P Politic România umanistă, 2019-2024 De trei decenii, românilor li se cere să aleagă răul mai mic, să uite de propriile speranțe, de aspirații, să își uite trecutul cu care se pot mândri și viitorul pe care îl merită. De trei decenii, românilor li se spunecă destinul lor e în mâna altora, că viitorul lor și al copiilor lor e decis de alții. De trei decenii românilor li se spune că trebuie să aleagă între demnitate și prosperitate, între dreptate și liniște, între răul mai mic și răul mai mare. E vremea schimbării. E vremea unui președinte care le poate aduce românilor nu doar speranța, ci și convingerea că destinul lor înseamnă că pot alege si binele mai mare. E vremea ca românii să aibă un președinte care crede în ei și în care ei pot crede. E vremea ca românii să încredințeze mandatul lor unui președinte care îi poate uni, nu care îi dezbină, unui președinte care îi ascultă, nu care cere să fie ascultat. Mandatul meu de Președinte va fi, înainte de orice altceva, o asumare profundă a literei și spiritului Constituției. Președintele trebuie să redevină un mediator și acel cetățean onest și dedicat națiunii sale, capabil să-i unească și să-i motiveze pe români într-un proiect național de dezvoltare. Îmi doresc să fiu acel Președinte care aduce laolaltă instituțiile statului și le determină să lucreze, devotat, în interesul țării și al cetățenilor, acel Președinte care știe să folosească instrumentele existente și poate să creeze noi instrumente pentru a face ca aceste instituții să funcționeze eficient. Îmi doresc un contact permanent cu cetățenii și o consultare reala și consistentă cu întreg mediul politic. Politica trebuie să unească și să motiveze, să ofere proiecte și soluții, să slujească intereselor și bunăstării României și românilor – orice altă viziune este de neacceptat. Șeful statului este șeful diplomației țării, iar în exercitarea acestei atribuții voi redefini și promova diplomația culturală, sportivă și economică. Coordonatele mandatului meu de președinte al României vor duce toate spre un singur scop: reclădirea mândriei de a fi român. Noțiunile precum identitatea națională și patriotismul, desuete în ochii unora, sunt esențiale pentru o Românie puternică și mândră. Copiii noștri trebuie să crească liberi și încrezători, cu încredere în propriile forțe, să știe cine sunt și de unde vin, pentru a putea face cele mai bune alegeri pentru viitorul lor.   Îmi propun stimularea antreprenorilor români, pentru a avea o adevărată clasă de mijloc, esențială într-o economie sănătoasă. Este limpede că nu am putea valorifica tot potențialul economic fără investiții străine, însă firmele românești trebuie ajutate și încurajate să crească în permanență.   Voi lucra, în termenii prevăzuți de Constituție, cu Guvernul pentru a oferi românilor un proiect național de dezvoltare a României, cuprinzător și pe măsura dorințelor și așteptărilor cetățenilor acestei țări. Vom construi, împreună, o nouă Românie.   Voi cere tuturor forțelor politice să identificăm împreună principalele priorități ale țării, domenii esențiale, care să nu fie transformate în subiecte de dispute politice. Interesele României sunt mai presus de orice alt interes, iar în aceste domenii vitale va trebui să existe consens. Respectând actuala configurație constituțională, în care Guvernul are principala responsabilitate în generarea și aplicarea politicilor publice sectoriale, consider că Președintele României - asumându-și atât legitimitatea conferită de votul direct oferit de majoritatea cetățenilor, cât și responsabilitatea de a-și concentra întreaga pondere instituțională în beneficiul propriei națiuni - trebuie să fie un factor activ care să propună Guvernului soluții concrete pentru pentru provocările sociale, economice, demografice și politice cu care se confruntă statul.  Principalele priorități 1.Educație 2. Sănătate 3. Economie 4 Apărare 5. Ordine publică 6. Securitate națională 7. Justiție 8. Administrație publică 9. Demografie 10. Cultură. Sport 11. Biserică 12. Minoritățile și egalitatea de șanse 13. Diaspora 14. Mediu 15. Politica externă 1. Educație   Dezvoltarea unei națiuni, progresul și prosperitatea acesteia nu sunt posibile fără un sistem modern și eficient de educație. Într-o economie globală extrem de dinamică, în care competitivitatea a atins la cote fara precedent, calitatea resursei umane reprezintă un element esențial, pentru ca Educația să poată livra elevi și studenți performanți.   Inteligența, talentul și spiritul inovativ al românilor sunt daruri native care vor trebui mult mai bine puse în valoare de o educație riguroasă, adaptată zilei de azi. Investiția în educație este esențială pentru a asigura României competențele de care are nevoie în prezent și va avea nevoie în viitor.   Voi propune Guvernului să efectueze o analiză a posibilității acordării subvențiilor universităților per student și pe baza unor criterii mai stricte legate de angajabilitatea studenților. De asemenea, voi solicita criterii care să permită angajarea mai ușoară a cadrelor didactice tinere, proaspeți absolvenți ai universităților.    Pentru cadrele didactice care activează în mediul rural îmi propun ca împreună cu Guvernul să inițiem un program bazat pe stimulente fiscale și salariale concomitent cu un program de sprijin pentru construcția de locuințe familiale. Cu titlu de exemplu, pentru cadrele didactice care activează în mediul rural, voi propune Guvernului ca aceștia să beneficieze de un spor lunar de 60% din salariul de bază   Ca element de noutate, îmi propun ca în programa gimnazială și liceală să trecem de la învățământul bazat exclusiv pe asimilarea cunoștințelor la un învățământ care să vizeze și dezvoltarea abilităților și competențelor.   În toate școlile trebuie să existe psihologi cu norme realiste, iar unitățile de învățământ trebuie să poată fi evaluate și de către elevi și părinți.   Educația vocațională trebuie să capete o importanță sporită. Talentul, aptitudinile native trebuie potențate și bine puse în valoare în cadrul unui proiect educațional care să înlocuiască optimul cu excepționalul, cu ajutorul testelor vocaționale date de psihologii sau consilierii școlari.   Școlile de meserii trebuie și pot crea calificarea și competențele necesare, astfel încât viitorii lor absolvenți să devină competitivi pe piața muncii sau să își poată deschide propria mică afacere. Învățământul dual este o soluție bună pentru moment, însă va trebui să reinventăm școlile de meserii.   Valorile și tradițiile românești, tot ceea ce înseamnă identitate națională vor fi transpuse în programe educaționale pentru școlari și preșcolari. 2. Sănătate   În ciuda încercărilor masive de finanțare a sistemului de sănătate, România se află undeva la jumătatea mediei europene a ponderii din PIB alocate sănătății. Astfel, în România ponderea cheltuielilor în sănătate este de  sub 5%, în timp ce media europeană este de 9,6%.   Pe acest fond îmi propun ca în cei 5 ani de mandat nivelul cheltuielilor cu sănătatea din PIB să ajungă la 9%. În același timp mă voi asigura că vor fi constituite acele instrumente care să asigure o creștere a eficienței cheltuirii banilor, nu doar o creștere a cheltuielilor.   Voi solicita Guvernului și autorităților județene programe concrete de refacere a infrastructurii medicale, fie prin adaptarea infrastructurii medicale actuale la cerințele tehnologiei medicale actuale, concomitent cu specializarea medicilor și asistentelor, fie prin construcția unor spitale noi, finanțate prin programe care să beneficieze de credite de la organismele bancare internaționale sau de pe piața internă. Aceste credite vor trebui garantate de către stat.   Construcția noilor spitale, respectiv a noilor clinici de specialitate se va realiza inclusiv pe baza parteneriatului public-privat, fiind încurajată echiparea acestor spitale/clinici cu cele mai noi tehnologii existente în domeniu, statul asigurând acordarea unor facilități fiscale sau ajutoare de stat pentru funcționarea optimă a acestora.   Voi iniția un program național de telemedicină pentru comunitățile rurale, în special pentru cele izolate, concomitent cu creșterea capacității operaționale a asistenților medicali comunitari.   De asemenea, voi acorda o atenție sporită activității stomatologice. În acest domeniu îmi propun inițierea unui program stomatologic național prin care să putem asigura accesul tuturor cetățenilor României la servicii stomatologice, prin extinderea cadrului asigurărilor medicale sau pe baza unor vouchere acordate din fonduri publice sau de la finanțele locale. O altă latură importantă de acțiune va fi consilierea psihologică post partum a proaspetelor mămici care va fi decontată din asigurările medicale.   Prin parteneriate private cu mari lanțuri de spitale americane (John Hopkins, Mount Sinai) România ar putea deveni o destinație atractivă a turismului medical.   Sănătatea va reprezenta unul dintre punctele centrale ale programului „România inovativă”, în care îmi propun ca toate companiile care realizează cercetări medicale, de tehnologie medicală sau farmaceutică ori care integrează în industria medicală astfel de cercetări, să beneficieze de impozitarea profitului cu 0, cu condiția angajării a cel puțin 66% din forța de muncă de proveniență autohtonă. Pornind de la această premisă, îmi doresc ca în următorii 10 ani România să devină unul din liderii globali ai cercetării și inovării medicale, farmaceutice și al tehnologiilor de profil. 3. Economie   Menținerea și chiar îmbunătățirea ritmului de creștere economică depinde de o sumă de factori mergând de la predictibilitatea fiscală și stabilitatea mediului financiar până la permanenta modernizare a infrastructurii naționale.   O creștere economică substanțială, pe termen mediu și lung, este greu de imaginat în absența unui volum crescut al investițiilor. Atragerea investițiilor străine și autohtone, generatoare de locuri de muncă, inovație și, în cele din urmă, bunăstare, trebuie să constituie prioritatea diplomației economice.În această privință este nevoie de o abordare nouă, mult mai dinamică, mult mai determinată.   Redefinirea diplomației economice este vitală pentru dezvoltarea țării. Fiecare ambasador sau atașat comercial trebuie să promoveze oportunitățile din România potențialilor investitori străini. Voi susține chiar stabilirea unor indicatori de performanță în acest sens, pentru a ne asigura de cele mai bune rezultate.   Președintele va fi însoțit în toate vizitele oficiale de către oameni de afaceri, aleși în mod transparent. Scopul este ca fiecare dintre aceste vizite să fie urmată de atragerea de noi investitori în țară. De asemenea, voi lupta pentru a reclădi relațiile economice din trecut cu țările de pe continentele asiatic și african.   În același timp este obligatoriu ca România să ofere garanția unui sistem fiscal stabil și predictibil, a unui acces facil la resurse energetice și o bună interconectare a infrastructurii de transport. 3.1 Infrastructura   Deficitul României în infrastructură este unul mai mult decât bine-cunoscut. În acest moment, raportat la nivelul Uniunii Europene, suntem în urmă la toate capitolele. Îmi propun ca, pe partea de infrastructură mare, să acționez în mod concret pe două paliere: Voi condiționa promulgarea Legii bugetului de stat de alocarea a minim 1,5% din PIB pentru realizarea infrastructurii mari. Infrastructura mare se referă în special la construcția de autostrăzi, respectiv modernizarea infrastructurii magistralelor feroviare mari sau dublarea unor căi ferate secundare. Voi iniția, împreună cu Guvernul, o reglementare nouă în materia achizițiilor publice în domeniul infrastructurii mari. Aceasta va presupune ca legea 98/2016 privind achizițiile publice să fie adaptată astfel încât dosarele de achiziție pentru acest tip de lucrări să se realizeze în formă exclusiv electronică și să permită o scurtare semnificativă a termenelor de judecare a contestațiilor și implicit de încheiere a contractelor. Bineînțeles că pentru acest lucru va fi nevoie și de modificare a codului civil, codului de procedură civilă, respectiv a legii contenciosului administrativ.   În primele 100 de zile ale mandatului voi solicita specialiștilor din domeniu o analiză din care să rezulte dacă o companie cu capital integral de stat, nou înființată, ar putea să reducă costurile per km de autostradă, respectiv să realizeze într-un termen mai scurt acest tip de lucrări.   Dacă această soluție își va demonstra viabilitatea, o vom transpune și pentru infrastructura feroviară.   Voi solicita elaborarea, de către Guvern, a  unui program pe termen lung de modernizare a infrastructurii și adoptarea acestui program printr-un memorandum semnat de către toate forțele politice, astfel încât implementarea acestuia să nu fie afectată de schimbările politice. 3.2 Energie   Accesul la resursele energetice și materii prime reprezintă o dominantă a competiției economice globale actuale. Din această perspectivă, România trebuie să își asigure o mult mai bună valorificare a propriului său potențial.   Principiul de acțiune va fi: resursele energetice trebuie să beneficieze, în primul rând, României!   România are probleme în ceea ce înseamnă valorificarea imensului potențial energetic. Consider ca exploatarea oricărei resurse energetice a României va trebui să conducă la aplicarea unei redevențe de 33% din prețul de valorificare cuvenită statului român.   Voi susține finalizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, precum și pentru finalizarea tuturor lucrărilor hidroenergetice începute anterior și neterminate.   Voi încuraja investițiile în producția de energie din surse regenerabile, precum și pentru dezvoltarea autonomiei energetice a unor locuințe sau mici afaceri prin instalarea de panouri fotovoltaice sau microcentrale eoliene, precum și valorificarea biomasei.   În același timp, sistemul național de transport și distribuție a energiei electrice trebuie să primească acele investiții de care are nevoie.   Voi propune Guvernului un program de stimulare a cercetării în domeniul energiei. Noile tehnologii de producție a energiei, din noi surse, precum și conversia sistemelor bazate pe combustibili fosili la sisteme bazate pe energie electrică trebuie să devină o prioritate. România poate și trebuie să recupereze decalajul tehnologic investind mai mult în cercetare. 3.3 România digitală. Economie, mediul antreprenorial   Avem resurse umane excepționale în domeniile digitale, iar infrastructura de comunicații digitale din România este printre primele din Europa. Avem, deci ingredientele principale pentru a iniția trecerea la economia digitală în România. Voi iniția un program strategic de dezvoltare a economiei digitale în care toate companiile care realizează cercetări inovative în domeniul informaticii, comunicațiilor, roboticii, medicinei și farmaciei, industriei medicale, noilor tehnologii energetice, de transport și mediu să beneficieze de o cotă de impozit pe profit ZERO! Acest program va permite crearea de locuri de muncă foarte atractive și bine plătite, care să asigure dezvoltarea armonioasă a carierei tinerilor specialiști sau a profesioniștilor din țară ori a celor care doresc să se întoarcă din diaspora   Vom continua programele de stimulare a înființării și dezvoltării noilor companii prin programele start-up nation ori prin accesul la credite bancare facile.   Voi propune elaborarea unei strategii de dezvoltare economică a României, una elaborată alături de specialiști ai Academiei Române, Băncii Naționale, Institutului Național de Statistică, reprezentanți ai mediului de afaceri și ai societății civile, reprezentanți guvernamentali și ai mediului academic.   Doresc ca în fiecare an să avem o creștere a nivelului investițiilor străine directe, în raport cu PIB, care în același timp să creeze noi locuri de muncă bine plătite și oportunități de carieră.  Propun ca tăierile de taxe să se poată implementa imediat după luarea deciziei politice, în timp ce creșterea taxelor, impozitelor sau oricăror alte elemente cu impact în bugetul companiilor și instituțiilor să devină operabile la 15 luni din momentul publicării actului normativ care le prevede. Tot astfel, salariul minim pe economie va fi anunțat cu cel puțin 15 luni înainte de intrarea lui în vigoare. 3.4 Agricultură. Mediul rural   Potențialul agricol al României este imens și deloc fructificat. Conform unor estimări, aproximativ 1,5 milioane de hectare de teren arabil rămân nelucrate. Pentru rezolvarea  acestei situații, vom impune un sistem care să sancționeze foarte dur proprietarii acestor terenuri cu scopul ca cei care nu pot să-și prelucreze propriul teren, să ia toate măsurile ca acesta să fie arendat sau dat în lucru unor operatori agricoli.   Vom continua programul "primul tractor" și vom iniția programul "prima seră" pentru cei cu activități legumicole, încurajând și valorificarea biomasei pentru producerea energiei termice.   De asemenea, refacerea șeptelului românesc va trebui să devină o prioritate de acțiune politică în agricultură. În acest scop, va trebui să negociem cu UE pentru a obține un sprijin financiar mai consistent pentru politicile agricole, precum și o creștere a eficienței folosirii fondurilor pe care UE ni le poate aloca, pentru că potențial genetic există și specialiștii români sunt recunoscuți pe plan internațional.   Revitalizarea sectorului de cercetare agricolă și a tehnologiilor utilizate în agricultură va deveni o prioritate. Programele de cercetare vor fi finanțate atât din fonduri naționale publice sau granturi de cercetare private ori din fonduri financiare nerambursabile alocate de Uniunea Europeană.   Voi susține dezvoltarea prioritară a agriculturii ecologice, concomitent cu crearea unui sistem național de colectare și industrializare/desfacere a produselor ecologice, la nivel regional și apoi la nivel județean. De asemenea, vom iniția consultări în vederea modificării cadrului legislativ actual referitor la înființarea întreprinderilor sociale, în sensul creării posibilității consiliilor locale din zonele de munte sau deal să înființeze astfel de întreprinderi, realizând astfel o valorificare la cote superioare a produselor și oportunităților locale -  fructe de pădure, produse lactate sau tradiționale, resurse forestiere, capacitățile turistice, etc.   Voi acționa la nivelul Consiliului European pentru creșterea permanentă a subvențiilor în agricultură, iar la nivel național voi milita pentru ca Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale să facă toate diligențele pentru ca aceste subvenții să ajungă în cel mai scurt timp la agricultori.   Voi încuraja primarii să acceseze fondurile europene care ne sunt puse la dispoziție pentru modernizarea infrastructurii rurale – străzi, școli., canalizare etc utilizând cel mai bun model de succes – comuna Ciugud din jud. Alba.   Îmi doresc ca dezvoltarea infrastructurii digitale a satului românesc să asigure accesul la serviciile medicale (telemedicină), educaționale și culturale. Comerțul online va fi de asemenea favorizat de dezvoltarea infrastructurii digitale în satul românesc.   Microfermele și întreprinzătorii români vor fi sprijiniți prin promovarea produselor lor în cadrul unor târguri unde nu vor fi percepute taxe de participare. 4. Apărare   Menținerea unei capacități crescute a sistemului național de apărare reprezintă o prioritate. Împreună cu CSAT voi susține acele măsuri care să asigure resursele necesare pentru ca forțele armate ale României să își poată îndeplini toate misiunile, să  poată fi pe mai departe unul dintre membrii esențiali ai NATO.   Menținerea nivelului de minim 2% din PIB pentru apărare.   Derularea unui program susținut de achiziție a unor avioane de vânătoare multi-rol F35, precum și a unor sisteme de apărare antiaeriană de ultimă generație compatibile cu sistemele de apărare din statele NATO.   Continuarea programului de achiziție a celor 4 corvete și dotarea acestora cu cele mai noi și performante sisteme de luptă navală și de apărare anti – navă.   Creșterea capacității logistice și de transport a armatei române în scopul creșterii autonomiei realizării unor misiuni în teatrele de operațiuni, pentru reacții rapide pe teritoriul național sau pentru gestionarea unor situații de urgență pe teritoriul național sau în zonele din vecinătatea României.   Inițierea, în urma unor consultări cu Guvernul, Parlamentul și clasa politică, a unei legi care să reglementeze off-setul și care să fie construită în idea că un procent de minim 40% al contractelor de achiziție pentru tehnica de luptă să fie însoțite de contracte de producție, mentenanță sau cercetare – proiectare pentru subansamble piese sau produse, cu contractori români din industria de apărare. 4.1 Relația cu NATO   România este un membru foarte activ, cu un rol important în acțiunile și deciziile importante ale alianței, iar pe viitor este necesară consolidarea acestei poziții.   Îmi propun ca România să devină mult mai activă în procesul de atragere a unor investiții militare ale unor companii din statele NATO, în special pe palierul contractelor de offset, cu un accent deosebit pe inovație și noile tehnologii, fie sub forma unor joint venture-uri cu companii de profil din România, fie ca entități rezidente în România- subsidiare ale companiilor producătoare de armament.   Un alt obiectiv este legat de creșterea volumului și eficienței activității la Centrul de Excelență NATO în domeniul intelligence, de la Oradea.   În cadrul  NATO,  îmi doresc o dinamizare a relațiilor bilaterale de cooperare politică și militară cu statele din Flancul Estic, Polonia, statele baltice și Bulgaria prin adoptarea unor poziții comune dublate de facilitarea intereselor strategice și de apărare ale acestora în raport cu interesele economice ale altor mari actori din NATO în relațiile bilaterale cu Rusia. 5. Ordine publică   Siguranța cetățeanului, ordinea publică sunt, în ultimii ani, la cote din ce în ce mai scăzute. Respectul față de lege și oamenii legii a suferit, de asemenea, alterări semnificative. Motivele sunt multiple, iar disfuncționalitățile notabile din acest domeniu impun soluții rapide și ferme.   Prioritățile mele vor fi: lupta împotriva criminalității organizate, migrației ilegale, infracționalității cu violență, evaziunii fiscale și contrabandei, corupției și fraudei în achizițiile publice. Disfuncționalități   Incapacitatea organelor statului de a aplica legea, chiar și atunci când aceasta este foarte clară (se poate acționa și intra într-un domiciliu, fără mandat, pentru a înlătura un pericol iminent pentru viața sau sănătatea unei persoane);   Lipsa coordonării și cooperării între autoritățile statului;   Incapacitatea realizării unei anchete rapide în cazuri extrem de grave, chiar dacă a fost mobilizat un număr impresionant de forțe de ordine și autorități judiciare; Soluții:   O reformă structurală a poliției de ordine publică si suplimentarea masiva a personalului care asigura siguranta cetatenilor in spatiile publice;   Extinderea competențelor de intervenție a jandarmeriei în cazurile de violență sesizate la 112;   Campanie de educare a tinerilor și femeilor, legată de modul de reacție în caz de răpire și agresiune fizică;   Instituirea unor parteneriate de tip public-privat în scopul creșterii gradului de siguranță a cetățeanului;   Crearea unor mecanisme legale eficiente de luptă împotriva spălării banilor proveniți din activități de crimă organizată.   Lupta împotriva traficului de droguri și de  persoane vor fi priorități absolute ale mandatului meu, care vor fi transpuse, în mod obligatoriu, în strategii și planuri de acțiune concrete la nivelul structurilor specializate ale M.A.I și DIICOT. 6. Securitate națională   România face obiectul unui număr crescut de amenințări interne și externe. Din acest motiv rolul structurilor de informații devine esențial. Îmi doresc ca, prin activitatea lor, serviciile de informații să fie mai presus de orice suspiciune de implicare în orice activitati politice.   Aceste structuri trebuiesc controlate democratic și avem nevoie de garanții că aceste mecanisme de control sunt eficiente și că există un echilibru între eficacitatea structurilor de informații și modul în care sunt finanțate.   În sens larg, al raportului dintre libertăți și securitate, ambele valori fundamentale ale societății, trebuie perfecționat constant controlul democratic, pentru a nu exista divergențe și pentru a ne asigura că mecanismele de bune-practici funcționează de ambele părți.   Voi solicita Parlamentului să finalizeze procedurile de legiferare a activității de informații, contrainformații și securitate, precum și a statutului ofițerului de informații.   Voi cere Guvernului și conducerii structurilor de informații să inițieze un program coerent și articulat de achiziții a produselor și tehnologiilor specifice de ultimă generație, pentru a le oferi acestora un sprijin  eficient în derularea propriilor activități.   Ca Președinte, voi impune serviciilor să deruleze activități comune cu parchetul, doar pentru infracțiunile care afectează securitatea națională a României ori pentru infracțiuni ale căror prejudicii pot afecta siguranța națională. Acest lucru exclude încheierea oricăror forme de protocoale, înțelegeri sau memorandum-uri și nu vor putea fi derulate decât cu Parchetele de pe lângă Curțile de Apel, respectiv Parchetul de pe lângă Înalta curte de Casație și Justiție a României, și nu cu secțiile specializate ale acestora – DNA și DIICOT.   Voi analiza, împreună cu CSAT – ul, Guvernul și Comisiile de Specialitate din Parlament, posibilitatea înființării unei structuri de informații în subordinea M.A.I. sau I.G.P.R., care să ofere un sprijin informativ concret activităților derulate pentru prevenirea și combaterea criminalității, precum și pentru asigurarea ordinii publice (evaluând posibilitatea de a fi sau nu sub aceeași comandă cu Direcția Generală de Protecție Internă). 7. Justiție   Există, la nivelul societății, o intensă conversație despre justiție și problemele justiției. Încrederea în justiție este departe de parametrii optimi, justiția televizată, scandalurile de corupție în care sunt implicați unii magistrați, politizarea actului de justiție au afectat, nedrept, prestigiul magistratului și al sistemului românesc de justiție.   Spațiile uneori inadecvate și supra-aglomerarea instanțelor afectează solemnitatea ședințelor de judecată.   Una dintre problemele cel mai des întâlnite în activitatea curentă a instanțelor este supra-aglomerarea acestora și durata mare a proceselor. Pe acest palier îmi propun ca până în anul 2024 numărul judecătorilor să crească cu 30% - la nivel de judecătorie și tribunal. Voi propune Ministerului Justiției analizarea posibilității înființării de noi judecătorii.   Tot în acest context, voi analiza impactul cost-beneficii al soluționării litigiilor civile, comerciale și de muncă prin mijloace alternative – arbitrajul, medierea și concilierea.   Numirile magistraților trebuie să fie transparente și bazate exclusiv pe criterii de competență și integritate. Voi propune ca, pe viitor, Procurorul General al României să fie ales prin vot direct, de către cetățeni, în cadrul unui proces deschis, transparent și, astfel, lipsit de orice ingerință politică. 8. Administrație publică   Administrația publică reprezintă un nivel-cheie al statului român, acela cu care cetățeanul are cel mai frecvent contact, acel nivel care poate influența decisiv viața comunităților și bunăstarea lor.   În prezent, administrația publică este sufocată de proceduri și documente. Consider că se impune o simplificare a activității instituțiilor publice, prin eliminarea documentelor fizice, acolo unde există această posibilitate, și implementarea unor proceduri în format electronic / online, cu scopul de a eficientiza activitatea funcționarilor publici, dar și de a simplifica viața cetățenilor.   O altă problemă cu care se confruntă administrația publică este reprezentată de modificarea frecventă a legislației în domeniu. Sunt de părere că lipsa stabilității afectează negativ activitatea instituțiilor și eficiența acestora, cu consecințe negative ce se reflectă în mod direct în calitatea serviciilor oferite cetățenilor.   De asemenea, cred că, pentru a stabili în mod clar sarcinile și responsabilitățile fiecărei entități publice, legislația trebuie adaptată situației reale din societatea noastră, trebuie eliminate neclaritățile și contradicțiile, astfel încât activitatea instituțiilor publice să fie cât mai performantă. Totodată, consider că o măsură bine-venită spre a spori gradul de eficiență al entităților publice ar putea fi acordarea unor avantaje fiscale unor persoane sau companii care sprijină activitatea unor instituții publice din diferite domenii, cum ar fi educația, sănătatea, mediul sau asistența socială.   Primarul și președintele Consiliului Județean trebuie să își regăsească rolul de lideri ai comunității capabili să fructifice oportunitățile locale, să atragă investiții semnificative, să conceapă și să implementeze acele proiecte care pot face viața cetățenilor mai bună.   Trebuie regândit sistemul de finanțare al micilor unități administrativ-teritoriale, astfel încât acestea să își poată asigura autonomia și o funcționare eficientă, în special a celor cu mai puțin de două mii de locuitori.   Este necesară o mai bună organizare a procesului privind acordarea fondurilor din buget prin stabilirea unor plafoane care să aibă drept criterii dimensiunea și tipul unității teritoriale, dar și performanța în organizarea și dezvoltarea unității.   O problemă des întâlnită, de fiecare dintre noi, este lipsa de specializare a funcționarilor publici. Cred că profesionalismul funcționarilor publici reprezintă pilonul principal al unei administrații publice funcționale. Un prim pas în soluționarea acestei probleme îl reprezintă o evaluare temeinică a activității funcționarilor publici, în scopul de a identifica necesitățile de instruire și perfecționare, acolo unde este posibil. De asemenea, cred că promovarea bazată pe competențe și rezultate este un important factor care stimulează performanța.   Totodată, îmi propun să elimin factorul politic din procesul de selecție, încadrare și promovare a resursei umane din administrație.   Consider imperios necesară o reformă a administrației, printr-o evaluare riguroasă a personalului din administrația publică, atât la încadrarea acestuia, cât și pe parcursul activității profesionale. 9. Demografie   România cunoaște un sever declin al natalității, nemaiîntâlnit în istorie. Cauzele acestuia sunt multiple, însă, în mod evident, nici statul nu a încurajat, în mod determinant natalitatea. Migrația masivă către un loc de muncă mai bine plătit în alte state europene este unul dintre factori, care poate fi combătut prin măsuri economice. În același timp, sunt necesare o serie de măsuri care să stimuleze natalitatea, care să ofere tinerelor familii încrederea necesară, stimulente care nu ar reprezenta o povară bugetară excesivă:   Spre exemplu, trebuie evaluata posibilitatea acordarii unui stimulent financiar pentru fiecare nou născut în valoare de 1500 de euro neimpozabil; a unui stimulent financiar lunar în valoare de 150 de euro pentru familiile cu 3 copii și de 200-300 de euro pentru familiile cu 4 sau mai mulți copii.   Scăderea vârstei de pensionare standard cu 7 ani pentru părinții care au crescut și educat 4 sau mai mulți copii.   Instituirea unui suport financiar sub forma unui voucher în valoare de 100 de euro pentru fiecare copil la începerea noului an școlar. Voucherul va putea fi acordat atât școlarilor cât și preșcolarilor.   Crearea de noi grădinițe, finanțate sau subvenționate de către stat, precum și încurajarea inițiativei private în acest domeniu. 10. Cultură. Sport   O națiune este definită prin limba sa, prin cultura pe care o creează. Românii au dat lumii o cultură remarcabilă, un patrimoniu artistic uluitor, fără pereche. Nu se poate concepe un model de civilizație fără o cultură proprie semnificativă. Iar civilizația românească este una care nu doar a supraviețuit, ci a evoluat, constituindu-și propria identitate în cadrul marii civilizații europene.   România  este o țară cu o puternică vocație culturală și sportivă. În ciuda unor succese notabile, nu putem afirma că aceste două sfere de activitate au avut parte de sprijinul pe care l-ar merita. Lipsa investițiilor, insuficienta motivare au descurajat tinerii care ar fi putut face performanță în sport, care ar fi putut alege o profesie legată de cultură.   Potențialul personalităților culturale și sportive, care reprezintă România la nivel internațional, trebuie cultivat și valorificat, fiind în același timp o modalitate excelentă pentru România de a-și promova brandul de țară.   Atât în cultură, cât și în sport, realizările ultimilor ani sunt legate, mai degrabă, de implicarea investitorilor privați decât de o strategie coerentă, de o participare consistentă a statului.   Activitatea Institului Cultural Român trebuie sa fie substantial imbunatatita, in senmsul generarii unor proiecte de anvergură, care sa stimuleze interesul românilor pentru cultura autentica, nu pentru divertismentul facil. In prezent, teatrele și cinematografele au dispărut din multe comunități. Editurile se luptă pentru supraviețuire și multe orașe ale României nu au nici măcar o librărie decentă.   Pe acest fond, voi propune o strategie națională de dezvoltare a culturii pornind de la o finanțare mai mare atât de la bugetul de stat cât și de la bugetele locale sau sponsorizări din partea unor companii atât pentru activitățile de profesioniști cât și pentru cele de amatori.  Legislația ar trebui gândită în așa fel încât să stimuleze și sponsorii, pentru a-i angrena în această activitate.Voi solicita Ministerului Educației să introducă obligativitatea unor cercuri vocaționale – teatru, pictură, sculptură, creație literară etc la școlile și liceele din subordine. Tot în acest mod îmi doresc să realizam și o dinamizare a activității sportive de masă a tineretului. Administrația locală va fi încurajată să investească mai mult în proiectele culturale perene.   Finanțarea cluburilor sportive, profesioniste sau de amatori, va face obiectul unei noi legi în care să fie consultați toți cei implicați, pentru ca acest instrument legislativ să fie eficient în raport cu scopul propus.   Diplomația culturală și sportivă se poate vădi, de multe ori, mult mai eficientă decât cea politică. De aceea îmi propun ca, pe viitor, eforturile diplomatice ale României să fie mai bine susținute de participarea unor nume importante ale culturii și sportului românesc. Fiecare reprezentanță diplomatică a României ar trebui să aibă un atașat sportiv și cultural, funcții ocupate de personalități marcante în domeniu.   Voi cere Ministerului Culturii elaborarea unei strategii pe termen lung de conservare și punere în valoare a Patrimoniului Național. 11. Biserică     Politica trebuie să fie axată doar pe ideea de progres al României, de a sluji intereselor țări și de a aduce bunăstare românilor. De aceea cred că politicienii ar trebui să fie oameni care să pună pe primul plan interesele românilor, deasupra celor personale, iar Biserica are o contribuție importantă în formarea noastră spirituală.   Susțin libertatea religioasă și de conștiință, fără absolut nicio imixtiune din partea vreunei autorități publice și încurajez dialogul interconfesional și buna înțelegere între cultele religioase recunoscute în România.   Consider că bunurile aflate în proprietatea și administrarea cultelor religioase trebuie utilizate strict în interesul și beneficiul acestora.   Voi încuraja inițiativele sociale ale cultelor și voi propune ca acestea să beneficieze de o mai mare susținere din partea autorităților centrale și locale, precum și a companiilor private.   Voi supune dezbaterii, împreună cu guvernul, o inițiativă prin care Biserica Ortodoxă Română să înființeze o casă de asigurări la care preoții și eparhii să poată cotiza, în vederea asigurării pensiilor acestora. La fel, va fi analizată oportunitatea deschiderii unei case de asigurări de sănătate. 12. Minoritățile și egalitatea de șanse   România are cea mai avansată politică pentru protecția minorităților naționale din Europa. Voi continua aceste bune practici și vom întări aparatul de lucru al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.   Voi acționa prioritar pentru respectarea tuturor drepturilor cetățenești și încetarea oricăror forme de discriminare pe criterii etnice, lingvistice sau religioase indreptate atat impotriva cetatenilor unor minoritati nationale, cat si a etnicilor romani din zonele in care majoritatea apartine altor nationalitati.   Voi milita pentru acordarea  de șanse egale pentru persoanele cu dizabilități. Companiile vor fi stimulate să angajeze persoane cu dizabilități, iar la nivel național voi iniția un proiect amplu pentru copiii noștri, pentru ca aceștia să îi privească în societate fără niciun fel de prejudecăți. 12.1 Wake up   În România de astăzi, din păcate, femeile României încă nu își găsesc locul pe care îl merită. Egalitatea de șanse rămâne doar un generos enunț teoretic pentru multe românce.   În urma ultimelor alegeri locale (din 2016), doar 4,6% DIN TOTALUL PRIMARILOR DIN ROMÂNIA SUNT FEMEI, iar în urma alegerilor parlamentare, sub 20% DINTRE SENATORII ȘI DEPUTATII VALIDAȚI SUNT FEMEI! Raportat la proporția doamnelor și domnișoarelor în cadrul întregii populații, un asemenea nivel de “SUBREPREZENTARE” este inadmisibil!   NIVELUL MEDIU AL SALARIILOR SI PENSIILOR PRIMITE DE FEMEI ESTE CU PANA LA 10% MAI MIC raportat la cel al bărbaților.   La nivel mondial, SUB 20% DIN FUNCTIILE DE TOP MANAGEMENT SUNT OCUPATE DE FEMEI. În cazul României decalajul este încă și mai acut.   Cu precădere în mediul rural și în orașele medii și mici din Romania, persistă încă prejudecata că doamnele și domnișoarele sunt CETĂȚENI DE MÂNA A DOUA, condamnate la obediență.   Femeile României ne dăruiesc, zi de zi, motive de mândrie, prin contribuția pe care o aduc la cultura națională, prin performanțele lor sportive, prin munca și abnegația  lor. Școala românească ar fi de neconceput fără truda femeilor. Medicina românească asemenea. Cu toate acestea, încă nu se bucură de respectul și prețuirea pe care o merită.   Depășirea unei mentalități primitive, poate oferi României șansa de a profita de formidabilul potențial pe care îl reprezintă femeile sale. Îmi propun ca, în mandatul meu, să inițiez o amplă dezbatere pe acest subiect, care să reprezinte punctul de pornire pentru un set de politici publice care să creeze acel cadru în care egalitatea de șanse să fie ceva mai mult decât o declarație de principiu, iar potențialul extraordinar al femeilor României să poată fi descătușat. 13. Diaspora   Diaspora românească, extrem de numeroasă și de complexă, este alcătuită din comunitățile românești istorice aflate în statele vecine, precum și cele constituite din imigrația românească, istorică sau recentă.   În privința comunităților istorice din vecinătate (Bucovina de Nord, Voivodina etc.) vom continua sprijinirea eforturilor de păstrare a identității etnice și culturale ale acestora, precum și dezvoltarea unor legături mai strânse cu țara. Vom studia posibilitatea acordării cetățeniei române pentru acei români, provenind din astfel de comunități, care își manifestă acest interes, în măsura în care tratatele la care România este parte vor face posibil acest lucru.   Plecarea românilor către locuri de muncă mai bine plătite, în alte state, a devenit un fenomen de proporții. Există state europene în care românii au constituit comunități importante, respectate și apreciate de către localnici. În același timp, acest fenomen a născut mutații demografice semnificative, dar și probleme apăsătoare pentru familiile rămase în țară.   Una dintre problemele cele mai mari ale familiilor rămase în țară o constituie lipsa sprijinului pentru copii, soți/soții, părinții. Îmi propun ca împreună cu Guvernul să inițiem un program național de sprijin al membrilor de familie ai cetățenilor români plecați în diaspora. Aceștia nu trebuie lipsiți de asistența si consilierea de care au nevoie, fie că e vorba despre probleme legate de sănătate, educație sau probleme de ordin economic.  Resursele necesare pentru realizarea acestui program vor fi constituite din surse publice, dar și din parteneriate public-private, precum si prin stimularea activitatilor de voluntariat.   Alte direcții de acțiune pentru românii din diaspora vor fi:   Inițierea unui pachet legislativ pentru asistență socială/pensii pentru cei plecați/rudele râmase în țară (contribuții la nivelul salariului minim pe economie);   O mai mare implicare a celor din diaspora în influențarea deciziei politice, legislative și economice din țară – forumuri online, consultări cu reprezentanții românilor din străinătate;   Inițierea unor programe, cu ajutorul conaționalilor reprezentativi sau asociațiilor românești din țările în care aceștia activează, care să vizeze prezentarea multiplelor oportunități ale României pentru investiții sau acțiuni comune   Încurajarea investițiilor de capital sau investițiilor directe ale românilor din diaspora în țară; 14. Mediu   Voi încuraja reîmpădurirea rapidă a României, astfel încât până în 2024 să revenim la cota suprafeței împădurite din 1989. Mă voi baza foarte mult pe parteneriatul public-privat și pe acțiunile de voluntariat, încurajând toate entitățile publice, companiile ale căror activități generează poluare, respectiv organizațiile neguvernamentale, unitățile școlare și universitățile, să se implice activ în acest proiect.   De asemenea, în materia poluării apelor îmi propun o dinamizare a activităților de prevenție și control, axate în special pe prevenirea poluărilor accidentale și prin implementarea de către agenții economici români a celor mai noi metode și tehnologii de reducere a poluării.   Voi solicita Guvernului să modifice prevederile programului Rabla, astfel încât să nu mai poată fi achiziționate decât autoturisme care au norma de poluare euro6, hibride sau exclusiv electrice.   Voi cere Guvernului elaborarea unui program de înființare a unei infrastructuri naționale de recuperare și reciclare a deșeurilor, precum și a unui program pe termen lung de conversie a sistemelor bazate pe combustibil fosili în sisteme bazate pe energie curată. De asemenea, voi solicita elaborarea unei strategii referitoare la tranziția la infrastructura de transport adaptată pentru vehiculele electrice. 14.1 Protecția animalelor   Voi milita pentru mărirea sancțiunilor și pedepselor pentru cei ce maltratează animale, concomitent cu înființarea unei structuri dedicate, pentru poliția animalelor.   Nu consider eutanasierea animalelor fără stăpân drept o soluție optimă, aș lupta pentru o lege care să prevadă sterilizarea obligatorie, în paralel cu o mai bună aplicare a legilor existente. 15. Politica externă   In prezent, România are doar o influență periferică în Uniunea Europeană. La nivelul regiunii noastre, alte țări își promovează interesele și influența. Parteneriatele strategice sunt insuficient valorificate iar fotografiile alături de diverși lideri ai lumii contează mai mult decât proiectele concrete. Politica noastră privind Republica Moldova și celalalte țări în care trăiesc comunități românești istorice se rezumă numai la un exercițiu de imagine și nu avem proiecte pe termen lung care sa întărească influența României în spațiul istoric românesc.   Diplomația noastră economică este, din pacate, aproape inexistenta  – numai în ultimele luni, două mari invesțitii ale unor mari constructori germani de automobile au ales țări din vecinătatea României. Marile regiuni – motoare ale creșterii economice mondiale, precum Asia-Pacific, lipsesc de pe agenda politicii noastre externe.   Politica externă a României a devenit un simplu exercițiu de imagine, folosit în luptele politice interne. Am arătat lumii imaginea unei țări care vorbește pe mai multe voci iar eșecurile nu au întârziat să apară: înfrângerea umilitoare la ONU în fața Estoniei pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate și eșecul candidaturii noastre pentru a găzdui la București sediul Agenției Europene a Medicamentului sunt numai cele mai recente exemple.   Vocea României nu mai contează în lume iar acest lucru afectează încrederea cetățenilor români în propria țară. Iată de ce, ca președinte al României, principal responsabil al politicii externe după cum prevede Constituția, voi demara o reformă profundă a acesteia.   Voi fi un Președinte care va colabora cu toate instituțiile angrenate în politica externă pentru ca România să vorbească în exterior pe o singură voce. Politica externă nu are ce cauta în disputele politice interne. Politica externă nu este o permanentă cursă între Președinte și Guvern pentru cine face o fotografie mai reușită pe care să o livrăm electoratului. Politica externă înseamnă interesele României iar aici, indiferent de culoarea politică și confruntarea electorală, suntem cu toții români.   Voi fi un Președinte în permanent dialog cu Guvernul și comunitatea de afaceri pentru a promova interesele economice românești și a identifica noi oportunități de cooperare. România trebuie să organizeze anual un forum economic regional al Europei de Sud-Est care să reprezinte principala incintă de dialog al comunităților de afaceri din regiune și care să afirme România ca centru economic de greutate al acestei regiuni.   Voi promova o politică externă bazată în primul rând pe dezvoltarea parteneriatelor strategice cu Statele Unite ale Americii, Franța, Germania și Marea Britanie. Dialogul politic de substanță va trebui dublat de o cooperare economică pe măsură. Este inacceptabil ca Statele Unite ale Americii să ocupe locul 14 în rândul investitorilor din România! România trebuie să traducă în plan economic excelentele relații cu SUA, Franța, Germania și Marea Britanie prin atragerea unor investiții cu înaltă valoare adăugată care să pună în valoare potențialul creativ al tinerilor români. De asemenea, România va trebui să fie parte activă a marilor programe europene de cooperare industrială (ex. Alianța Bateriilor, programul de investiții în tranziția energetică anunțat de noua președintă a Comisiei Europene, Ursula van der Leyen) deoarece numai acestea ne vor permite o relansare a marilor investiții și o relansare a cercetării românești în domeniul tehnologiilor de vârf.   Voi promova dezvoltarea legăturilor transatlantice. Politica noastră externă va susține dezvoltarea pilonului european al apărării numai în cadrul NATO.   Voi susține candidaturile românești pentru posturi de decizie în organizațiile internaționale.   Voi promova strângerea legăturilor cu Republica Moldova și le voi scoate din logica electorală. Statul român trebuie să conecteze cu infrastructuri Republica Moldova iar companiile românesti trebuie să treacă Prutul. România va trebui să redevină în Uniunea Europeana națiunea-lider pe dosarul Republicii Moldova.   România trebuie să fie o prezență mai activă pentru comunitățile românești din Ucraina. Calea ferata Cernăuți-Suceava trebuie modernizată; de asemenea, punctele de trecere a frontierei spre Transcarpatia trebuie să reprezinte adevărate vitrine ale cooperării transfrontaliere. Consulatele Romaniei din Ucraina trebuie întărite cu personal și dotate cu mijloace financiare corespunzătoare.   Voi acorda o atenție cu totul specială și comunităților românești din Balcani, din Serbia, din Albania, din Grecia și din Macedonia de Nord. România trebuie să consolideze programul de burse de studii în școlile și universitățile românești, să relanseze programele media în limba română, să întărească rețeaua diplomatică din aceste țări prin deschiderea unor institute culturale.   Voi iniția un program de diversificare a cooperării politice, economice și culturale a României în care voi acorda o atenție cu totul specială Japoniei, dar și altor țări din regiunea indo-pacifică (Coreea de Sud, Singapore, India). România nu mai poate ignora ponderea acestor regiuni in ansamblul economiei mondiale!   Îndeplinirea acestor obiective necesită întărirea Ministerului de Externe și a altor instituții din dispozitivul politicii externe, precum corpul atașaților economici și Institutul Cultural Român, prin bugetele alocate dar și printr-o politică de personal care să se bazeze pe meritocrație. Numai astfel România își poate regăsi ambiția de a juca un rol în lume. Numai astfel România poate deveni un actor respectat al scenei internaționale. Numai astfel politica externă poate deveni un element care să dea încredere românilor în propria lor țară.