Ediție fără dată confirmată

Pagina 25

dificultate al cazurilor (prin DRG-uri ajustate și scoruri de complexitate), eficiența și calitatea îngrijirii (timp de recuperare, satisfacția pacientului, prevenirea reinternărilor). i) manageri nu trebuie numiți politic - Funcțiile de conducere din spitalele publice trebuie ocupate prin concursuri transparente, cu evaluare anuală/audit pe baza unor indicatori obiectivi de performanță, realizată de auditori independenți. j) lipsa dosarului electronic al pacientului (DES) - Dosarul electronic de sănătate trebuie să devină un instrument central în actul medical, prin integrarea tuturor furnizorilor de servicii și interoperabilitate cu CNAS, spitale și farmacii. k) lipsa registrului digital de cancer - Registrul Național de Cancer, aflat în prezent într-o formă incomplet digitalizată sau inexistentă în multe județe, trebuie operaționalizat printr-un sistem informatic integrat care să permită raportarea automată a cazurilor, corelarea cu dosarul electronic al pacientului și monitorizarea eficientă a tratamentelor și a costurilor oncologice.

l) audit clinic intern și extern - Auditul clinic, atât intern cât și extern, trebuie să devină o practică standard în toate unitățile sanitare, ca instrument de evaluare a calității actului medical. Prin aplicarea ghidurilor și protocoalelor internaționale, auditul permite identificarea abaterilor de la bunele practici, creșterea transparenței și îmbunătățirea continuă a serviciilor oferite. Implementarea sa contribuie la profesionalizarea sistemului sanitar și la crearea unui cadru de responsabilitate reală în rândul personalului medical.

16.2. Reevaluarea sistemului DRG-urilor (Diagnosis-Related Groups): Sistemul DRG, utilizat pentru finanțarea serviciilor medicale spitalicești, trebuie reevaluat și recalibrat pentru a reflecta costurile reale ale tratamentelor, complexitatea cazurilor și performanța clinică a unităților sanitare. În forma actuală, spitalele mari care tratează cazuri complexe sunt finanțate similar cu cele mici, ceea ce generează inechitate și demotivare instituțională. Reforma DRG trebuie să urmărească: a) creșterea controlului costurilor – prin evitarea internărilor nejustificate și reducerea cheltuielilor spitalelor; b) protejarea calității îngrijirii medicale - prin eliminarea presiunii de externare prematură a pacienților cu afecțiuni grave, care devin adesea o povară financiară în sistemul actual de plată. c) prevenirea abuzului de codificare - prin introducerea unor mecanisme de audit extern și verificări independente, care să descurajeze supraevaluarea artificială a cazurilor în scopul

obținerii unor alocări financiare mai mari. d) crearea unui cadru de comparabilitate între spitale - prin standardizarea indicatorilor de performanță și publicarea transparentă a datelor privind costurile și rezultatele clinice, pentru a permite evaluarea obiectivă a eficienței instituțiilor sanitare.

PRD susține o recalibrare a sistemului DRG în baza căruia se face plata serviciilor medicale către spitale de către CNAS iar mecanismul DRG trebuie să aibă ca și obiective: a) ajustarea corectă a sumelor alocate – alocările financiare trebuie să fie realiste pentru a reflecta costurile reale ale tratamentului și complexitatea cazurilor; b) creșterea transparenței – introducerea unor verificări independente pentru a preveni fraudele și raportarea falsă sau eronată a cazurilor; c) finanțarea să combine DRG cu alte metode de finanțare – unele spitale ar putea fi finanțate și pe bază de performanță și rezultate, nu doar per caz tratat.

16.3. Finanțare, performanță și profesionalizare în sistemul sanitar a) Creșterea bugetului sistemului sanitar din Romania România alocă în prezent aproximativ 6 % din PIB pentru sănătate, mult sub media europeană, spre deosebire de Republica Federală Germania, unde se alocă 12% din PIB și departe de nivelul alocat în SUA. Această subfinanțare cronică afectează grav capacitatea sistemului de a oferi servicii medicale de calitate, de a investi în infrastructură și de a susține prevenția. Lipsa unui sistem de prevenție bine definit duce la diagnosticarea tardivă a bolilor și la costuri crescute pentru tratamente. Este necesară responsabilizarea cetățenilor care nu participă la programele de screening, prin politici de stimulare și informare. b) Identificarea căilor de introducere pe scară largă a telemedicinii în zona rurală Telemedicina trebuie să devină o soluție reală pentru accesul la servicii medicale în zonele defavorizate. Conform Hotărârii Guvernului nr. 1133/2022 privind aprobarea Normelor metodologice de

Programul politic al Partidului România Democrată 25 / 32

Pagina 26

punere în aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, telemedicina este reglementată, dar implementarea este limitată. c) Criterii de performanță pentru medici Evaluarea medicilor trebuie să se bazeze pe criterii clare de performanță, care trebuie să fie obiective, măsurabile și echitabile, având în vedere complexitatea actului medical și impactul asupra sănătății publice. Medicina nu este doar despre numărul de pacienți tratați, ci despre calitatea îngrijirii oferite, rezultatele pe termen lung și impactul asupra sănătății publice. PRD propune crearea și aplicarea unor standarde naționale de performanță, bazate pe date reale (rata de succes, diagnostic corect, timp de reacție).

PRD propune instituirea unui sistem național de evaluare a performanței medicale, bazat pe criterii obiective, măsurabile și echitabile:

1. Rezultatele clinice și rata de succes a tratamentelor: a) Procentul de pacienți vindecați în funcție de tipul de afecțiune tratată; b) Complicațiile post-tratament –medicii cu rate ridicate de erori diagnostice vor fi reevaluați și incluși în programe de formare continuă; c) Rata de readmisie în spital – dacă pacienții revin des pentru aceeași problemă, tratamentul inițial nu a fost corect sau a fost deficitar;

Fiecare spital ar trebui să publice online câți pacienți revin după X (30-60) zile de la externare, ca indicator al calității tratamentului și cauzele revenirii.

2. Precizia diagnosticelor a) Corectitudinea diagnosticelor comparată cu evaluări independente sau cu rezultatele de laborator/imagistice; b) Procentul de diagnostice greșite raportat la media națională; c) Compararea diagnosticelor inițiale cu rezultatele finale ale investigațiilor, iar medicii care comit erori frecvente trebuie trimiși la recalificare profesională.

PRD definește eroarea medicală, în sensul propunerii sale politice, ca o abatere semnificativă de la protocoalele clinice și standardele profesionale, care conduce la afectarea stării de sănătate a pacientului, fiind identificabilă prin discrepanțe între diagnosticul inițial și cel confirmat prin investigații.

În cazul în care frecvența acestor erori depășește pragul de 10% din totalul cazurilor tratate într-un interval de 6 luni, se impune reevaluarea profesională a medicului, conform prevederilor Legii nr. 95/2006 privind exercitarea profesiei și a normelor privind auditul clinic.

3. Rata de satisfacție a pacienților și comunicarea a) Chestionare anonime completate de pacienți privind claritatea explicațiilor, empatia și disponibilitatea medicului; b) Numărul de plângeri și reclamații – un număr mare de plângeri poate indica probleme de comunicare, tratament sau de conduită profesională; c) Feedback-ul pacienților poate fi folosit ca indicator de performanță și influențează posibilitatea unui medic de a primi fonduri sau promovări.

4. Timpul de reacție și eficiența în urgențe a) Timpul de intervenție în cazuri de urgență/critice; b) Timpul de așteptare la Unitățile de Primiri Urgențe (UPU); c) Respectarea protocoalelor medicale pentru urgențe critice; d) Medicii de la unitățile de primiri urgență trebuie evaluați prin timpul de reacție la cazurile grave, respectarea protocoalelor și rata de supraviețuire a pacienților critici.

5. Actualizarea cunoștințelor și dezvoltarea profesională și educație medicală continuă, ca obligație profesională

Programul politic al Partidului România Democrată 26 / 32

Pagina 27

PRD propune crearea unui cadru instituționalizat pentru participarea obligatorie la cursuri de perfecționare a cadrelor medicale, iar formarea continuă să nu mai fie opțională, ci parte integrantă din parcursul profesional al medicului. De asemenea, se urmărește integrarea universităților în formarea continuă și crearea de parteneriate internaționale pentru schimb de experiență, iar participarea la programe europene să fie parte din traseul profesional, nu doar opțiune individuală. Pe parcursul dezvoltării profesionale și a educației medicale, PRD încurajează implicarea medicilor în cercetare și diseminarea rezultatelor în reviste de specialitate. În egală măsură, participarea la cursuri de perfecționare organizate și gestionate de Ministerul Sănătății și certificările ulterioare ar trebui să reprezinte o condiție pentru menținerea dreptului de liberă practică.

Medicii trebuie să acumuleze un număr minim de credite de educație continuă anual, altfel își pot pierde dreptul de practică dacă nu acumulează creditele în decurs de maxim trei ani. Astfel, PRD propune stabilirea unui număr de credite de educație medicală continuă (CEMC): a) Participarea la cursuri de perfecționare; b) Participarea la congrese; c) Prezentarea de lucrări; d) Publicarea în reviste de specialitate; e) Realizarea de lucrări de cercetare; f) Ținerea de cursuri universitare; g) Reflexii asupra cazurilor clinice și completarea în Registrele naționale de Patologie; h) Participarea la operații – calcule în funcție de complexitate și poziția în echipa operatorie.

PRD propune instituționalizarea cursurilor de reprofesionalizare a personalului medical și obligația acestora de a participa la cursuri de actualizare a competențelor. PRD susține dezvoltarea unei infrastructuri de cazare accesibilă în proximitatea unităților medicale, destinată însoțitorilor pacienților care vin din alte localități. Aceste facilități sunt gestionate în parteneriat cu autoritățile locale și spitalele, contribuind la reducerea presiunii financiare asupra familiilor și la creșterea accesului echitabil la servicii medicale. De asemenea, se propune introducerea unei cerințe minime de activitate clinică pentru cadrele universitare din domeniul medical, astfel încât formarea viitorilor medici să se bazeze nu doar pe teorie, ci și pe practică directă. Această măsură urmărește creșterea relevanței curriculei universitare și alinierea învățământului medical la nevoile reale ale sistemului sanitar.

6. Realizarea spitalelor regionale Se susține finalizarea și operaționalizarea celor trei spitale regionale (Iași, Cluj, Craiova), ca parte esențială a reformei infrastructurii medicale din România. Aceste unități trebuie să devină centre de excelență în diagnostic, tratament și cercetare, cu rol strategic în echilibrarea accesului la servicii medicale de înaltă calitate în toate regiunile țării.

17. Muncă, pensii și protecție socială „E nevoie sa-i ajutam pe cei săraci pentru a-i proteja pe cei bogați” - J.F.Kennedy

România are nevoie de o reformă profundă a relațiilor de muncă, a sistemului de pensii și a politicilor de protecție socială. Acestea trebuie să reflecte realitățile economice actuale, să încurajeze munca și responsabilitatea, dar și să protejeze categoriile vulnerabile. PRD propune o abordare echilibrată, în care drepturile și obligațiile sunt clar definite, iar sustenabilitatea sistemelor publice este o prioritate.

17.1. Reechilibrarea raporturilor dintre angajat și angajator PRD propune consolidarea echilibrului contractual dintre angajat și angajator, prin măsuri care să reflecte atât drepturile, cât și obligațiile părților, în conformitate cu legislația muncii. Se urmărește:  Clarificarea obligațiilor reciproce în cadrul contractului individual de muncă, inclusiv în cadrul procedurii de încetare a raporturilor de muncă și a efectelor acestora asupra postului vacant și condițiile de reocupare.

Programul politic al Partidului România Democrată 27 / 32

Pagina 28

 Responsabilizarea angajatului față de angajator, prin încurajarea unei conduite bazate pe performanță, respectarea angajamentelor companiei și înțelegerea impactului economic al activității desfășurate, fără a afecta drepturile fundamentale ale angajatului. Se impune simplificarea procedurilor de concediere, în special în cazul restructurărilor sau reorganizărilor, prin eliminarea blocajelor administrative care împiedică reocuparea posturilor vacante. Totodată, angajatul trebuie să fie conștient de responsabilitatea sa față de angajator, iar performanța individuală trebuie să fie un criteriu real în evaluarea și menținerea în funcție.

17.2. Reforma protecției sociale Ajutorul social trebuie să fie un instrument de sprijin temporar, nu o formă de subzistență perpetuă. Propunem reanalizarea tuturor dosarelor de asistență socială, cu aplicarea strictă a principiului: „nu se acordă sprijin fără muncă, în cazul persoanelor apte de muncă.” Persoanele apte de muncă trebuie să fie implicate în activități utile comunității sau să participe la programe de formare profesională, ca o condiție pentru menținerea sprijinului financiar. Această măsură va contribui la reducerea dependenței de stat și la reintegrarea socială activă.

17.3. Transparența informațiilor pe piața muncii Pentru a facilita accesul la locuri de muncă, propunem unificarea tuturor bazelor de date privind posturile disponibile, într-un sistem național interoperabil.

17.4. Asigurarea sistemului public de pensii Statul trebuie să asigure plata pensiilor din veniturile unităților la care este acționar, accize pe petrol, gaze; pentru aceasta este necesar a se face cunoscut public nivelul acestor venituri. Pentru a valorifica experiența profesională a seniorilor și a încuraja participarea activă pe piața muncii, propunem scutirea de taxe și impozite pentru veniturile obținute prin muncă de către persoanele care au depășit vârsta legală de pensionare. Această măsură va contribui la creșterea veniturilor disponibile și la reducerea presiunii asupra sistemului public de pensii. Totodată, PRD propune o scădere graduală a vârstei de pensionare, de la 65 la 60 de ani, până în anul 2050, prin reducerea cu un an la fiecare 5 ani calendaristici și analiza grupurilor persoanelor vulnerabile, pe baza unor criterii obiective și transparente. În paralel, propunem o analiză a riscurilor privind bolile profesionale și a accidentelor de muncă, pentru garantarea caracterului predictibil al legislației privind protecția muncii.

17.5. Reforma salarizării în sectorul public Legea salarizării unitare trebuie revizuită pentru a elimina discrepanțele nejustificate și pentru a plafona veniturile conducerii entităților publice sau cu capital public. Propunem introducerea unui plafon maxim, raportat la salariul mediu pe economie, pentru funcțiile de conducere din aceste structuri. Astfel, vom restabili încrederea cetățenilor în echitatea sistemului public.

17.6. Monitorizarea programelor de reconversie profesională Propunem introducerea unor contracte de formare, prin care absolvenții să fie obligați să profeseze o perioadă minimă în domeniul pentru care au fost pregătiți și acordarea unor credite pentru instruire. În caz contrar, aceștia vor restitui costurile instruirii, sub forma unui credit bancar cu dobândă preferențială, iar abandonul cursului fără justificare va atrage penalități, conform clauzelor contractuale.

18. Transporturi România are nevoie de o strategie integrată, modernă și sustenabilă, care să conecteze regiunile, să reducă timpii de deplasare și să crească siguranța rutieră și eficiența logistică. PRD propune o abordare pe patru direcții majore: feroviar, rutier, naval și aerian.

18.1. Transportul feroviar – propunem demararea unui program național de dezvoltare a rețelelor feroviare de mare viteză, în conformitate cu legislația privind interoperabilitatea și siguranța feroviară.

Programul politic al Partidului România Democrată 28 / 32

Pagina 29

18.2. Transportul rutier – pentru a crește fluența traficului și a reduce accidentele, propunem o revizuire a limitelor de viteză, după modelul german, cu adaptări la infrastructura actuală, cu respectarea reglementărilor din Codul Rutier și consultarea reprezentanților Poliției Rutiere: a) 70 km/h în localitate; b) 110 km/h în afara localităților; c) 150 km/h pe autostradă, +/- 10 km/h cu limitări acolo unde este cazul.

Propunem armonizarea reglementărilor privind marcajele rutiere, parapeții, semnalizarea și liniile de demarcație, după modelul german, recunoscut pentru eficiență și claritate.

18.3.Transportul pe apă – PRD susține modernizarea infrastructurii de transport naval, prin investiții în porturi, căi navigabile interioare și digitalizarea serviciilor.

18.4.Transportul aerian – propunem realizarea de aeroporturi de rezervă, cu posibilitatea de administrare și supraveghere la distanță, în conformitate cu reglementările aeronautice civile și standardele Organizația Internațională a Aviației Civile (ICAO).

19. Telecomunicații Atât astăzi cât și în viitor, digitalizarea este vitală pentru dezvoltarea economică, educațională și administrativă. ANCOM trebuie să fie mai mult decât un arbitru tehnic. Este nevoie de o redimensionare și recalibrare a acestei autorități, astfel încât să devină un actor activ în extinderea rețelelor de internet în zonele defavorizate și în protejarea utilizatorilor de abuzuri comerciale. Astfel, PRD propune o reformă instituțională care să transforme ANCOM într-un partener real al cetățeanului și al statului, nu doar un reglementator tehnic izolat, cu păstrarea independenței sale reglementare.

20. Politică Într-un stat democratic, transparența și responsabilitatea politică nu sunt opționale, ci fundamentale. PRD propune o serie de mecanisme instituționale care să aducă mai aproape cetățeanul de procesul decizional și să responsabilizeze aleșii în fața promisiunilor făcute, prin:

20.1. Înființarea Registrului promisiunilor electorale – cu scopul de a monitoriza public angajamentele asumate de candidați în campaniile electorale. Acest registru va fi gestionat de Autoritatea Electorală Permanentă.

20.2. Reforma sistemului electoral, prin: a) Reglementarea sistemului de vot alternativ și până la atingerea acestui deziderat, propunem revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin, pentru a asigura legitimitatea democratică și reprezentativitatea reală a aleșilor locali; b) Dezvoltarea unui cadru legislativ pentru organizarea referendumului electronic și facilitarea petițiilor online; c) Registrul activităților parlamentare, care să includă: inițiative legislative, inițiatorii, contribuțiile și gradul de implicare al fiecărui parlamentar (identitatea parlamentarilor și contribuția fiecăruia), luări de cuvânt, prezență și voturi exprimate; Se propune afișarea activă a parlamentarilor fără activitate în Registrul parlamentarilor fără activitate.

21. MEDIA

Mass-media are un rol esențial în formarea opiniei publice, în educație și în protejarea democrației. PRD consideră că libertatea de exprimare trebuie să fie însoțită de responsabilitate editorială, respect pentru adevăr și respect pentru demnitatea umană. Propunem un cadru de reglementare care să încurajeze jurnalismul de calitate și să descurajeze manipularea, senzaționalismul și discursul instigator.

21.1. Standarde pentru libertatea de expresie - PRD susține libertatea de exprimare însoțită de

Programul politic al Partidului România Democrată 29 / 32

Pagina 30

responsabilitate editorială, prin combaterea dezinformării, dogmatismului, ipocriziei, fariseismului, propagandismului, parvenitismului sau a discursul instigator la ură, promovării non-valorii și a senzaționalului, în conformitate cu legislația audiovizuală.

21.2. Promovarea educației prin film și introducerea în programele școlare a orelor de vizionare de filme educative și documentare științifice, urmate de discuții/dezbateri tematice pe baza subiectului vizionat.

21.3. Responsabilitatea știrilor – aplicarea progresivă a sancțiunilor pentru încălcarea standardelor audiovizuale, prin avertismente, amenzi, sau alte sancțiuni prevăzute de lege, până la suspendarea licenței. Sancțiunile trebuie să vizeze responsabilitatea editorială a proprietarilor, producătorilor și prezentatorilor, cu respectarea procedurilor legale și a dreptului la apărare.

21.4. Reincriminarea CALOMNIEI în Codul Penal, ca infracțiune și mijloc de protecție a demnității umane și de combatere a abuzurilor mediatice.

21.5. Interzicerea conținutului dăunător și responsabilitatea platformelor PRD susține un conținut vizual: a) Fără știri despre crime, violențe și știri senzaționale, fără fabricarea de știri, doar informații; b) Fără pseudoștiință și misticism; c) Fără propagandă religioasă. PRD susține interzicerea rețelelor care nu șterg conținut fals sau dăunător, în conformitate cu Regulamentul european privind serviciile digitale (DSA). Monitorizarea cererilor de ștergere va fi realizată de Autoritatea pentru Digitalizarea României și de ministerul de resort în domeniul comunicațiilor electronice.

22. Relații internaționale România trebuie să își afirme identitatea, valorile și interesele naționale în cadrul comunității internaționale, cu demnitate, profesionalism și viziune, iar în spiritul acesteia, PRD propune următoarea abordare strategică în relațiile internaționale: a) Promovarea limbii și identității române; b) Promovarea organizării Uniunii Europene ca o Federație a Statelor Europene, bazată pe valori și principii fundamentale comune, legislație armonizată și servicii comune; c) Promovarea internațională a oamenilor de știință și de cultură români; d) Numirea ambasadorilor români doar pe criterii profesionale, cu evaluarea iar activității acestora pe baza unor indicatori de performanță (iar definirea acestora trebuie reglementată prin lege – număr de contacte economice, rezolvarea de probleme litigioase, tratate de cooperare, spațiul Schengen etc.);

e) Instituirea Comisiei de strategii internaționale sub conducerea Guvernului cu participarea Ministerului de Externe, a Clubului Diplomatic Roman și a foștilor diplomați, Academiei Romane și a altor specialiști din mediul universitar. f) orientarea euro-atlantică a politicii externe a României și consolidarea poziției României în structurile euro-atlantice; g) susținerea Republicii Moldova pentru construirea unei societăți democratice pro-europene și integrarea acesteia în Uniunea Europeană; h) susținerea activă a intereselor legitime ale românilor din afara granițelor, prin măsuri diplomatice, culturale, educaționale și economice; i) menținerea și dezvoltarea relațiilor interstatale în economie, cooperate științifică și tehnologică, siguranță și apărare. Relațiile bilaterale trebuie să fie evaluate pe baza unor criterii clare de eficiență, cum ar fi: creșterea schimburilor comerciale, cooperarea științifică, transferul de

tehnologie, parteneriate în domeniul apărării și securității. j) încurajarea participării diasporei în economie, prin facilitarea accesului la fonduri europene sau la crearea unei platforme de colaborare între antreprenorii români din țară și din străinătate; k) crearea unei comunități de liber schimb privind accesul la tehnologii noi în interiorul Europei.

Programul politic al Partidului România Democrată 30 / 32

Pagina 31

23. Uniunea Europeană PRD propune o serie de măsuri strategice pentru consolidarea proiectului european, cu România ca partener activ și vizionar, astfel:

a) Educația la nivel european – nu mai este o problemă a fiecărei țări, ci o problemă a comunității europene. PRD susține consolidarea dimensiunii europene a educației, prin extinderea cooperării între statele membre în domeniul educației, formării și mobilității academice, în conformitate cu articolul 165 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care conferă Uniunii un rol de sprijin, coordonare și completare a acțiunilor statelor membre. b) Politica economică la nivel european – PRD propune sincronizarea economică europeană pe modelul Clubului de la Roma. c) Fluidizarea comunicării între statele membre – PRD propune promovarea limbilor de circulație internațională; d) Catalogul oamenilor europeni de știință și contribuția lor la dezvoltarea umanității, promovarea lor și a realizărilor științifice în programele școlare, exemple de mentori educaționali. a. ATENȚIE LA FĂCĂTURI - ENCICLOPE DIA PERSONA LITĂȚ ILO R DIN

RO MÂNIA,EDIȚIA A VIII - A de RA LPH H UBNER, 2013- similar cu INDULGENTIA lui pap a Ur ban al II-lea – s-a pu blicat pentru cei care au plătit. e) Crearea unui cadru instituțional pentru coordonarea și dezvoltarea cercetării la nivel european la care România să fie parte f) Crearea unui sistem de sănătate in cadrul Uniunii Europene, gestionat la nivel european g) Securitate și apărare europeană - Europol – crearea de agenții naționale ale Europolului pentru a integra eforturile de combatere a criminalității transfrontaliere; h) Drepturi de proprietate la nivel european – PRD susține transmisia preferențială în interiorul comunității europene a patentelor și accesul facil la rezultatele cercetării, pentru a stimula inovația și competitivitatea. i) Participarea țărilor europene, care nu au aderat la NATO, la efortul de apărare europeană j) Transparentizarea bugetului și a execuției bugetare europene

k) Apărare europeană – PRD susține înființarea armatei europene și cooperarea militar-industrială între țările UE pentru a reduce dependența de armamentul produs în afara UE, ca parte a industriei de apărare europene. l) Stimularea producției europene de semiconductori și procesoare integrate m) Interconectarea energetică a Europei astfel încât țările să se poată ajuta reciproc la nevoie n) Realizarea și finalizarea coridoarelor strategice de aprovizionare la nivel european (auto, feroviar, maritim și aerian, petrolier și de gaze naturale) și dezvoltarea de infrastructura aeroportuară de rezervă

PRD propune stabilirea și reiterarea unui set de valori și principii care să guverneze relațiile intracomunitare și respinge diviziunile de tip Schengen sau Europa cu mai multe viteze. De asemenea, PRD susține combaterea războiului hibrid, prin: a) Lupta contra dezinformării și propagandei ruse, sprijinind jurnalismul de calitate, educația media în unitățile de învățământ și consolidarea capacităților de analiză strategică. b) Securitate cibernetică: Protejarea infrastructurii critice (rețele electrice, apă, comunicații, spitale, instituții guvernamentale și întreprinderi private etc.) prin măsuri de securitate cibernetică, de atacuri informatice. c) Monitorizarea influenței politice și economice ruse în statele membre (ex: oligarhi, partide pro- ruse, investiții strategice). d) Promovarea și crearea ARMATEI UNITE EUROPENE. e) Crearea unui sistem de sateliți de comunicații și sateliți militari europeni.

f) Securizarea tehnică a Internetului și a comunicațiilor prin Internet la nivel european. g) Dezvoltarea sistemului de previziune meteorologică europeană și lărgirea bazei de sateliți geostaționari sub control european. h) Crearea Comunității Europene de Informații – respectiv a unui cadru european de cooperare între serviciile de informații, pentru combaterea amenințărilor transfrontaliere. i) Crearea unui sistem european de plăti cu cardul ( scăderea dependentei de VISA și MASTERCARD) j) Crearea unui mecanism de decontare paralel cu SWIFT-ul și eventual interconectat cu sistemul

SWIFT.

Programul politic al Partidului România Democrată 31 / 32

Pagina 32

k) Sprijin pentru Republica Moldova, Georgia, Armenia – consolidarea instituțiilor democratice și a rezilienței. l) Accelerarea integrării europene acolo unde e posibil (ex: Republica Moldova și Ucraina ca state candidate). m) Evitarea diviziunilor interne cauzate de interese economice diferite (ex: Germania – energie, Ungaria – poziții pro-Rusia). n) Mecanisme clare de reacție comună, în caz de agresiune sau presiune economică. o) Colaborare transatlantică solidă cu SUA și Canada, plus parteneriate cu Japonia, Coreea de Sud, Australia. p) Promovarea reintegrării UK în Comunitatea Europeană. q) Crearea unui scut aerian de tip Iron Dom pentru toată Europa. r) Dezvoltarea de institute europene de cercetare - dezvoltare în domeniul apărării.

s) Dezvoltare și susținerea cercetărilor din domeniul medical, în special al celor de genomică și a tratamentelor de cancer și a bolilor sistemului imunitar.

Propunerile formulate în cadrul prezentului program politic exprimă direcțiile strategice asumate de partid și au caracter orientativ. Implementarea acestora presupune, acolo unde este necesar, inițierea și adoptarea unor modificări legislative, în conformitate cu dispozițiile constituționale, principiile statului de drept, separația puterilor în stat și obligațiile internaționale ale României. Programul reflectă angajamentul partidului față de respectarea ordinii de drept și a cadrului instituțional democratic.

1. Traian-Mihai BĂNICĂ .........................................

2. Elena CHIȚORAN ..............................................

3. Bogdan DRĂGULIN ............................................

4. Pavel NĂSTASE .................................................

5. Nicolae OLARIU .................................................

6. Vlad ROTARU ....................................................

7. Dumitru ȘTEFAN ................................................

Programul politic al Partidului România Democrată 32 / 32