Ediția 2012

Pagina 9

a) trebuie să apărăm bunurile retrocedate deja; b) trebuie să obţinem bunurile care nu au fost retrocedate încă;

Cazul Colegiului Székely Mikó din Sfântu Gheorghe, respectiv iniţiativele împotriva comunităţilor maghiare din partea unor primari, cum ar fi cazul fostului Palat al Finanţelor din Oradea sau cel al şcolilor din Tg. Mureş, ne îndeamnă să venim în apărarea bunurilor noastre, ca o comunitate puternică. Totodată, trebuie să acţionăm în vederea obţinerii bunurilor încă neretrocedate. În acest sens este necesară mai întâi elaborarea cadrului legislativ. România este obligată să reglementeze cadrul legal al retrocedărilor până la începutul anului viitor. Acum şase luni, a fost finalizat un proiect de lege prin care s-ar fi abolit retrocedarea în natură a bunurilor şi s-ar fi stabilit un prag valoric maxim pentru imobile demolate sau imposibil de retrocedat în natură. La acea vreme, UDMR s-a angajat să iasă de la guvernare în eventualitatea adoptării unei asemenea legi. Cu toate acestea, prima lege de anvergură discutată de parlamentul proaspăt ales va fi Legea retrocedării bunurilor. UDMR va sprijini doar adoptarea unei legi

care va reglementa restituirea integrală şi în natură a bunurilor (restitutio in integrum). În al doilea rând, pe lângă cadrul legal necesar este nevoie de o metodă a retrocedării care să asigure o comisie permanentă cu şedinţe periodice, o procedură simplificată şi posibilităţi de certificare a dreptului de proprietate mai ample.

UDMR apără Colegiul Székely Mikó! UDMR nu va îngădui ca statul să încerce să ne răpească alte imobile! În baza deciziei Curţii Europene al Drepturilor Omului, UDMR solicită retrocedarea imobilului şi Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia!

Un alt pilon al retrocedării bunurilor şi proprietăţilor este despăgubirea persoanelor fizice. Procesul de despăgubire a fost unul controversat, fapt dovedit şi prin numărul mare al proceselor intentate. UDMR sprijină regândirea procesului, este, însă, adeptul principiului stabilit în prealabil prin lege, şi anume: fiecare are dreptul la despăgubire echitabilă. Nu putem fi de acord, aşadar, cu introducerea unui prag maxim pentru despăgubiri, dar sprijinim orice efort din partea bugetului de a găsi mecanisme prin care să se reuşească soluţionarea despăgubirilor în mod echitabil, evitându-se încărcarea peste măsură a bugetului de stat. Atât retrocedarea bunurilor comunitare şi bisericeşti, cât şi problema despăgubirilor trebuie reglementată prin lege, cu implementare unitară şi control permanent.

O problemă aparte o constitue retrocedarea arhivelor bisericeşti. Nenumăratele eforturi ale UDMR au început să dea roade recent. S-a efectuat modificarea proiectului de lege prezentat de UDMR dar neagreat de Curtea Constituţională, proiectul va fi prezentat în Parlament pentru a fi adoptat. Fireşte, pentru adoptarea acestui proiect de lege va fi nevoie de o majoritate parlamentară care să îl sprijine.

5. CULTURĂ

Cultura stă la baza identităţii noastre naţionale, aşadar obiectivul nostru primordial este păstrarea şi dezvoltarea în cadre instituţionale adecvate a abilităţilor comunităţii noastre de a crea valori naţionale şi universale. În anii trecuţi am constituit baza instituţională pentru crearea şi păstrarea valorilor, prin urmare pentru perioada următoare ne revine sarcina de a opera şi extinde această reţea.

  9  

Pagina 10

Condiţia păstrării caracterului naţional al culturii noastre este constituirea unei reţele instituţionale şi juridice a autonomiei culturale. Totodată, instituţiile noastre culturale existente trebuie să beneficieze în mod echitabil de finanţare din bugetele centrale, judeţene şi locale. Pentru instituţiile culturale finanţate de către autorităţile locale trebuie să asigurăm creşterea calităţii serviciilor oferite, iar pentru creşterea eficienţei, aceste instituţii vor fi integrate într-o reţea comună împreună cu cele finanţate de către organizatii neguvernamentale.

Sprijinul comunităţilor în szórvány şi a comunităţilor ceangăilor, expuse pericolului asimilării, este de importanţă specială.

Patrimoniul nostru cultural (patrimoniu construit, material, spiritual) este martorul trecutului, istoriei, tradiţiilor comunităţii noastre. Este mărturia caracterului european al comunităţii maghiare. Aceste valori ne-au fost lăsate de către strămoşi, iar datoria noastră este să le păstrăm şi să le dăm mai departe urmaşilor noştri. Pe lângă un management adecvat, patrimoniul cultural se numără printre elementele de bază ale creşterii calităţii traiului, ale consolidării coeziunii comunităţilor locale şi regionale, ale dezvoltării sociale, culturale şi economice a regiunilor. Dezvoltarea sustenabilă a patrimoniului cultural are un rol cheie în păstrarea mediului construit, în crearea locurilor de muncă, în constituirea unei pieţe pentru produse locale şi implicit în strategia etnoculturală a întregii comunităţi. UDMR sprijină ideea ca iniţiativele legate de utilizarea patrimoniului cultural să aibă un loc de seamă în programul de dezvoltare regională a Uniunii Europene, sprijină programele

transfrontaliere menite să creeze un sistem unitar de management al patrimoniului cultural al Bazinului Carpatic. Legea arhivelor trebuie modificată, pentru ca sistemul arhivelor să funcţioneze conform principiului descentralizării şi pentru ca arhivele bisericeşti şi private să poată funcţiona în mod adecvat pe lângă arhivele statului, să poată angaja arhivari din rândurile minorităţilor etnice în funcţie de cantitatea materialului arhivat şi pentru ca acest material să devină într- adevăr accesibil aşa cum este stabilit în legile privitoare la dreptul la informaţie şi protecţia datelor de caracter personal.

Cultura noastră este parte organică a culturii naţionale maghiare. Pe lângă simbolurile statului, nu renunţăm, cu ocazia sărbătorilor şi festivităţilor noastre, la utilizarea liberă a simbolurilor noastre naţionale.

UDMR pune accent special pe sprijinul acordat artei maghiare contemporane, pe promovarea culturii maghiare din Transilvania în România şi în întreaga lume. Uniunea insistă asupra asigurării unor condiţii adecvate de creaţie pentru artiştii şi savanţii de seamă ai comunităţii maghiare din România. Reprezentanţa parlamentară a UDMR susţine sprijinul sectorului artistic din fondurile de la bugetul de stat, aceasta fiind o condiţie a competitivităţii în procesul de integrare europeană a ţării.

6. SPRIJINIREA ANGAJAMENTULUI SOCIAL AL BISERICILE NOASTRE

Dincolo de rolul lor obişnuit, bisericile istorice maghiare au fost timp de secole organizaţii ale serviciilor sociale şi cultivării limbii materne. Uniunea a menţinut şi menţine relaţii

  10  

Pagina 11

permanente cu aceste biserici. Cooperarea permanentă în elaborarea unor strategii şi programe sociale comune este vitală pentru comunitate. UDMR este deschisă pentru cooperare în egală măsură cu toate bisericile istorice şi cultele religioase maghiare, totodată militează pentru validarea totală a libertăţii conştiinţei şi religioase, respectiv pentru respectarea autonomiei bisericilor. Uniunea sprijină revendicările comunităţii ceangăilor maghiari din Moldova privind introducerea serviciului pastoral maghiar şi a orelor de religie în limba maghiară pe teritoriul Episcopiei Romano- Catolice de Iaşi.

Este important sprijinul învăţământului confesional din bugetul de stat şi din bugetele locale, precum şi extinderea sistemului de învăţământ confesional.

Totodată, sprijinim eforturile bisericilor maghiare pentru constituirea şi operarea unor instituţii sociale (cămine pentru vârstnici, pentru copii, colegii) şi insistăm asupra sprijinirii acestor iniţiative din resurse bugetare.

La nivelul guvernării şi al legislativului, UDMR insistă asupra: a) subvenţiei bugetare proporţionale, respectiv echitabile a bisericilor recunoscute; b) asigurării sărbătorilor bisericeşti recunoscute ca zile nelucrătoare oficiale; c) finanţarea de la buget, în baza principiului neutralităţii sectoriale, a instituţiilor educaţionale, sociale şi culturale operate de către biserici în măsură egală cu finanţarea acordată din resurse bugetare instituţiilor similare operate de către stat sau autorităţi locale; d) finanţarea din resurse bugetare a lucrărilor de întreţinere şi reconstrucţie a monumentelor cu caracter bisericesc, în funcţie de valoarea istorică şi arhitecturală a acestora;

Sarcini în operarea unui sistem instituţional neguvernamental al comunităţii maghiare Organizaţiile neguvernamentale sunt de importanţă sporită pentru UDMR. Instituţionalizarea culturii noastre, asigurarea viitoarelor generaţii de intelectuali, încurajarea constituirii unor comunităţi locale competitive şi economic prospere, şi furnizarea fondurilor suficiente pentru supravieţuirea culturii comunităţii sunt aspecte la care o reţea a instituţiilor neguvernamentale maghiare poate contribui la modul cel mai eficient.

Prin urmare: a) încurajăm constituirea asociaţiilor, fundaţiilor, conform necesităţilor comunităţilor locale în fiecare localitate cu populaţie maghiară, b) prin reprezentarea sa în fundaţii publice şi în cadrul fundaţiilor constituite de către UDMR, Uniunea sprijină crearea unui sistem al finanţării normative bazate pe concurs de proiecte, pentru asigurarea funcţionării organizaţiilor-umbrelă de interes naţional şi cu personalitate juridică, care au un rol semnificativ în operarea instituţională a culturii noastre; c) UDMR sprijină iniţiativele pentru instituţionalizarea culturii maghiare, pentru crearea infrastructurii culturale în proprietatea comunităţii sau operată de către comunitate, cum ar fi reţeaua Căminelor Maghiare (Magyar Ház) sau constituirea centrelor etnografice, centrelor media, a centrelor de informare regionale şi civice, a colecţiilor

publice (arhive, biblioteci, colecţii de artă plastică); d) insistăm asupra completării prevederilor Legii administraţiei publice privitoare la utilizarea limbii materne cu obligativitatea reinstituirii denumirii şi inscripţiilor

  11  

Pagina 12

originale ale locurilor memoriale şi religioase ale comunităţii maghiare, iar denumirile străzilor să reflecte materialul toponimic tradiţional al localităţilor şi istoria acestora.

7. MASS-MEDIA

De la constituirea sa, Uniunea Democrată Maghiară din România a acordat o importanţă sporită sprijinirii presei maghiare din România. Suntem convinşi că, pe lângă îndeplinirea sarcinii sale primordiale, şi anume informarea precisă, obiectivă şi la zi, presa scrisă şi electronică are un rol extrem de important şi în păstrarea identităţii noastre naţionale, în cultivarea limbii, culturii, valorilor noastre caracteristice.

Documentele pe care le urmărim în acest sens sunt Declaraţia Universală a Drepturilor Omului în Uniunea Europeană, Constituţia României, Charta Limbilor Regionale sau Minoritare, Manifestul şi declaraţiile Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor, Acordul internaţional privind televiziunile cu transmisiuni transfrontaliere, respectiv alte legi şi documente relevante, prevederile cărora le-am respectat şi le vom respecta cu stricteţe.

În ultimii 22 de ani am militat pentru libertatea cuvântului şi a presei, am respins orice formă a cenzurii ideologice şi politice, am insistat asupra promovării unor perspective şi opinii diferite. Suntem conştienţi de faptul că dezbaterile constructive pe marginea unor cauze publice, dialogurile publice bazate pe argumente şi contra-argumente servesc cauza întregii societăţi întărind caracterul democratic al acesteia.

Comunitatea maghiară din România are dreptul la o presă liberă şi independentă iar noi vom continua să promovăm acest drept şi să acţionăm împotriva tuturor încercărilor destinate să degradeze, influenţeze produsele presei noastre scrise şi electronice sau să obstrucţioneze difuzarea acestora.

Sub semnul principiilor de mai sus, UDMR:

a) doreşte să fie partener al presei maghiare din România. În consecinţă va continua consultările profesionale cu organizaţiile legitime media din ţară: Uniunea Jurnaliştilor Maghiari din România (MÚRE), Uniunea Editorilor de Presă (LKE), respectiv Asociaţia Scriitorilor Maghiari din Ardeal (E-MIL), respectând caracterul apolitic al acestor organizaţii exprimat în statutul lor; b) încearcă să menţină o comunicare eficientă cu redacţiile de presă şi membrii acestora pentru ca informarea opiniei publice să funcţioneze cât mai eficient, autentic şi echilibrat, îndeplinid sarcinile de informare, control şi formare a opiniei publice. UDMR sprijină jurnaliştii în efectuarea muncii lor cu toate mijloacele aflate la dispoziţia sa; c) doreşte să aibă relaţii bune cu presa în limba română de la care se aşteaptă la o informare obiectivă. UDMR pune accent pe reprezentarea precisă şi rapidă a cauzelor,

problemelor, creanţelor comunităţii maghiare din Transilvania în presa română şi în cercurile profesionale româneşti; d) sistemul de valori al mass-media, spiritul emisiunilor de ştiri şi de formare a opiniei publice trebuie să se caracterizeze printr-o sensibilitate faţă de tematica minorităţilor, prin respectul diversităţii şi printr-un spirit al dialogului; e) acordă atenţie informării sau dezinformării în presa naţională şi internaţională privitoare la comunitatea maghiară din România şi interesele acesteia, reacţionând

  12  

Pagina 13

numaidecât la toate informaţiile false, comentariile tendenţioase, publicând rectificări adecvate cu cea mai mare rapiditate şi eficienţă posibilă; f) la numirea corpurilor directoare ale instituţiilor naţionale de presă, UDMR se consultă cu conducerile corpurilor relevante ale presei maghiare din România şi face totul pentru ca în Consiliul Naţional al Audiovizualui şi în alte instituţii asemănătoare să aibă un loc şi reprezentantul comunităţii noastre; g) insistă în continuare asupra finanţării din resurse bugetare, cel puţin în măsura potrivită proporţiei comunităţii noastre în populaţia ţării, a publicaţiilor culturale în limba maghiară; h) acordă sprijin special produselor de presă a comunităţilor maghiare din szórvány şi presei maghiare culturale, artistice, literare, profesionale, ştiinţifice şi de tineret din România;

i) susţine stabilirea timpului de emisie a emisiunilor de radio şi televiziune a studiourilor publice de televiziune cel puţin în concordanţă cu proporţia populaţiei de etnie maghiară din România, facilitând astfel realizarea unor emisiuni la nivel profesional adecvat; j) urmăreşte în continuare realizarea emisiunilor integrale în limba maghiară a studiourilor publice de televiziune şi radio, constituirea unor studiouri publice independente cu emisii de radio şi televiziune în limba maghiară, asigurarea unor emisii de radio şi televiziune în perioade orare adecvate pentru emisiunile minorităţilor etnice; k) consideră că este o prioritate ca membrii conducerilor redacţiilor minorităţilor naţionale din cadrul studiourilor publice de radio şi televiziune să fie numiţi exclusiv cu acordul minorităţilor în cauză, respectiv după dezbateri cu organizaţia

reprezentativă a acelei minorităţi. Studiourile publice să fie pregătite să asigure, ca urmare a unor solicitări bine argumentate, emisiuni regionale integrale de radio şi televiziune în limba minorităţilor etnice, funcţionarea cărora să se reglementeze prin legi speciale. Conform principiului egalităţii de şanse, statul, prin autorităţile sale competente, să asigure ca minorităţile etnice să poată înfiinţa şi opera studiouri de radio şi televiziune private, comerciale şi confesionale şi să aibă acces direct la emisiunile de radio şi televiziune difuzate în alte ţări în limba etniei în cauză; l) sprijină participarea redacţiilor mass-mediei maghiare din România la emisiunile regionale ale mediilor publice cu transmisie prin satelit din Ungaria; m) sprijină dezvoltarea unei mass-medii comerciale maghiare multicolore şi pluraliste cu perspective economice în România; n) insistă asupra reducerilor generale a tarifelor la serviciile poştale la expedierea

publicaţiilor de presă; o) insistă asupra difuzării presei culturale maghiare din România pe întreg teritoriul locuit de vorbitori de limbă maghiară;

8. DEMOGRAFIE ŞI POLITICA IDENTITĂŢII

Perpetuarea comunităţilor minoritare este doar parţial o problemă demografică: ea depinde, într-o anumită măsură, şi de perpetuarea etno-culturală. Astfel, suntem nevoiţi să interpretăm politica demografică într-un context mai amplu. Pe lângă politicile vizând familia, sănătatea şi migraţiile, trebuie să ţinem cont şi de diferite politici care ţin de identitatea naţională (discutând aici problema comunităţilor în szórvány şi cea a romilor cu limba maternă maghiară) respectiv de planificarea sistemului instituţional al unei comunităţi minoritare. Domeniile discuţiei fiind delimitate, pentru elaborarea unor strategii adecvate, trebuie să

  13  

Pagina 14

examinăm nivelurile la care anumite probleme pot fi abordate. Tabelul de mai jos reuneşte cele două perspective enumerate:

Dimensiunile şi actorii natalităţii şi politicilor de identitate ale comunităţii maghiare din Transilvania

Dimensiuni de poltici publice Politici de Direcţii posibile / identitate Politica Politica Planificare Competenţă Migraţie szórvány/ familiei sănătăţii instituţională diasporă romi internă Politici publice româneşti + + + + Autorităţi + + + + Elita locale

maghiară din Program Transilvania în + + ansamblu Ungaria + + +

1) La capitolul politica familiei obiectivul nu este creşterea neapărată a natalităţii, ci sprijinirea naşterii copiilor planificaţi şi aşteptaţi de către părinţi. Aici, pentru elita maghiară din Transilvania, cea mai importantă posibilitate este să influenţeze politica naţională (a României) de familie într-o direcţie favorabilă şi să pună accentul pe informarea populaţiei maghiare referitor la drepturile sale. Pe lângă formarea şi promovarea politicilor în domeniul familiei, autorităţile locale (în localităţi cu populaţie majoritară maghiară) pot facilita accesul la locuinţă a tinerilor căsătoriţi şi a tinerelor familii. Autorităţile locale pot acţiona în domeniul serviciilor sociale legate de creşterea copilului (creşe în limba maghiară). Este foarte important să analizăm modalităţile în care autorităţile locale pot contribui la succesul local al programelor naţionale şi pot participa pro-activ în elaborarea politicilor de familie.

2) Într-o măsură chiar mai mare, politica sănătăţii depinde de nivelul central. Problema primordială în acest caz este finanţarea insuficientă a sistemului de sănătate.

3) Migraţia este domeniul unde politica demografică din Ungaria poate avea un efect semnificativ asupra tendinţelor demografice maghiare din Transilvania. Începând din anii nouăzeci factorii decizionali maghiari şi-au dat seama de caracterul iluzoric al modelului perpetuării bazat exclusiv pe resurse (naşteri) interne. Pentru evitarea scăderii numărului populaţiei şi a deformării structurii vârstelor, respectiv pentru susţinerea sistemului de pensii este nevoie de imigranţi. În comparaţie cu alte ţări europene, Ungaria se află într-o situaţie specială, deoarece majoritatea populaţiei imigrante provine din comunităţile maghiare din ţările vecine, mai ales din România. Costurile integrării imigranţilor de peste hotarele Ungariei suportate de către stat şi societatea din Ungaria sunt mult mai mici decât ar fi în cazul oricărui alt grup de imigranţi. UDMR se angajează să ducă tratative sincere în această privinţă cu factorii decizionali din Ungaria, care vor include şi analiza efectelor posibile ale cetăţeniei duble. Pe lângă migraţia către Ungaria, cetăţenia ungară poate fi mijlocul angajării

pe piaţa forţelor de muncă într-o ţară terţă.

  14  

Pagina 15

4) Beneficiarii politicilor care vizează conservarea identităţii trebuie să fie, în continuare, comunităţile maghiare în szórvány/diaspora internă. Trebuie să conştientizăm faptul că problema comunităţilor în szórvány/diasporă internă este în primul rând o problemă a marilor oraşe. La modul cantitativ, pierderile prin asimilare suferite de către populaţia de etnie maghiară survin în marea majoritate în oraşe unde trăiesc comunităţi maghiare de mai multe mii sau zeci de mii de suflete. În ceea ce priveşte reţeaua lor instituţională, aceste localităţi nu pot fi considerate locaţii de szórvány/diasporă internă. Cu toate acestea, cu scăderea numărului copiilor şi cu lupta diferitelor instituţii de învăţământ pentru copii, în aceste oraşe duzine de clase cu limba de predare maghiară sunt suspendate în cartierele periferice. Aşadar, părinţii maghiari din aceste cartiere sunt nevoiţi să îşi ducă zilnic copiii în centru sau în alte cartiere dacă doresc ca aceştia să urmeze şcoli în limba maghiară. Prin urmare, o mare parte a copiilor învaţă în clase româneşti, lucru care duce ulterior la căsătorii mixte. Accentul trebuie să cadă

pe susţinerea acestor şcoli/clase cu limba de predare maghiară şi pe asigurarea învăţământului de calitate.

5) O provocare specială pentru politica identităţii maghiare din Transilvania este problema romilor maghiari şi integrarea lor socială prin instituţii maghiare. Aici contează, în primul rând, iniţiativele autorităţilor locale din moment ce politicile publice destinate comunităţilor romilor la nivel naţional nu au dus la integrarea socială a acestor comunităţi.

6) O altă sarcină importantă pentru problema natalităţii este planificarea raţională a sistemului instituţional, în primul rând a sistemului educaţional. Scăderea numărului de copii şi trecerea instituţiilor de învăţământ în subordinea autorităţilor locale va genera închiderea altor şcoli şi unificarea unor instituţii de învăţământ. Trebuie să ne pregătim pentru această eventualitate prin elaborarea unei strategii integrate. Este nevoie de comparaţia tendinţelor demografice şi a posibilităţilor instituţionale. Pe lângă gruparea raţională a resurselor, problemele optime referitoare la şcolile maghiare din microregiuni locuite de populaţie de etnie maghiară trebuie soluţionate cu participarea celor implicaţi. În caz contrar, modificarea sistemului instituţional de învăţământ va îngreuna situaţia reţelei maghiare de educaţie şi va reduce şansele perpetuării lingvistice şi culturale a etniei maghiare.

9. COMUNITĂŢI ÎN SZÓRVÁNY/DIASPORA INTERNĂ

Prin comunitate maghiară în szórvány/ diasporă internă ne referim la acea comunitate etnică trăitoare în mediu interetnic, care necesită ajutor extern pentru păstrarea şi transferul identităţii sale culturale. Obiectivul nostru este stoparea asimilării intergeneraţionale şi reducerea efectelor sale negative, respectiv planificarea în ansamblu a ocrotirii limbii materne şi a extinderii utilizării acesteia. Datele preliminare ale recensământului din 2011 arată faptul că dincolo de tendinţa generală de scădere a numărului populaţiei, în regiunile din szórvány/diasoră internă persoanele care se declară maghiare au dispărut într-o proporţie mai mare. Prin urmare, comunităţile maghiare din szórvány/diasporă internă necesită atenţie sporită şi sprijin accentuat. Cel mai mare pericol pentru maghiarii din szórvány/diasporă internă este pierderea identităţii pe calea asimilării. Prin urmare, Uniunea Democrată Maghiară din România încearcă să acţioneze ca element de coeziune în viaţa şi identitatea acestor comunităţi prin formularea

unor mesaje diferenţiate şi prin programe unice destinate maghiarilor în diasporă. Este, totodată, importantă solidaritatea politicienilor UDMR din Secuime manifestată faţă de comunităţile maghiare din szórvány/diasporă internă, solidaritate exprimată într-o serie de programe de succes organizate în cadrul unui parteneriat între Secuime şi Szórvány.

  15  

Pagina 16

Prin urmare în viitor:

• • declarăm, că fiecare persoană maghiară contează;
• • promitem sprijin eficient comunităţilor maghiare din szórvány/diasporă internă;
• • ne angajăm să oferim asistenţă sporită comunităţilor maghiare din szórvány/

diasporă internă;

• • facem totul pentru păstrarea identităţii maghiarilor din comunităţile

szórvány/diasporă internă;

În acest sens: a) continuăm sprijinul programelor destinate coeziunii comunităţilor; b) stabilim o reţea a comunităţilor din szórvány/diasporă internă şi stabilim parteneriate între regiuni locuite de către maghiari; c) dezvoltăm în continuare parteneriatul dintre Secuime şi Szórvány; d) prin Secretariatul General ne asumăm un rol activ în viaţa comunităţilor în szórvány/diasporă internă; e) vom constitui un for special pentru comunităţile fără reprezentanţă în Parlament; f) sprijinim şi încurajăm iniţiativele locale în continuare.

Pentru Uniunea Democrată Maghiară din România, ”Fiecare maghiar contează!” nu este doar un slogan, ci chiar motorul activităţii noastre. Prestăm consecvent şi neîntrerupt această activitate de 23 de ani şi vom continua în acelaşi mod. Mereu pentru maghiari!

II. DEZIDERATE ÎN POLITICILE SECTORIALE

1. REFORMA STATULUI, REFORMA CONSTITUŢIEI – CONSTRUIREA STATULUI

DE DREPT BAZAT PE DEMOCRAŢIE PARLAMENTARĂ

Reforma statului, respectiv reforma administraţiei publice, constituirea autonomiilor colective şi modificarea, în acest sens, a Constituţiei este indispensabilă pentru realizarea obiectivelor noastre etno-politice. Adâncirea crizei economice şi dezechilibrarea bugetului de stat ne arată destul de clar faptul că măsurile aplicate, seria de măsuri de austeritate şi utilizarea fondurilor viitoare ale ţării nu aduc rezultatele scontate. Avem sarcina de a efectua modificările structurale menite să dizolve definitiv statul birocratic centralizat, moştenire a regimului comunist. Trebuie să regândim rolul statului, iar soluţia recomandată de noi este o reformă, care pe lângă constituirea unei republici parlamentare ar minimaliza rolul de redistribuire al statului, transferând această competenţă la nivelul autorităţilor locale şi al autonomiilor locale şi colective. Reforma statului ar putea elibera resurse locale semnificative, care ar da un nou imbold tranziţiei asigurând locul pe care ţara o merită în Uniunea Europeană a secolului XXI.

Suntem conştienţi că realizarea obiectivelor noastre etno-politice, inclusiv implementarea diverselor forme de autonomie este posibilă doar cu condiţia găsirii unor parteneri din rândurile societăţii majoritare. Considerăm că românii din Ardeal sunt partenerii noştri strategici în reprezentarea năzuinţelor noastre legate de descentralizare şi o administraţie publică bazată pe regiuni, din moment ce statul birocratic centralizat stă în calea dezvoltării sociale, a prosperităţii europene a comunităţii româneşti din Ardeal, în acelaşi sens în care obstrucţionează realizarea năzuinţelor noastre.

  16