Ediția 2012

Pagina 33

comunităţii noastre. Rămânerea pe meleagurile natale este o valoare individuală şi colectivă, iar generaţia tânără este formatorul responsabil al destinului comunităţii noastre. Uniunea insistă asupra asigurării unor condiţii sociale, economice şi culturale care să faciliteze realizarea tinerilor pe pământul lor natal. Esenţa politicii de tineret a UDMR este asigurarea condiţiilor prin care tineretul nostru poate participa, la nivelul semnificaţiei sale sociale, la viaţa socială, politică, economică şi culturală a comunităţii noastre.

UDMR se angajează să sprijine toate iniţiativele şi recomandările organizaţiilor de tineret menite să asigure rămânerea tineretului maghiar din România pe pământul natal şi să crească calitatea vieţii şi şansele în viaţă ale acestuia.

Sarcini legate de problemele generale de tineret:

• • extinderea şi generalizarea alocaţiilor sociale şi a reducerilor destinate studenţilor şi

elevilor pentru fiecare tânăr elev sau student, indiferent de caracterul formei de învăţământ urmate;

• • extinderea reducerilor pentru studenţi şi elevi în transport şi asupra transportului cu

autobuze la distanţă;

• • modificarea sistemului de taxe şcolare în aşa fel încât învăţământul superior să fie

accesibil şi celor cu venituri reduse;

• • introducerea creditului pentru studenţi;
• • sprijinul întreprinderilor şi gospodarilor tineri prin programe de formare şi consultanţă

destinate dezvoltării culturii sectorului întreprinzătorilor;

• • asigurarea condiţiilor pentru integrarea socială a copiilor şi tinerilor defavorizaţi, din

orfelinate sau cămine sociale;

• • elaborarea unei cercetări a minorităţii pentru tineret;
• • elaborarea strategiei judeţene şi naţionale de tineret pentru perioada 2012-2016 cu

cooptarea organizaţiilor de tineret locale, judeţene şi naţionale;

• • includerea tinerilor din cartierele de blocuri ale oraşelor în programe comunitare;
• • dezvoltarea infrastructurală a taberelor de tineret pentru funcţionarea lor pe întreg

parcursul anului;

• • continuarea trecerii taberelor de tineret închise, nefuncţionale în subordinea

autorităţilor locale pentru reînnoirea şi operarea lor conform destinaţiei;

Sarcini legate de problemele specifice ale tineretului maghiar din România: Printre obiectivele noastre primordiale se află asigurarea posibilităţilor culturale în limba maghiară, accesul la informaţii în limba maternă, asigurarea ocaziilor pentru auto-organizare şi viaţă de comunitate.

UDMR insistă asupra: a) extinderii reţelei de case comunale, centre de informare, birouri de tineret în localităţile cu populaţie maghiară în szórvány/diasporă; b) extinderea relaţiilor dintre instituţii de învăţământ, culturale şi bisericeşti din regiunile cu majoritate maghiară şi cele cu populaţie maghiară din szórvány/diasporă;

UDMR sprijină activitatea organizaţiilor de tineret în domeniul existenţei comunitare şi a răspândirii valorilor democratice. Aşadar, sunt prioritare toate programele, iniţiativele menite să faciliteze asumarea unui rol în viaţa publică a tineretului.

UDMR iniţiază:

  33  

Pagina 34

a) constituirea unor fonduri destinate finanţării organizaţiilor şi programelor de tineret de către autorităţile locale şi judeţene pe baza prevederilor legii-cadru pentru tineret; b) iniţiativele actorilor procesului de învăţământ pentru auto-organizare, recomandă reglementarea prin lege a organizaţiilor studenţeşti, consiliilor studenţeşti, colegiilor profesionale, organizaţiilor pedagogice; c) extinderea sistemului instituţional guvernamental şi civic destinat soluţionării problemelor caracteristice ale tineretului; d) constituirea unor case comunitare pentru tineret în fiecare centru de judeţ; e) constituirea unor centre de informare şi consultanţă pentru tineret în fiecare municipiu; f) elaborarea unui sistem pentru finanţarea normativă a organizaţiilor naţionale de tineret;

Sportul ca forţă de coeziune a comunităţii Mişcarea fizică, sportul stau la baza sănătăţii mintale şi fizice a indivizilor. Obiectivul UDMR este ca sportul să devină parte organică a stilului de viaţă. Este important ca toţi tinerii talentaţi să aibă posibilitatea de a se afirma în domeniul sportului. Uniunea Democrată Maghiară din România insistă asupra creării condiţiilor socio-economice şi locale care să faciliteze posibilităţi cât mai largi de a practica sporturi.

Considerăm importante următoarele: a) dezvoltarea posibilităţilor de a practica sportul în cadrul şi în afara şcolii, respectiv constituirea unor sisteme de concursuri la nivel local, regional şi naţional; b) predarea sportului de către profesionişti la toate nivelurile instituţiilor de învăţământ; c) asigurarea unor centre sportive multifuncţionale cu cooptarea autorităţilor locale şi a sferei private şi utilizarea în masă a acestora; Pentru îmbunătăţirea performanţei sportivilor noştri de vârf insistăm asupra următoarelor: d) finanţarea bugetară sporită a sporturilor olimpice; e) modificarea pozitivă a Legii sponsorizării; f) clarificarea dreptului de proprietate a centrelor sportive; g) învigorarea relaţiei dintre şcoli şi cluburile sportive.

Încurajarea mişcării Ca parte a culturii universale, sportul are un rol indispensabil în păstrarea şi îmbunătăţirea stării de sănătate spirituale şi fizice, a puterii de creaţie, a petrecerii timpului liber într-un mod plăcut şi util.

Aşadar: a) insistăm asupra extinderii finanţărilor din partea autorităţilor locale asupra organizării evenimetelor sportive locale; b) sprijinim organizarea pe grupe de vârstă a evenimentelor sportive naţionale; c) iniţiem introducerea evenimentelor sportive tradiţionale şcolare în calendarul competiţional al Ministerului Educaţiei; d) sprijinim încurajarea profesorilor de educaţie fizică în organizarea unor activităţi sportive în timpul liber. Iniţiem remunerarea separată a educaţiei sportive în afara programului şcolar;

7. PROTECŢIA MEDIULUI ŞI A NATURII

  34  

Pagina 35

Resursele şi bogăţiile naturale ale Transilvaniei reprezintă nişte comori ale căror păstrare şi conservare reprezintă o prioritate pentru Uniunea Democrată Maghiară din România. Cu ajutorul unor strategii adecvate, catastrofele ecologice pot fi prevenite şi poate fi evitat impactul negativ asupra mediului, survenit de exemplu ca urmare a contaminării aerului, a apelor sau a solului. Principiile de bază a politicii de mediu a UDMR sunt următoarele:

• • dreptul la un mediu sănătos;
• • respectarea principiului „poluatorul plăteşte”;
• • asigurarea principiului dezvoltării durabile;
• • implementarea politicilor de mediu menite să reducă efectele schimbărilor climatice;
• • respectarea principiului prevenirii în cazul investiţiilor;
• • tratarea protecţiei mediului ca o politică intersectorială şi nu ca un domeniu izolat;
• • tratarea criteriilor de mediu ca fiind prioritare în elaborarea politicilor de dezvoltare,

deoarece este de datoria noastră morală să asigurăm condiţii de trai şi pentru generaţiile următoare;

• • asigurarea unui sistem instituţional modern, bine pus la punct şi bine echipat pentru

protecţia mediului şi a naturii, care să integreze atât funcţiile de reglementare, cât şi cele de control;

• • colaborare continuă şi dialog permanent cu organizaţiile neguvernamentale de mediu;

Mediul urban UDMR sprijină introducerea şi utilizarea tehnologiilor verzi cu consum redus de energie, precum şi exploatarea surselor regenerabile de energie. Utilizarea unor asemenea tehnologii poate duce la mărirea competitivităţii localităţilor. Prin extinderea reţelelor de apă potabilă şi de canalizare, precum şi prin utilizarea de sisteme de epurare alternative, putem asigura condiţii de mediu sănătoase şi sustenabile în localităţi. Considerăm de o importanţă majoră închiderea depozitelor de deşeuri poluatoare şi sprijinim înlocuirea acestora cu depozite şi staţii de reciclare noi, moderne şi sigure, conforme cu normele comunitare în vigoare. De asemenea, sprijinim dezvoltarea de sisteme integrate de depozitare a deşeurilor, colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor conform standardelor. Sprijinim amenajarea de spaţii verzi în cadrul localităţilor, măsură care pe lângă impactul de mediu pozitiv are un efect benefic şi asupra comunităţilor locale.

Sprijinim continuarea programului Casa Verde. Sprijinim programul de izolare termică a blocurilor, care contribuie la gospodărirea raţională şi modernă a resurselor de energie. Introducerea mijloacelor de transport alternative în cadrul localităţilor, precum şi crearea infrastructurii aferente necesare, cum ar fi pistele de bicicletă, reprezintă o prioritate pentru UDMR. Se impune, totodată, elaborarea unei strategii moderne de transport urban, având ca scop reducerea traficului urban, introducerea mijloacelor de transport alternative, precum şi amenajarea unor zone pietonale în vederea reducerii poluării atmosferice. Protecţia naturii

  35  

Pagina 36

Elaborarea actelor normative care să asigure o protecţie şi un management mai eficient pentru zonele naturale protejate Natura 2000 reprezintă o prioritate pentru UDMR. Sprijinim, de asemenea, plata fără întârzieri a compensaţiilor pentru zonele naturale protejate Natura 2000. Sprijinim elaborarea Strategiei Naţionale de Securitate a Mediului. Urgentăm valorificarea certificatelor de emisii comercializabile conform prevederilor Protocolului de la Kyoto. Urgentăm elaborarea strategiilor de mediu pentru prevenirea catastrofelor ecologice, precum şi introducerea unor sisteme moderne de prevenire a inundaţiilor. Suntem împotriva cultivării plantelor modificate genetic, precum şi împotriva utilizării intensive a chimicalelor în agricultură şi a sprijinirii directe sau ascunse a acesteia. De asemenea, suntem împotriva introducerii speciilor neautohtone, cu excepţia culturilor destinate pentru producerea de biomasă.

Mediul industrial şi economic Sprijinim desfiinţarea urgentă şi reabilitarea adecvată a minelor şi a iazurilor de decantare dezafectate, a depozitelor de steril inactive, precum şi a zonelor industriale degradate, refacerea siturilor contaminate istoric, precum şi introducerea unor prevederi mai stricte pentru investiţiile noi în domeniul minier şi al industriei grele.

8. TURISM

Turismul este sectorul cu cel mai ridicat potenţial de creştere şi creare de locuri de muncă. Sprijinim exploatarea atractivităţilor naturale ale ţării şi în special ale Transilvaniei, valorificarea patrimoniului cultural printr-o strategie adecvată şi un concept de dezvoltare bine gândit. Obiectivul nostru este promovarea europeană a sectorului hotelier deţinut de proprietari maghiari din România. Prin dezvoltarea rapidă a infrastructurii transporturilor şi prin diferite beneficii la investiţii şi credite dorim să sprijinim dezvoltările în domeniul turismului a întreprinderilor mici şi mijlocii, creşterea competitivităţii lor. Finanţările bugetare şi din resurse unionale ale turismului trebuie valorificate în primul rând în domeniul dezvoltării infrastructurii de bază în turism şi în constituirea unor locaţii spectaculoase. Iniţiativele în acest sens ale întreprinderilor mici şi mijlocii trebuie sprijinite prin co- finanţarea investiţiilor şi a creditelor.

Insistăm asupra elaborării sistemului de turism rural prin următoarele mijloace: stabilirea unei reţele de marketing şi comercializare, impozitare, creditare şi garantare favorabilă, încurajarea formării profesionale în domeniu, simplificarea procesului de autorizare. Turismul oenologic şi gastro-turismul sunt părţi integrante ale turismului rural. Pentru promovarea acestora recomandăm iniţierea unor programe naţionale precum: „Calea vinului", „Calea apelor minerale", „Calea sării" etc. Pentru dezvoltarea turismului este importantă extinderea învăţământului special în domeniul industriei hoteliere.

  36  

Pagina 37

Este necesară elaborarea sistemului de finanţare a turismului medical, balnear, de tineret şi pentru vârstnici în aşa fel încât cecurile de vacanţă recent introduse să poată fi utilizate în aceste domenii. Patrimoniul cultural – patrimoniul construit sătesc (peisajul sătesc tradiţional, biserici, conace, case, porţi), patrimoniul etnografic şi spiritual (port popular, dansuri şi tradiţii populare) – sunt de o atractivitate aparte. Trebuie să acordăm atenţie accentuată comercializării produselor tradiţionale de artă populară şi de artizanat, contribuind astfel la supravieţuirea meşteşugurilor populare, la consolidarea comunităţilor rurale. Programul ”Produs Secuiesc” are prioritate sporită.

9. SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ, SOCIETATEA CUNOAŞTERII

Dezvoltarea rapidă a informaticii şi comunicaţiilor a schimbat radical cotidianul. Telefoanele celulare şi internetul au devenit mijloace indispensabile în sectorul economic şi în cel public, dar şi în domeniul educaţiei sau al ştiinţei. Utilizarea tehnologiilor informatice şi de comunicare a devenit parte integrantă a vieţii cotidiene. Circulaţia accelerată a informaţiei, bazele de date globale uşor de accesat, materialele şcolare digitalizate constituie baze noi pentru procesele economice, politice şi sociale. Un element important al compeitivităţii şi dezvoltării economice şi sociale este constituirea societăţii informaţionale: abordarea concentrată asupra inovaţiei şi cunoştinţelor influenţează întreaga politică socio-economică, aşadar acumularea continuă a cunoştinţelor are o importanţă aparte. Dezvoltarea societăţii informaţionale este un proces complex structurat pe multiple niveluri, având efect asupra multor pături sociale. După cum declară şi Strategia Europa 2020,

dezvoltarea generală a societăţii şi asigurarea locurilor de muncă în viitor necesită o societate informaţională în permanentă dezvoltare. România a pornit pe calea construirii societăţii informaţionale, iar comunitatea maghiară din România trebuie să constituie parte integrantă a acestui proces. Uniunea Democrată Maghiară din România sprijină orice iniţiativă sau strategie care pe lângă societatea românească include şi dezvoltarea în acest sens a populaţiei de etnie maghiară. Pentru comunitatea maghiară din România, realizarea societăţii informaţionale înseamnă deschidere, incluziune şi noi posibilităţi de afirmare. Construirea societăţii bazate pe cunoaştere poate avea rezultate pozitive din mai multe puncte de vedere: 1. În privinţa comunităţii maghiare din România dezvoltarea infrastructurii informatice contribuie la păstrarea identităţii acestei comunităţi prin păstrarea

tradiţiilor, educaţia în limba maternă, realizarea comunicaţiei on-line în limba maghiară în comunitate. 2. Pe plan naţional obiectivele referitoare la societatea informaţională în programul UDMR servesc atât comunitatea maghiară cât şi întreaga societate a ţării. Diferitele etape ale dezvoltării pot fi gândite şi implementate în armonie.

  37  

Pagina 38

Conţinuturile şi serviciile specifice regiunilor bilingve contribuie la dezvoltarea relaţiilor interetnice. 3. În privinţa comunităţii maghiare globale tehnologiile informaţionale şi de comunicaţii sunt mijloace ale dezvoltării relaţiilor dintre comunităţile maghiare oriunde în lume, oferind posibilitatea exprimării unităţii acestei comunităţi. 4. Pe planul Uniunii Europene, ca stat membru, România are interesul de a urmări şi implementa directivele unionale. Obiectivele Strategiei Europa 2020 sunt obligatorii atât pentru România, cât şi pentru populaţia de etnie maghiară din ţară, ele stabilind anumite direcţii pentru viitor:

• • Creştere inteligentă – constituirea economiei bazate pe cunoştinţe şi

inovaţie;

• • Creştere sustenabilă – sprijinirea unei economii mai eficiente din punct

devedere al raportului cost-beneficiu, mai ecologice şi mai competente;

• • Creştere incluzivă – o rată crescută a ocupării forţei de muncă,

încurajarea unei economii caracterizate prin coeziune economică, socială şi teritorială.

Dezvoltarea mijloacelor societăţii informaţionale are importanţă din mai multe puncte de vedere în România: 1. asigură compatibilitatea cu celelalte state membre ale UE în diferite domenii: domeniul economic, juridic, cultural şi educaţional; 2. introducerea într-un cerc larg a tehnologiilor informaţionale şi de comunicare (ICT) îmbunătăţeşte calitatea serviciilor publice şi reduce cheltuielile administrative.

UDMR trebuie aşadar să sprijine toate iniţiativele şi programele care urmăresc realizarea acestui obiectiv. Punctele cardinale ale acestei strategii sînt: 1. Economia: a) prin dezvoltarea informaticii şi a tehnologiilor informaţionale obiectivul este creşterea performanţei întregii economii; b) obiective e-business: comerţ electronic – simplificarea administraţiei on-line şi integrarea sistemelor IT în procesele de producţie; 2. Sănătatea: a) sprijinul protecţiei sănătăţii şi asistenţei medicale bazate pe tehnologii informaţionale şi de comunicare; b) informatizarea şi digitalizarea sănătăţii: card de sănătate, introducerea reţetei

electronice şi a fişei medicale electronice; 3. Educaţia: a) reforma educaţiei publice bazată pe tehnologii informaţionale şi de comunicare; b) echiparea şcolilor cu mijloace informatice şi internet în bandă largă.

  38  

Pagina 39

c) sprijinul educaţiei şi culturii în limba maghiară cu tehnologii informaţionale şi de comunicare: sprijinirea constituirii unor comunităţi virtuale care să sprijine educaţia şi cultura în limba maternă. 4. Administraţia: a) informatizarea amplă a serviciilor publice (sănătate, autoritatea fiscală, servicii sociale, administraţie publică); b) generalizarea semnăturii şi administraţiei electronice: managementul electronic al documentelor în toate instituţiile administraţiei publice; c) asigurarea interoperabilităţii instituţiilor publice informatizate; d) creşterea eficienţei relaţiei dintre sfera privată şi publică; e) creşterea eficienţei administraţiei publice prin introducerea sistemului Enterprise Architecture şi integrarea sa în programul de guvernare;

f) dezvoltarea continuă şi conştientă a infrastructurii informatice şi de comunicare necesare proceselor de administraţie publică; g) digitalizarea registrelor cadastrale indispensabilă pentru vânzarea-cumpărarea terenurilor şi înregistrarea lor conform unor parametrii de calitate, pentru stabilirea preţului pieţei, pentru sprijinul producţiei agrare;

• - sprijinul corelării şi informatizării autorităţilor fiscale;
• - îmbunătăţirea reformei proceselor administrative, a eficienţei şi transparenţei

impunerii taxelor şi impozitelor prin mijloace electronice.

5. Cultura: a) dezvoltarea şi sprijinul diversităţii culturale şi al conţinutului creativ; b) asigurarea utilizării limbii maghiare în domeniul telefoniei, al informaticii şi al comunicaţiilor (servicii poştale, pagini de internet oficiale ale instituţiilor publice, serviciile societăţilor de telefonie) în fiecare localitate din România unde trăiesc comunităţi etnice maghiare; c) acumularea, păstrarea şi promovarea patrimoniului cultural şi istoric sub formă electronică. Prezentarea valorilor şi tradiţiilor culturale maghiare în serviciile instituţiilor publice de informare-comunicare şi telefonie; d) sprijinul modificării legii arhivelor în vederea constituirii unei arhive digitale. 6. Alte domenii: a) e-accesibilitate: dezvoltarea structurii informatice şi asigurarea accesului la tehnologia

informaţională şi de comunicare a persoanelor cu dizabilităţi, a vârstnicilor şi a persoanelor defavorizate; b) sprijinul elaborării unui program care să finanţeze accesul la internet al familiilor defavorizate, al tinerilor defavorizaţi; c) sprijinul suplimentar al proiectului ”Economie bazată pe cunoaştere” finanţat de Banca Mondială, proiect cu un rol important în promovarea cunoştinţelor digitale; d) adoptarea celor 7 principii ale directivei europene “Agenda Digitală”;

  39  

Pagina 40

e) constituirea concurenţei sănătoase în cercul furnizorilor de servicii în comunicaţii în fiecare localitate din Transilvania; f) securitate digitală: modificarea şi actualizarea legislaţiei privind siguranţa datelor şi protecţia drepturilor de autor.

  40