Ediția 2018

Pagina 9

9

operaţii, unde acţionează subunităţi din forţa expediţionară românească, în condiţii de subfinanţare sau finanţare la nivel minimal şi cu tehnica de luptă parţial depăşită din punct de vedere competitiv. Reabilitarea condiţiei militarului român este o necesitate obiectivă fără de care armata nu-şi poate îndeplini jurământul de credinţă faţă de patrie.

2. Relansarea industriei naţionale de apărare Realizarea obiectivelor doctrinare şi a celor care rezultă din participarea României la NATO nu se poate face decât în condiţiile în care armamentul şi tehnica de luptă sunt la nivelul cerinţelor confruntărilor militare moderne. PNR va susține relansarea industriei naţionale de apărare, astfel încât dotările necesare armatei să fie produse prioritar în România.

3. Creșterea capacității de apărare și mobilizare prin:

• - Constituirea rezervei voluntare şi crearea în perspectivă a Forţelor Naţionale

de Rezervă, pe principiul voluntariatului;

• - Elaborarea şi promulgarea noii doctrinei militare naţionale;
• - Un pachet legislativ privind pregătirea populaţiei, a teritoriului şi a

economiei naţionale pentru apărarea ţării;

• - Respectarea statutului de drept al rezerviştilor şi veteranilor; asigurarea unui

nivel de salarizare motivant pentru corpul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti

(SGP);

• - Refacerea sistemului piramidal al gradelor militare, eliminarea acordării de

grade militare persoanelor care nu au ocupat funcţii în structurile militare.

12. Orientarea economică

Considerăm că ar trebui pus în aplicare un nou concept de guvernare care să plece de la ideea de revigorare a interesului național economic și al patriotismului economic, singura cale pentru realizare a unei creșteri sănătoase economice și, implicit, a bunăstării cetățenilor României. În prezent aceste principii vitale sunt considerate nesemnificative în evantaiul factorilor de relansare a economiei. România suferă de o exacerbare a unui cosmopolitism de natură primitivă, de o pierdere a încrederii în propriile forțe, de o adormire a orgoliului și demnității naționale ca și de o generalizare a stării de apatie și noncombat în fața marilor schimbări și provocări pe care le înregistrează economia globală și care au efecte directe asupra economiei românești. În consecință, un nou concept de guvernare ar trebui să militeze pentru o abordare în spiritul patriotismului economic, care presupune o nouă viziune asupra

actului legislativ și executiv prin:

• - necesitatea urgentă de a concepe și pune în aplicare un sistem de

reglementare și încurajare a acelor măsuri care permit națiunii române să preia direct și nemijlocit efectele pozitive ale activității economice naționale în termeni de creștere economică și creare de locuri de muncă;

Pagina 10

10

• - crearea și păstrarea pe teritoriul național a centrelor de decizie majore

referitoare la strategia de dezvoltare pe termen mediu și lung;

• - garantarea autorității statului român asupra domeniilor și întreprinderilor

importante din punctul de vedere al exercitării rolului decizional;

• - acceptarea și sprijinirea procesului de deschidere a piețelor și a circuitului

global al factorilor de producție, concepute ca noi oportunități oferite de aderarea la Uniunea Europeană pentru promovarea producției și creativității naționale, pentru plasarea pe un loc cât mai avantajos a potențialului național în sistemul internațional al diviziunii muncii și schimbului de valori;

• - valorificarea, prin eficientizarea potențialului intern, a apartenenței la

sistemul și modelul economic european, considerând că, în condițiile geopolitice actuale, aderarea României la Uniunea Europeană este cea mai importantă garanție a dezvoltării și creșterii ei economice. România are nevoie de o abordare realistă, obiectivă și sinceră, caracterizată prin refuzul de a face promisiuni politicianiste fără posibilitatea de a fi puse în practică atâta timp cât nu vor exista reforme profunde și reorientări radicale în politica economică românească. Viitorul economiei va fi grav afectat dacă se va continua doar cu măsuri de peticire sau de cosmetizare a economiei sub presiunea mișcărilor sociale sau a intereselor capitalului străin din interiorul sau din exteriorul țării.

Considerăm că realizarea unor obiective sustenabile ale strategiei de creștere și modernizarea a economiei românești în interesul actualei generații dar și a viitoarelor generații de români, care să asigure și posibilitatea reîntoarcerii în țară a celor plecați la muncă în străinătate, nu este posibilă fără rezolvarea cât mai urgentă a unor obiective și politici de natură structurală. Astfel:

Obiectivul nr.1 - Reforma politicilor de utilizare și valorificare a resurselor naturale în interesul bunăstării poporului român. Este necesară susținerea programelor guvernamentale care își vor propune renunțarea la politicile de cedare prin privatizări, concesionări sau alte forme de pierdere a proprietății naționale asupra resurselor naționale către capitalul străin dacă nu se asigură menținerea poziției prioritare a statului român în procesul decizional și nu se garantează preluarea la buget a părții de profit obținută prin exploatare și prevăzută transparent în contract. În acest sens, este necesară analizarea și revizuirea tuturor contractelor de privatizare, concesionare sau de cedare sub alte forme a dreptului de exploatare a resurselor minerale, energetice și forestiere către capitalul străin în vederea obținerii unor beneficii corecte pentru buget.

Obiectivul nr.2 - Restaurarea drepturilor patrimoniale ale cetățenilor români cu privire la teritoriul național; oprirea înstrăinării proprietăților agricole, recuperarea celor înstrăinate abuziv sau ilegal; oprirea oricăror intervenții care pun în pericol climatul, apa, resursele naturale și, în general, mediul înconjurător.

Pagina 11

11

Obiectivul nr.3 - Încurajarea și stimularea pe orice cale permisă de angajamentele noastre europene a formării, dezvoltării și consolidării capitalului românesc și a antreprenoriatului autohton în vederea creșterii competitivității pe piața liberă comunitară și a dezvoltării aportului clasei mijlocii la consolidarea democrației. Eliminarea oricărei forme de discriminare a capitalului românesc față de cel străin, de la cele privind fiscalitatea până la cele privind activitatea instituțiilor anti-corupție.

Obiectivul nr.4 - Reducerea dependenței periculoase a economiei românești față de un număr restrâns de piețe occidentale, nu numai prin diversificarea produselor de export dar și a destinației acestora. Mai mult de 60% din schimburile comerciale ale României se realizează doar cu câteva țări membre ale UE, ceea ce crează o dependență periculoasă față de modul cum funcționează economiile acestora. Pentru a reduce efectul de contagiune, România are nevoie de o diversificare a raporturilor comerciale nu doar în plan european dar și extracomunitar. Concomitent, se cere o reformă a structurii economiei printr-un accent deosebit pe crearea unor ramuri cu aport mare de valoare adăugată ca și a celor de valorificare superioară a resurselor agro-alimentare.

Obiectivul nr. 5 - Reducerea decalajelor dintre regiunile țării din punctul de vedere al dezvoltării economice și a nivelului de trai prin orientarea echilibrată a investițiilor publice și crearea unor stimuli fiscali pentru atragerea capitalului străin spre regiunile mai puțin dezvoltate. Marile decalaje existente între regiunile țării constituie o piedică importantă în direcția creșterii și modernizării pe ansamblu a economiei, existând și riscul apariției unor tendințe de autonomizare a zonelor mai dezvoltate față de cele mai puțin dezvoltate, cu posibile implicații grave asupra integrității teritoriului național.

Obiectivul nr. 6 - Delegarea de competenţe de la centru spre teritoriu. Statul este un slab manager, iar statul social-democrat adânceşte această carenţă, fiindcă promovează un sistem clientelar, ceea ce reduce motivaţia oamenilor, le descurajează spiritul de iniţiativă. Statul paternalist îi nedreptățește pe cei harnici, dar nu pentru a-i susţine pe cei care au în mod real nevoie de asistenţă socială; el alocă resurse semnificative pentru întreținerea unor vaste rețele clientelare, bugetivore și lipsite de orice performanţă sau rentabilitate. În felul acesta ponderea contribuţiilor la stat, ridicată artificial și din considerente de interes partizan/electoral, reprezintă o povară care împiedică dezvoltarea economică şi, implicit, crearea de noi locuri de muncă. Cetățenii harnici și cinstiți, care doresc să muncească, trebuie eliberați de sub dominația unei administrații politico-statale ce și-a dovedit de prea multe ori

incapacitatea și iresponsabilitatea. In fond, statul nu trebuie să coordoneze ceea ce poate să coordoneze mai bine cetăţeanul. Trebuie să contăm mai mult pe înţelegerile liber consimţite între cetăţeni şi subiecţii economici, materializate prin diferite acorduri contractuale. Dorim să valorificăm concepţia economică de inspirație creștin-democrată, împletită cu măsuri de protecţie socială şi ecologică şi cu aplicarea consecventă a principiului subsidiarităţii, potrivit căruia deciziile trebuiesc luate cât mai aproape posibil de cetăţean prin transferul de responsabilităţi către

Pagina 12

12

nivelul regional sau local. În acest context, afirmăm primatul persoanei umane, care este şi trebuie să fie subiectul economiei, și nu obiectul ei, ca o garanţie a apărării demnităţii cetăţeanului român.

Obiectivul nr.7 - Susţinerea concurenţei corecte și dreptatea socială Statul politicianist, atunci când el domină economia unei ţări, favorizează apariţia unor structuri de tip mafiot, cu o corupţie instituţionalizată pentru folosirea banului public în interes propriu. Dimpotrivă, dezvoltarea unui mediu concurenţial este cea mai serioasă lovitură dată corupţiei, asigură dezvoltarea eficientă a activităţilor economice, permite distribuirea veniturilor și a profitului exclusiv în funcţie de performanţă, împiedică abuzul de putere şi garantează drepturile cetăţenilor. Pentru a se realiza dezideratul dreptății sociale trebuie instituit principiul concurenţei pe baze echitabile, deci cu prezenţe neîngrădite la start, fără nici o încercare de monopol sau alt tip de bariere. În absenţa concurenţei, dorinţa de performanţă şi spiritul de iniţiativă se tocesc şi dispar. Descentralizarea, adică

delegarea de competenţe de la structurile centrale spre cele locale, creează cadrul instituţional cel mai propice pentru o justă adecvare a cheltuielilor, mai ales prin prioritizarea investiţiilor faţă de necesităţile reale, îi motivează pe decidenţii locali, creează o adevărată emulaţie între diversele zone ale ţării mergând până la nivelul comunelor, având ca unul dintre cele mai importante efecte gâtuirea marii corupţii făcute pe socoteala banului public.

13. Solidaritatea creștin-socială

Societatea este formată din oameni cu interese fundamentale comune sau cel puţin armonizabile; plasarea lor în ierarhii sau categorii constituite după criterii stabilite abuziv, constrângător, poate implica o sărăcire a fiinţei spirituale şi morale, individuale şi colective. Politica socială a Partidului ţine cont de structurarea puternic comunitară a poporului român. Un obiectiv important va fi, în consecinţă, armonizarea raporturilor interumane, grav afectate în perioada comunistă și în deceniile democrației incipiente. Grupurile sociale trebuie să coexiste în armonie şi echilibru, ceea ce nu poate fi realizat fără o profundă conştientizare a fiecărui individ cu privire la rosturile şi rânduiala societăţii. De asemenea, corpurile profesionale au nevoie de cadre instituţionale eficient structurate pentru a asigura conservarea capacităţii lor creative şi productive.

14. Noile generații

Tinerii sunt primii chemaţi să participe la reconstrucția României, întrucât ei sunt cei mai interesaţi de cum va arăta țara lor în următoarele decenii.

Pagina 13

13

Pentru a înfăptui acest deziderat, PNR dorește să fie reinstaurată adevărata scară a valorilor, bazată pe profesionalism, competenţă şi onestitate, a unui cadru legislativ nediscriminatoriu şi a deplinei egalități de şanse. Educaţia tinerilor trebuie să înceapă cu protecţia familiei, ca sistem sociocultural, redându-i-se acesteia dimensiunile sale etice și spirituale. O abordare largă şi nediscriminatorie a fiinţei umane va crea cadrul prin care tinerii să aleagă în mod liber şi responsabil să rămână în România, fiind convinşi că, în funcţie de efortul lor, bunăstarea şi demnitatea propriei persoane le sunt asigurate în ţară. Singura investiţie socială sigură este încrederea în generațiile tinere, ca fiind cele mai motivate de modernizarea țării, capabile de o înnoire autentică şi de realizarea unei reforme adevărate. Munca şi recunoaşterea meritului trebuie să fie pietrele de bază ale refacerii ţării noastre.

15. Oamenii satului românesc

Asistăm de aproape un veac la o suită de acțiuni politice îndreptate împotriva țăranilor, a lumii și a civilizației rurale, acțiuni pe care PNR le condamnă categoric și față de care își propune să ia poziție. Oamenii satului românesc sunt sistematic privați de drepturile lor fundamentale la proprietate, la reprezentare publică și la demnitate personală. Țăranii au apărat istoric pământul și proprietatea funciară a țării; de aceea, ei sunt primii îndrituiți a-l deține și a-l exploata. De asemenea, au dreptul la respect ca orice cetățeni, însă în spațiul public actual sunt permanent discriminați, este insinuată o inferioritate a lor pe scara umană și le sunt atribuite etichete injuste și batjocoritoare. PNR își asumă ca prioritate îndreptatea acestei nedreptăți flagrante, cu consecințe dramatice pentru România. Mai ales într-un stat membru al UE, ţăranul român și micii întreprinzători din

agricultură ar fi trebuit susținuți pentru a putea produce peste nivelul de subzistenţă. Ne referim aici la ţăranul care şi-a asumat un risc cumpărând un utilaj agricol cu care şi-a lucrat pământul, a produs şi caută să devină independent, deci să-şi vândă produsele și să obţină capital pentru a-l reinvesti. Acest lucru, ignorat de guvernările de până acum, se poate realiza prin relansarea creditului agricol, prin subvenţionarea efectivă a utilajelor agricole, prin crearea unor forme asociative de exploatare şi desfacere a produselor. Prin politici de finanțare responsabile trebuie dezvoltată în mediul rural o componentă agroindustrială de prelucrare a produselor agricole, care să creeze locuri de munca şi să ofere o alternativă ocupaționale și șanse egale de integrare în societatea viitorului.

16. Dreptul la credință

PNR susține libertatea de exprimare religioasă și condamnă orice demers prin care acest drept fundamental este îngrădit sau încălcat. De 27 de ani, o seamă de organizații finanțate din diverse surse obscure, împreună cu grupări care folosesc

Pagina 14

14

portavocea unor instituții publice (media, de educație sau de cultură) desfășoară o campanie de ostilitate îndreptată contra unor importante categorii de oameni, de confesiune creștin-ortodoxă, plătitori de taxe în statul român, pentru macularea imaginii lor publice și pentru contestarea dreptului lor legitim la manifestare religioasă și la susținerea patrimoniul religios. Cetățenii cu opțiuni spirituale au dreptul la viață religioasă și orice acțiuni de împiedicare a liberului exercițiu al acestui drept trebuie sancționate. Societatea nu se poate lipsi de intervenția rituală și educațională a Bisericii, fără de care există pericolul uriaş al neantizării fiinţei umane şi al dizolvării societăţii prin depărtarea de făgaşul ordinii spirituale şi al coerenţei morale. Cultele religioase trebuie ferite de ingerinţele politicului şi PNR îşi face o datorie de prim rang în a le respecta şi proteja; acordăm respect şi consideraţie

tuturor confesiunilor religioase şi apreciem că nu este de competenţa partidelor politice să intervină în raporturile interconfesionale.

17. Societatea civilă

Societatea nu poate fi apărată de abuz şi de inechitate decât printr-un echilibru corect între puterea aparatului de stat şi puterea civilă. Societatea civilă înseamnă grupuri de acţiune emanate spontan şi voluntar de către cetăţeni, constituite fie pentru a asigura un control al intervenţiei organismelor politice sau economice, fie pentru a sancționa urmările nedorite ale unor astfel de intervenţii. Societatea civilă trebuie apărată pentru ca dreptul ei la exprimare şi la acţiune să nu fie uzurpat de către extensii ale grupurilor de influenţă politice sau economice care se prezintă în mod eronat ca fiind „societate civilă”. În acest sens PNR susţine încurajarea acţiunii în societate a adevăratei societăţi civile, care să reflecte agenda reală a opţiunilor şi voinţei românilor, şi nu o agendă artificial impusă. În acest sens, susținem:

• - Dreptul la şansă egală tuturor organizaţiilor civice din România de a se

dezvolta şi de a servi societatea, prin constituirea unui fond guvernamental din care să fie finanţate asociaţii locale şi proiecte de utilitate publică, susţinute prin adeziune de către un segment reprezentativ dintre cetăţenii beneficiari.

• - Transparentizarea informaţiilor privind sursele de finanţare pentru toate

organizaţiile non-guvermentale din România.

• - Reformarea mecanismelor de selecţie a membrilor societăţii civile în

organisme naţionale şi internaţionale de reprezentare. În prezent, nu există nici un fel de criterii de selecţie a reprezentanţilor societăţii civile în organismele consultative ale statului (cum este, de exemplu, Consiliul Economic şi Social). PNR susţine alcătuirea unor structuri federative de cooperare civilă pe domenii tematice, reprezentative la nivelul organizaţiilor non-guvernamentale din ţară, care să-şi desemneze singure reprezentanţii în structurile consultative ale autorităţilor statului.

• - Creşterea rolului organizaţiilor cetăţeneşti în activitatea desfăşurată de către

autorităţile statale, prin susţinerea principiului cetăţeniei active.

Pagina 15

15

18. Administrația publică și politica internă

Partidul Național Român susţine debirocratizarea administraţiei publice şi a tuturor serviciilor către populaţie gestionate de stat, propunând o reformare reală a acestora. Populația este supusă unor obligații birocratice inadmisibile, a căror singură menire e să asigure locuri de muncă unei clientele politice, risipind în același timp resurse uriașe de fonduri și timp alocat unor operațiuni complet inutile. Societatea românească are nevoie de ordine şi de respectarea legalităţii. Este nevoie atât de legi drepte şi eficiente cât şi de oameni care să le aplice nepărtinitor şi să vegheze ca ele să nu fie încălcate. De aceea, PNR consideră că sistemul de securitate publică din România trebuie întărit prin:

• - Creşterea gradului de siguranţă şi protecţie a cetăţeanului, prin dezvoltarea

unor politici coerente în domeniul prevenirii criminalităţii;

• - Dezvoltarea unui sistem integrat de securitate şi ordine publică bazat pe o

abordare proactivă, orientată către nevoile cetăţenilor;

• - Asigurarea unei reacţii rapide şi eficiente a structurilor ce acţionează în

domeniul ordinii şi securităţii publice şi creşterea capacităţilor de răspuns ale acestora la problemele cu care se confruntă cetăţenii şi mediul de afaceri;

• - Reconsiderarea statutului poliţistului, pentru asigurarea protecţiei acestuia în

exerciţiul funcţiunii, pentru redarea demnităţii şi autorităţii de care trebuie să se bucure în faţa cetăţeanului;

• - Completarea şi armonizarea legislaţiei în domeniul situaţiilor de urgenţă şi

protecţie civilă, crearea cadrului de dezvoltare şi coordonare a structurilor Sistemului naţional de management al situaţiilor de urgenţă, în scopul prevenirii, gestionării corespunzătoare şi reducerii efectelor situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru creşterea capacităţii de refacere în urma dezastrelor.

19. Minorităţile naţionale

PNR promovează o politică de deschidere faţă de grupurile minorităţilor naţionale din România. Loialitatea faţă de statul român, respectul şi apropierea de valorile româneşti, încadrarea în sistemul instituţional democratic sunt acele condiţii care, odată respectate, asigură colaborarea, apropierea şi conlucrarea între toţi cetăţenii României. Partidul este deschis tuturor cetăţenilor români, indiferent de originea lor etnică, alături de care dorim să acționăm pentru apărarea intereselor majore și legitime ale României și ale tuturor cetățenilor ei.

Pagina 16

16

20. Politica externă

Orientarea politicii externe a statului român trebuie să ţină seama de dificultăţile datorate poziţiei geopolitice, din acest punct de vedere fiind evidentă necesitatea găsirii unor formule de echilibru și a unor abordări realiste și eficiente. În acest sens, PNR consideră că este necesară accentuarea acţiunilor diplomatice pe următoarele direcţii de acţiune de mare importanţă:

• - utilizarea responsabilă și demnă a statului României de membru al UE și,

mai ales, al NATO;

• - activarea comunităţii mondiale a românilor şi implicarea ei mai puternică

în direcţia susţinerii intereselor României;

• - cooperarea regională cu ţările în care creştinismul deţine poziţii puternice,

în primul rând cu ţările ortodoxe, sprijinindu-se pe tradiţiile spirituale comune acestor ţări şi popoare.

21. Activitatea internă a PNR

Cultura organizațională a PNR se caracterizează prin încurajarea energiilor fraterne, comunitare. Actul politic porneşte de la conştientizarea unei îndatoriri asumate individual dar este realizabil numai prin efortul conjugat al unei comunităţi politice, unite prin ataşamentul faţă de o concepţie comună şi printrun adânc sentiment de frăţietate. PNR va urmări o selecţie riguroasă, pe baza principiului competenţei, la toate nivelele de activitate. Nu vom încuraja adeziunile formale la PNR, lipsite de implicare reală. Competența politică și profesională, implicarea responsabilă în activitatea structurilor PNR și conduita morală sunt criterii fundamentale care stau la baza promovării oricărei persoane atât în partid cât și în funcțiile publice.

22. Raporturile cu societatea și electoratul

PNR va acţiona pentru dezvoltarea unui mecanism de dialog direct cu cetățenii, pentru a diminua pe cât posibil consecințele propagandei toxice întreținute de factorii trans-politici care controlează cea mai mare parte a organelor mass-media din România. Fiecare aderent al partidului constituie un nucleu de difuziune politică, prin care sunt receptate opţiunile şi opiniile cetăţenilor şi sunt transmise coordonatele politice ale acţiunii generale a PNR. Participativitatea va fi trăsătura fundamentală a relaţiei cu cetățenii, condiţie de neînlăturat a unei autentice democraţii. Elaborarea programelor politice concrete, identificarea problematicii societăţii şi stabilirea soluţiilor politice vor avea la bază participarea directă şi consultările dintre aderenţii şi simpatizanţii PNR.