte de infrastructură de comunicații electronice, inclusiv 5G, tehnologii cloud, tehnologii satelitare, sisteme inteligente de transport;
consolidarea capabilităților naționale și cerințelor de securitate în domeniul
comunicațiilor electronice în scopul protejării lanțurilor de aprovizionare și creșterii rezilienței infrastructurilor existente;
stimularea și promovarea cercetării, dezvoltării și inovării în domeniul comunicațiilor electronice și, în special, în domeniul 5G;
consolidarea parteneriatului dintre autorități și sectorul privat pentru dezvoltarea și implementarea unor proiecte de infrastructură de comunicații electronice de interes național;
e ficientizarea activității întreprinderilor publice din subordine prin îmbunătățirea guvernanței corporative;
dezvoltarea rețelei de radiodifuziune digitală terestră.
Legătură la propunere ↗
E6.14 Paginile 135 - 137
SERVICII POȘTALE – POȘTA ROMÂNĂ
SERVICII POȘTALE – POȘTA ROMÂNĂ
Obiective pe termen mediu 2021-2024/ direcții generale de acțiune.
Obiectivul principal al Poștei Române este de a pune la dispoziția tuturor cetățenilor
României pe întreg teritoriul o gamă diversificată de servicii poștale de bază și conexe, adaptată permanent la dezvoltările tehnologice și la tarife accesibile.
Obiective strategice:
asigurarea unor servicii performante la prețuri competitive;
dezvoltarea unui sistem logistic și tehnologic prin asigurarea investițiilor cadru pe termen mediu și lung;
creșterea veniturilor și maximizarea profitabilității CNPR;
creșterea cotei de piață pentru fiecare categorie de serviciu oferit;
implementarea unui sistem de motivare financiară sau non-financiară a performanței resursei umane.
Programul de investiții se va axa pe următoarele coordonate:
Proiecte majore în execuție:
Achiziția liniei automate de sortare și cartare pentru Centrul de Tranzit de la Cluj (Valoarea achiziției este de
2.872.443 Euro/credit bancar 80%/contribuție proprie 20%);
Construcția Centrului de Tranzit de la Otopeni până în 2023 (Valoare investiției - 11.079.423 Euro/credit bancar 80%/contribuție proprie 20%);
Implementarea unui sistem de management integrat și ERP, inclusiv echipamente IT (Valoare proiectului este dea
26.323.888 Euro/credit bancar 80%/ contribuție proprie 20);
Reabilitarea clădirilor istorice – faza I: Timișoara, Oradea, Cluj-Napoca și Piatra Neamț (Valoarea investițiilor -
11.182.010 Euro/credit bancar 80%/contribuție proprie 20%).
Proiecte majore în pregătire:
Construcția a 5 centre regionale de tranzit de mici dimensiuni și complet automatizate în diferite zone strategice de pe teritoriul României, în special în zona coridoarelor de trafic pan-european (Valoarea investițiilor 6.760.910 Euro/Credit bancar/Fonduri nerambursabile/Contribuție proprie);
Înlocuirea flotei auto existente cu una mai puțin poluantă (Valoarea investiției 2.190.200 Euro/Credit bancar/ Fonduri nerambursabile/Contribuție proprie);
Achiziționarea de echipamente de detectare a explozibililor și sisteme electronice de securitate pentru dotarea tuturor oficiilor poștale (Valoarea investiției 5.111.524 Euro/ Credit bancar/Fonduri nerambursabile/Contribuție proprie);
Reabilitarea clădirilor istorice – faza II (Valoarea investițiilor 4.452.286 Euro/
MĂSURI PENTRU EFICIENTIZAREA POȘTEI ROMÂNE
Legătură la propunere ↗
E6.15 Pagina 137
optimizarea sistemului logistic; informatizarea oficiilor poștale; Poșta Verde
optimizarea sistemului logistic; informatizarea oficiilor poștale; Poșta Verde
Credit bancar/Fonduri nerambursabile/Contributie proprie);
Realizarea de investiții și lucrări de intervenție la clădiri (Valoarea totală
8.075.717 Euro Credit bancar/Fonduri nerambursabile/Contribuție proprie);
Înființarea unei rețele naționale de stații publice de reîncărcare pentru autovehicule electrice/hibrid în parteneriat cu Electrica SA.
Măsuri pentru redresarea și eficientizarea companiei:
Optimizarea sistemului logistic de sortare și distribuție a mărfurilor: serviciu de curierat modern și automatizat care să asigure livrarea la domiciliu/sediul clientului. Buget total estimat - 20.400.000 Euro/mix de finanțare - contribuție proprie, FEN;
Informatizarea oficiilor poștale și digitalizarea serviciilor oferite în cele 5.600 de locații pentru cei minim 8,4 milioane utilizatori lunar de servicii poștale și conexe. (Valoare estimată - 31.806.981 Euro. Obiectiv cuprins în Programul Multianual de Investiții al Poștei Române propus spre finanțare din credit BERD și/sau EximBank);
Incluziunea financiară a populației din zona mic urbană și rurală conexă servici-
ilor poștale/financiare. (Valoare totală estimată 35.000.000 Euro/Proiect propus Ministerului Finanțelor Publice spre finanțare prin acord de împrumut cu Grupul Băncii Mondiale);
Programul Poșta Verde: schimbarea flotei auto existente cu o flotă mai puțin poluantă. (Valoarea estimată -
65.800.000 Euro/Surse proprii/Administrația Fon dul ui de Mediu);
Valorificarea patrimoniului istoric și cultural prin reabilitarea clădirilor monument istoric și cultural poștal în centrele principalelor orașe ale României. (Valoarea estimată - 18.891.250 Euro/ Surse proprii/Credit);
Programul de alfabetizare digitală: alfabetizarea digitală a angajaților C.N.P.R. și formarea acestora ca traineri pentru clienți; dezvoltarea capacității de utilizare a sistemelor electronice/digitale în rândul populației României, în special în zona rurală și mic urbană. (Valoarea estimată
- 17.300.371 Euro/Surse proprii/Accesare de fonduri nerambursabile).
Legătură la propunere ↗