Acțiunea pentru Bunăstarea Românilor

Ediția 2020

Doctrina europeană a respectului reciproc și cooperării

2020 Program politicPDF
Document publicat de formațiunea politică Sursă verificată:

Despre această ediție

Document doctrinar PDF oficial integral, 10 pagini, autor Ion Corbu. Anul 2020 provine din crearea PDF la 02.06.2020, nu din directorul de încărcare 2015. Data adoptării nu este declarată.

Conținutul ediției

Textul documentului

Această ediție nu are încă o structură pe capitole și propuneri. Textul extras poate conține diferențe de formatare față de documentul-sursă.

Pagina 9

controlul prin sondaj. Acest control va fi realizat de către o Înaltă Curte de Verificare și Control, constituită din judecători cu experiență de minim 40 de ani și care vor fi aleși de către cetățeni cu un mandat pe viață.

27) Autonomia locală nu trebuie să constituie sub nicio formă pretextul pentru care să poată fi interzise reuniuni sau manifestaţii paşnice ori să fie boicotate simbolurile naţionale. Orice abuz în acest sens trebuie sancţionat.

28) Naţiunea noastră, naţiunea română, în conformitate cu prevederile Tratatelor la care este parte, trebuie să-şi construiască singură propriul viitor, pe baza aspiraţiilor sale, în deplinul respect al tradiţiilor şi moştenirii cultural istorice şi religioase pe care le are şi de care este mândră. Direcţiile şi opţiunile fundamentale pentru construirea acestui viitor reprezintă prerogativa exclusivă a naţiunii române şi se manifestă în cadrul referendumurilor care pot fi iniţiate, în condiţiile legii de către cetăţeni sau de către instituţii ale satatului.

În baza acestei doctrine este necesară elaborarea de strategii, programe şi planuri de acţiune iar acestea trebuie supune dezbaterii publice. Ele vor trebui să fie îmbunătăţite permanent şi completate cu propunerile venite din partea cetăţenilor.

Referinţe bibliografice

[1] Smith şi Hutchinson sintetizează şase trăsături definitorii ale etnicităţii:1.un nume comun propriu; 2. un mit al originii comune; 3. amintiri colective; 4. cultură comună (religia, obiceiurile sau limba); 5. o legătură cu o vatră, nu neapărat fizic ocupată de către etnie; 6.un sentiment de solidaritate. [2] Smith şi Hutchinson sintetizează şase trăsături definitorii ale etnicităţii:1.un nume comun propriu; 2. un mit al originii comune; 3. amintiri colective; 4. cultură comună (religia, obiceiurile sau limba); 5. o legătură cu o vatră, nu neapărat fizic ocupată de către etnie; 6.un sentiment de solidaritate. [3] Ansamblu de elemente aflate într-o relație structurală, de interdependență și interacțiune reciprocă, formând un tot organizat. https://dexonline.ro/definitie/sistem [4] Statul este organizaţia care deţine monopolul asupra unor servicii pe un teritoriu delimitat de frontiere. Statul este titular al suveranităţii şi personifică din punct de vedere juridic naţiunea. Din punct de vedere social, statul nu trebuie confundat cu societatea, el fiind o instituţie separată care poate să reflecte mai mult sau mai puţin interesele societăţii. https://ro.wikipedia.org/wiki/Stat

[5] L. Boia, Două secole de mitologie naţională, p. 52. [6] Ibidem, pp. 53-54 [7] Cristopher Booker şi Richard North, “The Great Deception – A Secret History of the European Union”, aparuta in Romania sub traducerea “Uniunea Europeana, marea amagire“, editura Antet, 2004, pg. 314. [8] Stîpânirea romană în Dacia a durat de la cucerirea Daciei 106 d.Hr până la retragerea aureliană 271 d.Hr [9] A se vedea cel puţin cercetările arheologice la la Olteni, Covasna, care certifică pentru o perioadă de un mileniu, din sec V îHr până în sec V d.Hr continuitatea strămoşilor noştri. [10] Există tot mai multe dovezi şi voci, din ţară sau din străinătate ale unor mari personalităţi care contestă teoria romanizării. O adevărată mişcare dacică se dezvoltă şi aduce tot mai multe dovezi în sprijinul ideii că romanizarea nu a avut loc. Ideea romanizării, o idee artificială, după unii, a fost excepţional utilizată de către corifeii Şcolii Ardelene, în condiţiile în care urmăreau justificarea obţinerii de drepturi pentru românii asupriţi. Însă, se pare, pe baza unor dovezi de necontestat, s-a afirmat teoria că limba dacă nu a pierit

Pagina 10

niciodată iar dacii nu au fost romanizaţi. În programul PND este prevăzută acţiunea de desfăşurare a unur largi cercetări arheologice şi, în special în zona fostei capitale Sarmizecetusa, care, sperăm, vor putea aduce multe clarificări în domeniu. [11] Nici în prezent nu există un stat al tuturor românilor, provincia Basarabia şi alte teritorii nu fac parte din statul unitar al românilor. [12] Alina Mungiu-Pippidi, coord., Doctrine politice, Ed. Polirom, Iaşi, 1998, pg. 111, [13] Philip Alsthon, Raport ONU privind sărăcia, noiembrie 2014. [14] Se mai numesc şi legi liberticide. (NA)