Ediția 2012

Pagina 1

Încredere, siguranţă, viitor – mereu împreună

Program electoral 2012-2016

În pragul alegerilor parlamentare din 2012, comunitatea maghiară din România întâmpină noi provocări. Criza economică îndelungată, nivelul de trai scăzut, imaginea negativă a ţării în Uniunea Europeană, intensificarea vocilor naţionaliste, prezenţa în număr crescut la urne a electoratului român şi sistemul politic unipolar prezintă riscuri pentru care comunitatea maghiară va fi nevoită să găsescă soluţii realiste, bine gândite. Uniunea Democrată Maghiară din România cunoaşte problemele actuale ale comunităţii şi speră ca în următorii patru ani atât România cât şi comunitatea maghiară din România să găsească direcţia oportună pentru dezvoltare şi să exploreze toate posibilităţile existente. Iată cele trei principii de bază ale programului electoral al UDMR: încredere, siguranţă, viitor.

Încredere – credem în viitorul comun!

Avem un singur aliat: comunitatea maghiară din Transilvania. La bine şi la greu, în ultimii 23 de ani, UDMR a acţionat mereu în interesul comunităţii maghiare. Cunoaştem rezultatele realizate împreună şi suntem conştienţi de eşecurile avute. La alegerile locale din acest an, majoritatea covârşitoare a maghiarilor a votat, din nou, pentru Uniune. Am luat la cunoştinţă totodată şi de faptul că un număr semnificativ de maghiari şi-au dat votul pentru alţii. Ceea ce, însă, nu dă dreptul nimănui să pună sub semnul întrebării unitatea comunităţii maghiare. UDMR are, în continuare, ca principal obiectiv apărarea intereselor tuturor maghiarilor din România. Asigurăm comunitatea maghiară că vom servi în continuare scopurile noastre comune, păstrarea identităţii naţionale şi îmbunătăţirea nivelului de trai în regiunile transilvane. Contăm pe susţinerea şi încrederea comunităţii maghiare şi în alegerile parlamentare din acest an.

Siguranţă – ne ocrotim realizările!

Cu toate că, deseori, ele sunt deseori subiectele unor polemici, rezultatele noastre nu pot fi puse sub semnul întrebării. În ultimii patru ani am reuşit să stabilizăm economia ţării, să oprim reducerea pensiilor mici, să apărăm instituţia concediului de maternitate de doi ani. După o perioadă îndelungată am reuşit adoptarea în România a unei legi a educaţiei care permite extinderea învăţământului în limba maghiară şi îmbunătăţirea calităţii procesului educaţional. În prezent, copiii noştri au posibilitatea de a învăţa istoria şi geografia României în limba maghiară. S-a reuşit finalizarea procesului de descentralizare a sănătăţii prin care autorităţile locale au posibilitatea de a îmbunătăţi serviciile medicale, de a finanţa şi reînnoi spitalele aflate în administrare. Am reuşit să contracarăm iniţiativa legată de dizolvarea judeţelor existente şi crearea unor regiuni dezavantajoase din punct de vedere etnic pentru comunităţile maghiare din ţară. Majoritatea localităţilor transilvane s-au dezvoltat în mod spectaculos. S-au reparat peste 100 de kilometri de drumuri, străzi, trotuare şi s-a soluţionat

problema apei potabile, apei menajere pentru peste 1.000 de familii. Am renovat şcoli, grădiniţe, cămine culturale. Am oferit sprijin financiar semnificativ celor care trăiesc din agricultură. Am amplasat noi parcuri şi arii verzi, am îmbunătăţit salubrizarea multor localităţi. În ceea ce priveşte realizările în domeniul cultural, am restaurat statuia regelui Matei Corvin în Cluj, la Oradea s-a constituit Teatrul Maghiar Szigligeti, am restaurat Palatul Culturii din Tg. Mureş, castelul Mikó din Miercurea Ciuc, am amplasat tunul de bronz al lui Gábor Áron în Secuime, am salvat mormintele-monument din cimitirul clujean Házsongárd,

  1  

Pagina 2

am oferit sprijin unor instituţii culturale maghiare din comunităţile szórvány/diaspora internă1 (regiuni unde maghiarii trăiesc în minoritate absolută). A continuat procesul de retrocedare a imobilelor bisericeşti, s-a extins utilizarea limbii maghiare în administraţia publică, a crescut numărul inscripţiilor bilingve în Transilvania.

Pentru comunitatea noastră, siguranţa înseamnă un viitor care să garanteze respectarea drepturilor noastre, a bunurilor noastre colective obţinute, a sistemului nostru instituţional. Pe lângă asigurarea unui viitor real, un obiectiv primordial pentru UDMR este ocrotirea rezultatelor realizate. Trebuie să evităm reapariţia reflexelor dăunătoare din trecut, a revenirii la vechile soluţii, trebuie să luptăm pentru menţinerea stabilităţii economice obţinute prin sacrificiul celor care trăiesc din salarii şi pensii, pentru continuarea procesului de retrocedare şi împotriva manifestărilor din ce în ce mai pregnante ale spiritului naţionalist.

Viitor – muncim împreună pentru viața de zi cu zi!

Extinderea drepturilor individuale şi colective, exploatarea posibilităţilor la care suntem îndreptăţiţi rămân obiective comune. Păstrarea identităţii culturale şi etnice, perpetuarea comunităţii sunt obiectivele primordiale ale UDMR. În viitorul apropiat, reorganizarea regiunilor administrative şi modificarea Constituţiei vor fi din nou pe rol. UDMR va lupta pentru păstrarea judeţelor actuale sau alcătuirea unor regiuni care să respecte caracteristicile etnice ale populaţiei. Vom lupta în continuare împotriva centralizării dorite de la Bucureşti, obiectivul fiind ca o proporţie cât mai mare a fondurilor locale să rămână la nivelul comunităţilor, autorităţilor locale. Suntem adepţii extinderii utilizării oficiale a limbii maghiare şi vom lupta ca noua Constituţie să accepte limba maghiară ca limbă oficială regională acolo unde trăiesc comunităţi maghiare semnificative. În anii viitori trebuie să explorăm posibilităţile noii legi a educaţiei şi să asigurăm un învăţământ în limba maternă cât mai extins şi de calitate cât mai bună. Trebuie să facem eforturi pentru accelerarea procesului

de retrocedare a bunurilor şi pentru contracararea încercărilor de a pune în pericol bunurile comunităţii maghiare.

Prezentul şi viitorul comunităţii maghiare din ţară depinde în mare măsură de direcţia în care se îndreaptă România în viitor. Pe lângă obiectivele noastre comunitare şi minoritare trebuie să ne asumăm sarcini vizând dezvoltarea în ansamblu a ţării, reforma sistemului instituţional al statului, întărirea economiei de piaţă. Creşterea nivelului de trai poate fi realizată doar la nivelul întregii societăţi – standardul nostru de viaţă se poate îmbunătăţi doar în paralel cu cel al concetăţenilor noştri români. Prin experţii noştri prezentăm recomandări pentru măsuri în fiecare sector pregătindu-ne să avem o viziune şi sugestii fiabile asupra întregii societăţi, fie că vom acţiona ca şi membrii ai Guvernului sau din opoziţie.

1

 Comunităţile din szórvány în Transilvania sunt acele comunităţi maghiare a căror pondere

demografică în unităţile administrativ-teritoriale în care acestea trăiesc nu depăşeşte 10%. Se mai foloseşte noţiunea de „diasporă internă" pentru a desemna aceste comunităţi, însă, această traducere este inexactă pentru că diaspora presupune formarea unor comunităţi prin emigraţie, iar comunităţile transilvănene maghiare din szórvány trăiesc pe pământul lor natal de generaţii, realităţile demografice fiind cele care le imprimă specificul.

  2  

Pagina 3

1. NĂZUINŢE ETNO-POLITICE

Obiectivul năzuinţelor noastre etno-politice este păstrarea şi dezvoltarea identităţii naţionale, a limbii materne şi tradiţiilor culturale pe meleagurile noastre natale, emanciparea etnică, cultural-economică şi socială a comunităţii maghiare şi integrarea comunităţilor maghiare din Bazinul Carpatic. În numele principiului autonomiei interne, Uniunea noastră îşi asumă sarcina stabilirii unor cadre politice, economice, sociale, culturale şi administrative care să garanteze egalitatea deplină în drepturi şi implementarea liberă a drepturilor individuale şi colective ale comunităţii etnice maghiare din România şi ale altor minorităţi naţionale. Obiectivul nostru este crearea unei societăţi care să asigure tuturor cetăţenilor un nivel decent de bunăstare, siguranţă, echitate socială şi libertate şi să asigure un trai armonios al cetăţenilor români de diferite etnii. Suntem conştienţi de posibilităţile de dezvoltare diferite din punct de vedere etnic de care

dispun comunităţile maghiare din diferite regiuni. Prin urmare, sub semnul solidarităţii etnice, milităm pentru o comunicare strânsă şi pentru relaţii de ajutorare reciprocă între comunităţile în care maghiarii sunt majoritari, în context intercultural sau în szórvány/diaspora internă. Fiecare persoană care se consideră a fi de etnie maghiară, inclusiv ceangăii, cei trăind în căsătorii mixte şi comunităţile rome cu limba maternă maghiară, este parte integrantă a societăţii noastre, subiectul solidarităţii noastre etnice. Obiectivul nostru: construirea diverselor forme de autonomie! UDMR consideră posibilă ocrotirea eficientă a intereselor legate de păstrarea identităţii comunităţii maghiare din România, garantarea drepturilor acestei comunităţi, respectiv asigurarea şanselor şi mijloacelor aferente doar în cadrele legale ale statului de drept, prin intermediul instituţiilor diverselor forme de autonomie. Ne imaginăm o societate transilvană care să-şi păstreze identitatea naţională, care să nu părăsească meleagurile natale şi înainte de

toate care să aibă un cuvânt de spus în problemele ce o privesc. Acesta este sensul autonomiei, al autonomiei culturale, teritoriale şi regionale. Autonomia este:

• • exerciţiul sistemului democratic decizional şi statal;
• • un principiu la baza instituţiilor statului de drept;
• • baza principiilor autoguvernării şi subsidiarităţii, principii primordiale ale Uniunii

Europene;

• • un mijloc real în cadrul instituţional al statului de drept funcţional, eficient şi umanist;
• • dreptul comunităţii etnice exercitat în vederea implementării, dezvoltării şi ocrotirii

propriei identităţi;

• • un mijloc prin care comunitatea maghiară din România poate să pună bazele

dezvoltării sale culturale şi economice pe meleagurile natale şi poate asigura condiţiile materiale, politice şi legislative ale supravieţuirii comunităţii;

• • un obiectiv strategic urmărit de către UDMR în activitatea sa politică şi în relaţiile sale

cu organizaţiile societăţii civice.

UDMR urmăreşte formularea juridică şi implementarea legislativă a formelor de autonomie, inclusiv a autonomiei teritoriale. În acest spirit UDMR solicită descentralizare generală şi

  3  

Pagina 4

implementarea principiului subsidiarităţii. În urmărirea acestui obiectiv UDMR are ca punct de plecare tradiţiile pozitive de convieţuire ale etniilor, respectiv modelele de autoguvernare din Europa.

Prin intermediul autonomiei personale se va constitui sistemul instituţional al comunităţii maghiare din România în domeniul educaţiei, culturii, comunicaţiilor şi protecţiei patrimoniului cultural. Această autonomie se manifestă în exerciţiul corpurilor publice alese de către membrii comunităţii maghiare din România. Autoguvernarea comunităţii etnice maghiare este stabilită prin intermediul alegerilor generale, egale, directe şi secrete organizate pe baza unor liste electorale întocmite prin înregistrare bazată pe principiul identităţii liber aumate.

Considerăm adoptarea Legii minorităţilor importantă, însă vom sprijini doar o lege care, pe lângă asigurarea drepturilor generale ale minorităţilor, va crea şi cadrele legale pentru instituţia autonomiei culturale.

Consiliul Autonomiei Culturale bazat pe principiul autonomiei personale şi pe Alianţa Autorităţilor Locale din Secuime menită să implementeze principiul autoguvernării regionale sunt de o importanţă specială.

Impunerea perspectivei regionale şi reorganizarea iminentă a regiunilor de dezvoltare ne oferă noi posibilităţi în implementarea năzuinţelor noastre etno-politice.

Regândind nivelurile administraţiei publice le conferim judeţelor, în continuare, un rol important şi intenţionăm să consolidăm rolul entităţilor create prin asocierea liberă a micro- regiunilor şi judeţelor. Dorim să reorganizăm regiunile de dezvoltare actuale, însă, la baza acestei reorganizări trebuie să stea istoricul economico-cultural şi identitatea regională a judeţelor implicate. Nu suntem adepţii unei reforme administrative care să defavorizeze, în sens proporţional, minorităţile etnice din România.

Secuimea este regiunea din Transilvania în care comunitatea maghiară este majoritară. O Secuime puternică este garanţia viitorului întregii comunităţi maghiare din România, aşadar un obiectiv primordial al UDMR este sprijinul dezvoltării economico-sociale a Secuimii.

Ne imaginăm o regiune de dezvoltare în Secuime care să cuprindă judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, respectiv o altă regiune de dezvoltare în Nord-Vest, alcătuită din judeţele Bihor, Satu Mare şi Sălaj.

Autonomia teritorială din Secuime este un cadru organizaţional de drept public, o structură instituţională menită să transfere competenţe decizionale de la nivel central la nivelul autorităţilor locale stabilite prin alegeri libere. Această instituţie este importantă pentru păstrarea drepturilor făurite, precum şi pentru extinderea acestor drepturi, pentru o implementare mai eficientă a drepturilor şi intereselor comunităţii din Secuime. În cadrul autonomiei solicităm drepturi suplimentare definitorii pentru specificul economic, cultural, pentru tradiţiile lingvistice şi pentru patrimoniul regiunii.

În rândul regiunilor din România, Secuimea are un caracter special datorită culturii sale lingvistice. Limba maghiară are rol decisiv în păstrarea şi dezvoltarea culturii din Secuime,

  4  

Pagina 5

aşadar solicităm utilizarea egală a limbilor română şi maghiară în Secuime, cu alte cuvinte oficializarea limbii maghiare în regiune.

Unitatea, solidaritatea etnică a maghiarilor din Bazinul Carpatic este importantă. În acest spirit formulăm următoarele obiective în domeniul relaţiilor cu Ungaria, cu comunităţile maghiare de peste hotarele Ungariei şi de pretutindeni:

• • menţinerea şi cultivarea unor relaţii naturale cu comunităţile din Ungaria, fie ele de

ordin personal, instituţional, cultural, economic sau politic;

• • abordarea comunităţilor maghiare din statele din Bazinul Carpatic - Slovacia,

Ucraina, Serbia, Croaţia, Slovenia şi din Austria - ca aliaţi naturali şi parteneri egali;

• • consolidarea relaţiilor culturale între instituţiile, organizaţiile, asociaţiile noastre,

extinderea schimbului de experienţă în domenii profesionale, susţinerea reciprocă în foruri internaţionale, asigurarea circulaţiei transfrontaliere libere a informaţiei;

• • sprijinim integrarea la nivelul programelor, a instituţiilor educaţionale şi culturale

maghiare din Bazinul Carpatin;

• • armonizarea activităţii noastre politice internaţionale sub semnul solidarităţii naţionale

şi al unităţii maghiarilor din Bazinul Carpatic;

• • consolidarea relaţiilor cu comunităţile maghiare trăitoare în statele din afara Uniunii

Europene, sprijinirea în funcţie de posibilităţi a acestor comunităţi;

2. EDUCAŢIE

Implementarea consecventă a Legii educaţiei – o realizare semnificativă

În programul său electoral de acum patru ani, UDMR a formulat ca obiectiv adoptarea noii legi a educaţiei şi implementarea în cadrul acesteia a intereselor comunităţii maghiare din România. Acum, după îndeplinirea aproape integrală a acestui obiectiv, sarcina Uniunii pentru următorul ciclu parlamentar este implementarea acesteia la termen, în mod autentic şi în spiritul şi litera legii. Legea a fost formulată cu participarea semnificativă din partea UDMR şi prin influenţa exercitată de către Uniune. Este necesar ca experţii şi politicienii noştri să aibă un rol special şi în viitor în implementarea nemijlocită a acestei legi la nivel naţional, judeţean şi local.

Extinderea şi accelerarea procesului de descentralizare

Legea a creat cadrul juridic pentru descentralizarea sistemului educaţional. În acest domeniu este nevoie, totuşi, de îmbunătăţirea cadrului legislativ, însă, cum arată şi Programul UDMR, responsabilitatea decisivă revine autorităţilor locale, care, între timp, au devenit finanţatorii instituţiilor de educaţie. Reprezentanţii UDMR în Parlamentul României, prezenţa lor în comisiile de educaţie, precum influenţa la nivel naţional, poziţiile de negociere politică vor fi extrem de importante pentru susţinerea primarilor, viceprimarilor, a reprezentanţilor comisiilor de părinţi în reprezentarea cauzelor şcolilor noastre. Legea reglementează strict drepturile lor de control şi decizie, aşadar primarii, viceprimarii, consilierii UDMR vor crea condiţiile pentru un învăţământ de calitate, utilizând aceste competenţe în spiritul interesului public. Cum formulează şi Programul UDMR, fără un învăţământ universitar de calitate în limba maghiară, Secuimea nu are şanse pentru construirea unui viitor sustenabil. Este important ca

în această regiune copiii şi tinerii maghiari să aibă acces la învăţământ de calitate la toate nivelurile.

  5  

Pagina 6

Dezvoltarea învăţământului tehnic, corectarea decalajelor

În spiritul sarcinilor asumate în programul său, Uniunea acordă atenţie sporită înfiinţării de şcoli tehnice garantate prin lege; trebuie să creăm din ce în ce mai multe şcoli tehnice, iar pentru creşterea competitivităţii comunităţii maghiare trebuie să completăm specializările lipsă cum ar fi educarea profesioniştilor din domeniul agriculturii sau al ocrotirii mediului înconjurător. Astfel, se deschid noi posibilităţi pentru parteneriate între organizaţiile publice şi private cu un câştig dublu: cooptarea capitalului privat şi asigurarea instantanee a unor locuri de muncă pentru profesioniştii proaspăt pregătiţi.

Construirea unui sistem educaţional flexibil şi eficient adaptabil la cerinţele de pe piaţa forţei de muncă

În următoarea perioadă, în special în contextul implementării noii legi a educaţiei, stabilim următoarele obiective: a) asigurarea învăţământului tehnic în limba maghiară, inclusiv în domeniul artelor plastice, muzicii, sportului şi pedagogiei în judeţele cu populaţie maghiară redusă, în baza cifrelor de şcolarizare furnizate de către minister; b) asigurarea accesului la învăţământ în limba maternă pentru copiii de etnie maghiară cu dizabilităţi şcolarizaţi în instituţii specializate şi pentru copiii de etnie maghiară din orfelinate; c) armonizarea interjudeţeană, judeţeană şi micro-regională a numerelor anuale de şcolarizare la nivelul educaţiei medii/liceale în funcţie de sectoare – specialităţi – specializări – clase speciale; d) sprijinim introducerea bacalaureatului pe două niveluri, suntem totodată conştienţi că

astfel soluţionăm doar o parte a problemelor existente: măsura trebuie să fie parte integrantă a unui pachet menit să reglementeze problemele complexe ale învăţământului preuniversitar;

Apărarea intereselor şi lupta împotriva discriminării

Sarcina ultimilor patru ani a fost participarea la elaborarea şi adoptarea pachetului de legi a educaţiei care să aducă reforma întregului sistem şi care să elimine toate discriminările negative. În perioada următoare rămâne una dintre cele mai importante sarcini politice ale comunităţii noastre ca prin prezenţă şi atenţie continuă să urmărim la nivel local şi naţional toate deciziile care vizează interesele educaţionale ale membrilor comunităţii noastre pentru a fi capabili să reacţionăm rapid faţă de orice decizie care lezează sau ignoră interesele comunităţii maghiare.

Extinderea învăţământului în limba maghiară la toate nivelurile cu atenţie specială acordată comunităţilor maghiare în szórvány/diaspora internă

Obiectivul principal este în continuare ca nici un elev maghiar să nu fie nevoit să urmeze o şcoală cu altă limbă de predare decât maghiara. Pentru soluţionarea situaţiei, pe lângă crearea reţelei micro-regionale de şcoli, Uniunea recomandă extinderea şi consolidarea sistemului de colegii în regiuni unde comunităţile maghiare trăiesc în szórvány, cu accent special pe cooperarea cu organizaţii civice şi bisericeşti. Avem următoarele priorităţi în regiunile din szórvány/diaspora internă: a) constituirea unor clase maghiare pentru elevii maghiari înscrişi la şcoli româneşti;

  6  

Pagina 7

b) cooptarea elevilor maghiari din clase româneşti în programele maghiare destinate elevilor talentaţi; c) extinderea învăţământului în limba maghiară în regiunea locuită de ceangăi.

Totodată Uniunea sprijină în continuare activitatea fundaţiilor care servesc cauza învăţământului pentru alcătuirea reţelei micro-regionale de şcoli şi a infrastructurii necesare operării colegiilor din regiunile szórvány/diaspora internă (internate, autobuze pentru transportul elevilor, sistem de burse).

Învăţământ superior

Uniunea consideră programele, strategiile proprii şi coordonate ale instituţiilor de învăţământ superior care oferă educaţie în limba maghiară drept puncte de plecare pentru strategiile elaborate de către UDMR.

Obiective importante: a) sprijinirea secţiei maghiare a Universităţii Babeş-Bolyai în consolidarea rezultatelor dobândite şi în evoluţia strategiilor stabilite; b) utilizarea tuturor poziţiilor de influenţă în vederea constituirii secţiei maghiare a Universităţii de Medicină şi Farmacie din Tg. Mureş, a asigurării funcţionării garantate şi nestingherite a instituţiei; c) sprijinirea eficientă a Universităţii de Arte din Tg. Mureş; d) sprijinirea universităţilor private maghiare din Transilvania, finanţate de către guvernul Ungariei: Universitatea Sapientia şi Universitatea Creştină din Partium. Uniunea consideră sistemele de învăţământ privat şi de stat ca reţele complementare care asigură o ofertă cât mai completă în domeniul educaţiei universitare în limba maternă.

Uniunea consideră că operarea şi sprijinul instituţiilor aferente sferei universitare este de importanţă sporită din punctul de vedere al organizării şi dezvoltării educaţiei universitare şi recunoaşte rolul acestor instituţii în formularea şi organizarea sarcinilor în domeniul universitar şi ştiinţific maghiar din Transilvania. UDMR contează pe parteneriatul instituţiilor academice în elaborarea strategiei sale vizând politicile din sistemul de educaţie. Crearea învăţământului independent maghiar universitar de stat cu centrul la Cluj se află în continuare în rândul priorităţilor UDMR, iar în cadrul acestei forme academice de învăţământ se vor organiza şi acele forme de educaţie în limba maternă care sunt garanţiile dezvoltării sustenabile şi ale păstrării identităţii în secolul XXI.

3. EXTINDEREA UTILIZĂRII LIMBII MATERNE

Au trecut 11 ani de la adoptarea Legii administraţiei publice prin care am pus bazele juridice ale utilizării limbii maghiare în sectorul public. Au existat şi încă există dificultăţi în acest sens: exercitarea acestor drepturi întâmpină, încă, nenumărate obstacole. Mai există indicatoare de localităţi vopsite, în anumite locuri încă ni se interzice să ne adresăm funcţionarilor noştri publici, conducătorilor instituţiilor şcolilor noastre în limba maghiară. În consecinţă, este sarcina noastră să milităm pentru ocrotirea drepturilor obţinute şi pentru exercitarea lor. Să nu ne lăsăm privaţi de drepturile obţinute deja!

  7  

Pagina 8

Pe lângă drepturile garantate prin lege, trebuie să avansăm. În Transilvania nu mai suntem singuri în această năzuinţă: începând cu anul 2012, Consiliul Europei recomandă reducerea pragului utilizării limbii materne în sectorul public. Considerăm că pragul de 20% este prea ridicat pentru că astfel prea mulţi oameni în Transilvania sunt privaţi de utilizarea limbii materne în instituţii publice sau nu beneficiază de inscripţii în limba maternă. Prin urmare, considerăm că reducerea pragului stabilit pentru utilizarea oficială a limbii materne este de o importanţă specială. Vom elabora un proiect de lege în acest sens. Indiferent de măsura pragului, însă, cadrul legislativ existent necesită unele completări: trebuie să reglementăm apărarea drepturilor obţinute, şi anume să asigurăm continuitatea drepturilor implementate în localităţi unde proporţia populaţiei maghiare scade sub procentul de 20%. Legea ar trebui să clarifice şi faptul că peste pragul de 20% implementarea drepturilor lingvistice este obligatorie, însă, aceste drepturi pot fi implementate şi sub pragul amintit,

acest lucru fiind la latitudinea autorităţilor locale. Acest lucru ar fi natural, însă, practici negative stabilite în urma unor interpretări tendenţioase ale textului legii fac necesară această modificare. Este nevoie, totodată, de reglementarea precisă a denumirii străzilor şi a denumirii multilingve a instituţiilor deconcentrate.

Parlamentul României va elabora şi adopta o nouă Constituţie. Este de o importanţă vitală ca noi să luăm parte la acest proces! Drepturile comunităţii maghiare din Transilvania trebuie să fie incluse în Constituţie. Obiectivul nostru este să asigurăm statutul oficial al limbii maghiare în regiunile unde majoritatea populaţiei vorbeşte această limbă. Considerăm că limba maghiară nu poate fi secundară acolo unde majoritatea populaţiei vorbeşte această limbă. Noua Constituţie trebuie să adopte o viziune deschisă şi în domeniul drepturilor colective. Drumul de la drepturi individuale la garantarea drepturilor colective este anevoios, dar a sosit vremea pentru formularea acestei cerinţe îndreptăţite a comunităţii noastre.

Chiar dacă nu este o problemă de natură strict lingvistică, problema regiunii autonome a Secuimii aparţine în parte acestui domeniu. Lupta noastră pentru Secuime nu este doar o problemă administrativă sau legată de dezvoltarea regiunilor din România. Fondul acestei probleme relevă o serie de consecinţe vizând drepturile lingvistice şi unele drepturi colective ce le revin minorităţilor. În această privinţă cadrul legislativ al utilizării limbii materne în Secuime trebuie să soluţioneze problemele practice cotidiene din punctul de vedere al necesităţilor majorităţii maghiare din acea regiune.

Uniunea Europeană evită să formuleze o poziţie clară în ceea ce priveşte problemele legate de minorităţile naţionale şi de utilizarea limbii materne. Cu toate acestea, la solicitarea UDMR, Partidul Popular European a inclus în programul său un capitol privind ocrotirea minorităţilor istorice din Europa. În paralel, UDMR intenţionează să utilizeze noul mijloc legislativ al Uniunii Europene şi anume Iniţiativa Cetăţenească Europeană. Bazându-ne pe aceste două noi mijloace, avem speranţa că un grup parlamentar puternic al UDMR împreună cu deputaţii noştri în Parlamentul European vor reuşi să deschidă drumul către oficializarea utilizării limbii materne şi reglementarea prin lege a acestui drept precum şi a altor drepturi colective.

4. RETROCEDAREA BUNURILOR BISERICEŞTI ŞI ALE COMUNITĂŢII

Datorită activităţii consecvente a UDMR, în ultimii ani, au fost retrocedate 1.100 de imobile bisericeşti şi comunitare. Principiul restitutio in integrum nu este doar un slogan, ci un principiu la implementarea căruia UDMR munceşte zi de zi. În problema bunurilor bisericeşti şi comune avem o sarcină dublă:

  8