Ediția 2024

Pagina 1

Călin Georgescu Program de Președinte

„HRANĂ, APĂ, ENERGIE”

O întoarcere la rădăcinile neamului românesc

A venit vremea ca poporul român să aibă un program de țară care să-l definească în lume și să-i asigure bunăstarea. Independența țării se definește și prin capacitatea de a te gospodări singur.

Programul a fost propus poporului român încă din 2010 și a suferit modificări de-a lungul anilor pentru a răspunde marilor provocări ale prezentului.

PIATRA DE TEMELIE A PROGRAMULUI

Instaurarea statului suveranist-distributist și a unei societăți bazate pe democrația participativă în care Adevărul, Libertatea și Suveranitatea sunt axa de valori a dezvoltării României.

CE PROPUN CONCRET?

Un nou model social, economic și politic, inovator și unificator: suveranism-distributismul, menit să producă modificări structurale și, în final, o schimbare de sistem, deoarece pe scheletul actual nu se poate construi cu adevarat.

Pagina 2

SUVERANISM - DISTRIBUTISMUL CONCIS ȘI CLAR

Suveranism-distributismul este un model social și economic al libertății și al binelui comun (al frățietății), care se bazează pe producția locală și pe democrația participativă și care poate fi soluția salvatoare pentru orice țară, nu doar pentru România. Economia suveranist-distributistă este economia lucrătorilor-proprietari, a familiei tradiționale, a comunitățiilor, a producătorului român autentic. O economie echitabilă, stabilă și morală, care mărturisește tradiția. Democrația participativă reprezintă o sursă continuă de putere pentru cetățenii care se vor putea implica direct în procesul legislativ, fără a aștepta pasiv să fie chemați la urne o dată la patru ani. În România, tranziția către democrația participativă şi economia de piață în

sistem suveranist-distributist marchează începutul Marii Renașteri Naționale.

(I) DISTRIBUTISMUL (DEMOCRAȚIA ECONOMICĂ PARTICIPATIVĂ)

Distributismul presupune răspândirea bunăstării pe scară largă prin încurajarea, susținerea și generalizarea proprietății productive mici și mijlocii și a formelor asociative. Realizarea sa practică se face printr-un set de politici publice și măsuri legislative coerent articulate și destinate creării și dezvoltării de bănci populare, cooperative de producție și distribuție, întreprinderi cu lucrători- proprietari, producție în parteneriat, cadastru pus la punct. Proprietatea productivă larg răspândită asigură un mecanism economic sănătos: lucrătorii sunt stăpâni pe pământ, pe utilaje și pe propriile aptitudini și astfel dețin controlul asupra propriului destin. Dezvoltarea proprietății productive mici și mijlocii (nu a proprietăţii speculative!) încurajează și consolidează sentimentul de comuniune, de

egalitate și de libertate, pentru că îi oferă cetățeanului șansa de a deveni proprietar-producător, adică o persoană cu adevărat demnă și liberă, a cărei bunăstare depinde doar de sine însuși și de cooperarea cu semenii. Efectul în timp este răspândirea largă a puterii economice, crearea de bogăție reală, în folosul familiilor și al comunităților.

Pagina 3

Doar proprietatea mică și mijlocie readuce libertatea, cultul onoarei și al muncii! Deoarece este singura posibilitate pentru omul de rând de a ieși din sclavie și de a dobândi autonomia materială în siguranță și cu demnitate.

(II) SUVERANISMUL

În viziunea mea, suveranismul este termenul prin care ne exprimăm concret, prin fapte, încrederea în capacitatea noastră de a reconstrui România prin noi înșine. România are nevoie de un suveranism adaptat provocărilor secolului XXI. Un suveranism care să respingă categoric șovinismul, xenofobia si antisemitismul și în același timp să se opună cu hotărâre oricăror forme de intimidare. Un suveranism veritabil acționează din dragoste, spre binele celor din jur. Binele pe care îl dorești țării tale, cum ar fi suveranitatea națională sau controlul asupra patrimoniului natural și cultural, trebuie să fie și binele de care să beneficieze celelalte națiuni. De pe această poziție trebuie să

înţelegem relațiile dintre statele-națiuni. Când dorința de bine vizează binele comun, atunci pacea echivalează cu dezarmarea! Mă delimitez categoric de falsele suveranisme al căror unic și nedeclarat scop este de a-i discredita pe adevărații patrioți și de a semăna dezbinare și neîncredere printre români. Pentru a eradica orice urmă de resentiment faţă de alte popoare și grupuri etnice, îmi doresc să punem suveranismul pe un făgaș creștin: provocările acestor timpuri, indiferent de natura lor, își găsesc soluţia în felul nostru de a fi, bazat pe buna rânduială și pe dragostea faţă de semeni. De aceea Programul „Hrană, Apă, Energie” se va realiza prin înlocuirea relațiilor violente și conflictuale cu cele de cooperare, întrajutorare și prin

armonizarea interesului personal cu cel al comunității.

Pagina 4

PROGRAMUL „HRANĂ, APĂ, ENERGIE” PE ÎNȚELESUL TUTUROR

Prin acest program se ridică un steag - Steagul Adevărului, al Iubirii, al Trezirii conșiinței Binelui și frumosului în noi toți! Sub faldurile lui se va reface (inclusiv economic) spiritul românesc tradițional. Este nevoie să aducem țara la nivelul unei chemări printr-un program măreț, care să descătușeze energiile, entuziasmul și încrederea întregii națiuni. România dispune încă de avantaje competitive reale, care vor fi puse în valoare de măsuri și de direcții de acțiune precise, bazate pe:

• • valorificarea sustenabilă (responsabilă, de bun simț) și consolidarea

patrimoniului existent: natural (superior multor țări membre ale Uniunii Europene), material, social și uman

• • întărirea și garantarea regimului proprietății
• • capitalizarea micului producător și susținerea piețelor locale
• • încurajarea vocației și a creativității prin susținerea inițiativelor

antreprenoriale

• • întărirea clasei de mijloc
• • încurajarea și sprijinirea unor noi forme de proprietate productivă și a

formulelor asociative ”la firul ierbii”, motorul creării de locuri de muncă stabile, sigure si corect remunerate

• • producția de hrană curată, integrală
• • renașterea micilor comunități sustenabile prin reînvierea spiritului de

încredere reciprocă, conlucrare și dăruire

• • educație: omul integru și prețuirea, valorificarea și sprijinirea găsirii și

exprimării vocației

• • producția de energie ieftină și abundentă, mai ales neconvențională
• • legi și reglementări simple, pe înțelesul tuturor și funcționari devotați

care să asigure punerea și respectarea lor în practică

• • redimensionarea sistemului politic și administrativ și simplificarea

sistemului de conducere a țării

Pagina 5

• • stabilitatea actului fiscal, taxe și impozite mici
• • siguranța și stabilitatea monedei naționale
• • eficiență: valoare adăugată mare cu un consum mic de resurse
• • dezvoltare economică prin buna guvernanță, nu prin privatizare
• • interesul național care va înlocui lupta dintre stânga și dreapta
• • cooperarea ca noul modus operandi, nu doar în economie și politică,

ci în întreaga societate românească

• • atitudine: țară curată și îngrijită

MĂSURI ȘI DIRECȚII DE ACȚIUNE PRECISE ALE PROGRAMULUI

• • Identificarea nișei României în competiția mondială a secolului XXI și

reconstruirea țării pe baza acestei premise fundamentale.

• • Regândirea strategică a tuturor activităților economice,

reindustrializarea țării pe baza tehnologiilor nepoluante și a principiilor economiei suveranist-distributiste.

• • Reprofesionalizarea țării de la bază, reorganizarea școlilor de

meserii.

• • Crearea de locuri de muncă sigure și bine plătite.
• • Reinstaurarea cultului muncii din plăcere.
• • Implementarea unei strategii de lungă durată pentru învățământ,

cercetare, inovare și care să fie cuplată cu o strategie demografică, spre a asigura dăinuirea neamului, în veșnicie.

• • Asigurarea unui sistem de sănătate centrat pe prevenție și pe grija

față de ființa umană.

• • Obținerea recunoașterii și a respectului internațional (și) prin

organizarea la București a dezbaterilor despre marile teme internaționale (cum ar fi energia sau resursele) și prin atragerea instituțiilor internaționale implicate să aibă sedii în România. În ultimii 35 de ani, România a cunoscut o retragere masivă din istorie, din

Pagina 6

orice dezbatere cu privire la provocările mari ale lumii, a absentat de pe scena diplomației.

• • Apa, solul și albinele.

Susținerea apiculturii responsabile și a agriculturii ecologice cu mijloace materiale și cu o legislație adecvată. Încurajarea, dezvoltarea și susținerea comunităților de țărani producători ecologici, care respectă valorile pământului și ale apei, proprietari de pământ. Apa are un aport decisiv la sănătatea poporului și are nevoie de pământuri curate. Insecticidele și pesticidele de sinteză vor fi înlocuite cu variante ecologice, iar substanțele chimice cu remanență îndelungată vor fi înlocuite cu substanțe active provenind din natură. Râurile țării trebuie să fie transformate în „locuri sfinte”, lipsite de gunoaie menajere și de reziduuri chimice toxice; doar așa vor ajunge iar să fie purtătoare de viață.

Salvarea albinelor înseamnă salvarea oamenilor – și asta nu e o exagerare, iar familia și școala îndeplinesc un rol critic în conștientizarea tuturor acestor direcții de acțiune și nevoi vitale.

• • Bunăstarea și sănătatea poporul român, a cărui stare mentală și

morală să fie construită pe valori și nevoi fundamentale:

• - Libertate
• - Mica proprietate
• - Iubire de aproape
• - Bucuria de a face lucruri în folosul binelui comun
• - Cunoașterea și punerea în practică a proiectelor valoroase pentru

România, în primul rând a celor care privesc nevoile noastre esențiale: hrană curată, apă cristalină, energie ieftină și abundentă, produsă, pe cât se poate, pe plan local.

• • „Nișa românească” să ajungă să fie model de urmat în Balcani şi

în Europa, pe teme mari şi precise: educație, cultură, salvarea pământurilor, pădurilor și a râurilor curate, salvarea albinelor, hrană curată și de calitate, prevenție și decongestionare în sistemul sanitar.

Pagina 7

• • Recuperarea patrimoniului natural, protejarea românilor și a naturii

împotriva exploatării, oricare ar fi aceasta.

• • Eficiența şi suportabilitatea socială vor fi indicatori de bază:

valoare adăugată cât mai mare, cu un consum cât mai mic de resurse. În același timp, se impune să rezolvăm în ritm accelerat unele probleme care în ţările din Vestul Europei şi-au găsit răspuns cu decenii în urmă.

• • Redimensionarea și adaptarea structurii şi a funcționarea sistemului

politic şi socio-economic la configurația şi la capacitatea capitalului natural, material, social şi uman de care dispunem. În ultimii 35 de ani s-a produs o supradimensionare continuă a sistemului politic și administrativ, sufocat de legi şi reglementări numeroase şi contradictorii, imposibil de aplicat.

• • Instaurarea strategiei interesului comun prin consens național,

un pas istoric spre restaurarea unei economii suverane, mai presus de confruntările politice şi ciclurile electorale.

• • Abordare consultativă. Stabilirea obiectivelor intermediare şi de

lungă durată ale dezvoltării României se va face printr-o largă consultare a forurilor de decizie, cu toți factorii relevanți: mediul de afaceri, comunitatea științifică, Biserica şi societatea civilă.

• • Viitoarele programe sectoriale şi regionale vor ține cont de valoarea

autentică a patrimoniului natural, material, social şi uman existent.

• • Resursele naturale nu sunt privatizabile și nici de vânzare. Există

premise reale pentru ca România să devină un exemplu european de utilizare și de conservare rațională a resurselor, în condițiile unei dezvoltări echilibrate și a creșterii continue a calității vieții. Premisa cea mai importantă o constituie omul însuși: voința de a elabora și de a implementa proiecte viabile, adecvate realității.

• • Corelarea între dezvoltarea diferitelor sectoare ale economiei, între

regiunile țării şi cea a societății şi alocarea corespunzătoare a resurselor financiare disponibile, în funcție de priorități.

• • Reîntoarcerea la rădăcini. Comunitatea de persoane se definește și

prin evenimentele istorice și culturale. Prin duhul iubirii, sfinții, eroii

Pagina 8

neamului, marile personalități culturale devin „icoane” vii, deschid spațiul calitativ superior al libertății adevărate. În acest spațiu suntem împreună cu toți cei care de-a lungul timpului au mărturisit Adevărul, trăim bucuria unui nou mod de existență.

• • Restaurarea viziunii creștine în economie. Partea economică nu

poate fi separată de partea socială. În esența sa, Programul „Hrană, Apă, Energie” este creștinism aplicat în economia reală. O triadă ce reflectă armonia dintre Dumnezeu, Om și Natură.

OBIECTIVUL MAJOR AL PROGRAMULUI

Întărirea statului și resuveranizarea persoanei. Între cetățean și stat există astăzi o prăpastie de necuprins și singurele întâlniri au loc pe palierul birocrației nefuncționale, al manipulărilor, al ideologiei și al confruntărilor. Statul actual (servil și nereprezentativ pentru popor) va fi înlocuit cu statul suveran, unde întâlnirile între cetățeni, specialiști și stat vor avea loc la masa Adevărului, a Libertății și a Reconstrucției, în folosul tuturor românilor. Resuveranizarea persoanei se va face prin restaurarea și răspândirea proprietății productive mici și mijlocii și a gospodăriei tărănești.

OBIECTIVUL STRATEGIC NAȚIONAL AL PROGRAMULUI

Programul „Hrană, Apă, Energie” va reda românilor prosperitatea, armonia, demnitatea şi speranța într-un viitor al libertății reale, trăite în siguranță și pace. România va ajunge acolo unde merită, la loc de cinste, conform potențialului ei natural şi uman. Românii vor avea motive întemeiate să își iubească țara și neamul și să fie mândri de trecutul, de prezentul și de viitorul lor.