Ediția 2012

Pagina 25

Insistăm asupra eligibilităţii costurilor aferente contabilizării, fiscalităţii, consultanţei de evaluare a riscurilor şi a consultanţei vizavi de procedurile de achiziţii publice în cadrul finanţărilor nerambursabile incluse în programele operative.

UDMR insistă asupra aplicării în România a „Testului IMM” după model european   prin

introducerea obligatorie a studiului de impact asupra sectorului IMM aferent oricărei măsuri legislative cu caracter economic, fiscal sau bugetar. Un rezultat negativ al „Testului IMM” înseamnă majorarea poverii administrative, birocratice asupra întreprinderilor mici şi mijlocii, acesta trebuind să atragă după sine, în mod obligatoriu, revizuirea proiectului de act normativ.

Agricultură, silvicultură, dezvoltare rurală

Pentru asigurarea un trai decent pentru cei care trăiesc în mediu rural este nevoie de elaborarea unei strategii agrare pe baze ştiinţifice, fiabile şi independente de tendinţele din mediul politic. Obiectvul acestei strategii este transparenţa şi profitabilitatea activităţilor gospodăreşti, respectiv creşterea forţei localităţilor din mediul rural de a-şi păstra locuitorii. Prin urmare considerăm că este necesară: a) integrarea treptată a agriculturii într-un program complex de dezvoltare rurală în cadrul căruia producţia să fie completată de îndeplinirea unor sarcini de protecţie a mediului, de protecţie a valorilor ecologice ale peisajului în aşa fel încât aceste noi sarcini să genereze şi un anumit venit; b) elaborarea, pe baza prevederilor Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene a unui sistem diferenţiat de finanţări aplicabil în România, acordându-se prioritate gospodarilor, întreprinzătorilor, întreprinderilor de familie, tinerilor cu vârsta sub 35

de ani; c) elaborarea şi introducerea unui sistem de finanţare în agricultură mai simplu, mai transparent, mai echitabil şi publicat în timp util, pentru facilitarea procesului de aplicare în aşa fel încât să se asigure accesul la informaţie, consultare şi opinie a organizaţiilor neguvernamentale şi a composesoratelor; d) constituirea unor reţele locale de consiliere agrară din resurse ale autorităţilor locale şi din resurse UE; e) aplicarea unor limitări şi reguli de împroprietărire aplicate cu succes în unele state membre ale UE; Elaborarea unei noi legi de utilizare a pământului, care să prevadă domiciliul local obligatoriu, conducerea unei gospodării, exercitarea activităţii în agricultură, educaţie în domeniu şi luarea în considerare a intereselor locale; f) garantarea dreptului la proprietate, protecţia unităţii domeniului, elaborarea condiţiilor

pentru comasare, schimb de teren, achiziţie de teren, chiria terenurilor agrare şi constituirea unei structuri raţionale a domeniului; g) constituirea, pentru minimalizarea riscurilor naturale ale producţiei agrare, a unui sistem de atenuare a daunelor cauzate de calamităţi naturale şi asigurarea anuală a resurselor necesare în acest sens prin constituirea unui fond pentru calamităţi naturale; h) reforma registrului cadastral indispensabilă pentru vânzarea-cumpărarea terenurilor, pentru înregistrarea lor conform unor parametri de calitate, pentru stabilirea preţului de piaţă a terenurilor, pentru finanţarea direcţionată a producţiei agrare; i) iniţierea construirii unui sistem de siguranţă a alimentelor de la terenul arabil la consumator; j) dezvoltarea infrastructurii agricole rurale cu accent pe interesele comunităţilor locale; k) împădurirea terenurilor arabile degradate, reînnoirea ariilor de tăiere pentru înlăturarea

eroziunilor avansate ale solului respectiv elaborarea unui sistem de finanţări destinat echipării terenurilor împădurite cu deschideri, arbori de protecţie anti-vânt, arii de protecţie împotriva incendiilor, locuri de alimentare cu apă şi drumuri forestiere;

  25  

Pagina 26

l) operaţionalizarea tuturor anunţurilor Planului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007, inclusiv cele legate de Natura 2000 şi pensionarea timpurie în agricultură; m) motivarea constituirii unor cooperative, asociaţii de producţie şi comercializare în sectoarele legume, fructe, lapte şi carne, cu resurse financiare ale autorităţilor locale şi bugetare;

Evaluarea indicatorilor caracterului rural atât conform standardelor naţionale, cât şi conform celor europene arată faptul că o parte semnificativă a teritoriului ţării şi marea majoritate a societăţii din România primeşte calificativul rural. Conform celor mai recente statistici, 87,1% a teritoriului României are caracter rural, iar 45,1% a populaţiei ţării trăieşte în mediul rural. Obiectivul politicii de dezvoltare rurală a UDMR este îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei din regiuni rurale, păstrarea mediului, a peisajului natural şi cultural, asigurarea dezvoltării sustenabile a regiunilor rurale conform caracteristicilor fiecărei regiuni şi conform Chartei Europene a Regiunilor Rurale. În acest sens este necesar: a) să insistăm asupra dezvoltării infrastructurii rurale în aşa fel încât condiţiile de viaţă şi şansele oamenilor de la sat să se apropie de condiţiile şi şansele celor de la oraş; b) susţinerea, din punct de vedere a creşterii atractivităţii mediului rural pentru proprii

locuitori, pentru gospodari şi gospodăriile de familie, pentru cei care sunt întreprinzători şi produc înainte de toate legume, fructe, carne şi lapte pentru piaţă; c) modificarea sistemului de clasificare a localităţilor din regiunile montane conform situaţiilor reale; d) susţinerea comasării în localităţile (în special în Secuime) unde parcelele lungi şi înguste îngreunează o gospodărire raţională a pământurilor; e) sprijinul generării noilor surse de venit în agricultură şi silvicultură (energie verde, biomasă, energie), elaborarea, în concordanţă cu Politica Agricolă Comună, a legislaţiei care să reglementeze finanţarea în acest domeniu; f) modificarea Codului Fiscal şi a Legii de administrare a păşunilor în aşa fel încât composesoratele să facă faţă aşteptărilor sociale din statutul lor;

Agricultura din România se bazează pe un sistem special al gospodăriilor de familie. O valoare primordială a conceptului nostru de dezvoltare rurală este modelul gospodăriilor de familie, iar obiectivul primordial este dezvoltarea acestora. Aşadar este nevoie de elaborarea unei strategii specifice integrate în sistemele agriculturii şi dezvoltării rurale europene. Pentru îmbunătăţirea competitivităţii sectorului agrar şi silvic este nevoie de elaborarea legii gospodăriilor familiale şi de constituirea unui sistem de finanţare a gospodăriilor familiale în conformitate cu prevederile UE în domeniu.

În acest sens sectorul creşterii animalelor are nevoie de finanţare sporită, iar producţia furajeră de asemenea. Eficienţa dezvoltării sectorului va creşte prin constituirea unei reţele de comercializare de tip cooperativist care să reprezinte la nivelul economiei de piaţă interesele gospodăriilor. Este totodată nevoie de încurajarea construcţiei spaţiilor de înmagazinare utilizând fonduri europene şi resurse ale autorităţilor locale.

Cu toate că marile întreprinderi europene din industria alimentară se află în fruntea tendinţelor din domeniu, introducerea noilor produse şi proceduri poate contribui semnificativ la creşterea performanţei gospodăriilor şi întreprinderilor de procesare mai mici. În gospodăriile rurale există posibilităţi reale pentru crearea şi comercializarea unor produse noi, pentru păstrarea mai multor valori în regiuni rurale prin programe de calitate, dar pentru aceasta este

  26  

Pagina 27

nevoie de sprijin profesional, tehnologic şi financiar adecvat pentru gospodarii care produc în primul rând alimente bio.

În acest sens sprijinim cu tărie în micro-regiuni constituirea unor unităţi de procesare a cărnii, laptelui, fructelor de pădure în vederea comercializării pe piaţă a unor produse caracteristice micro-regiunilor în cauză.

3. DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII

În urma crizei economice, cantitatea investiţiilor bugetare alocate dezvoltării infrastructurii a scăzut, acest fapt dezavantajând în special finanţarea dezvoltări infrastructurii rurale. În pofida acestora, investiţiile bugetare trebuie continuate şi este necesară elaborarea unor noi strategii pentru eliminarea lipsurilor infrastructurale. Sarcina diferitelor investiţii infrastructurale este împărţită de instituţiile autorităţilor locale şi de cele guvernamentale. Este important ca diferitele niveluri guvernamentale să elaboreze o strategie unitară la nivel local – (localitate, micro-regiune, zonă metropolitană), regional şi naţional. Pentru Uniunea Democrată Maghiară din România îmbunătăţirea infrastructurii circulaţiei este o prioritate. Pe lângă drumurile naţionale şi judeţene este importantă construirea unor coridoare de circulaţie, a unor autostrăzi şi căi ferate. Pentru noi, finalizarea autostrăzii Oradea–Cluj–Tg. Mureş–Braşov, a autostrăzii din Sudul Transilvaniei

Nădlac–Arad–Braşov–Bucureşti şi dezvoltarea drumurilor ce leagă Satu Mare de Oradea şi Arad de Timişoara în drumuri expres, respectiv construirea unor noi puncte de trecere a frontierei au prioritate. Un obiectiv accentuat al UDMR este construirea autostrăzii Tg. Mureş

• - Iaşi, trecând prin Secuime, racordând astfel acest teritoriu, cu semnificaţie majoră pentru

noi, la coridoarele internaţionale de transport. Este importantă, totodată, construirea infrastructurii de drumuri şi a centurii de ocolire a oraşelor mici şi mijlocii. Modernizarea Căilor Ferate Române este de importanţă majoră, în special pe ruta Braşov– Deda –Tg Mureş, este, de asemenea, importantă construirea unor centre logistice şi elaborarea sistemului de transport feroviar de marfă pe această rută. Este importantă eficientizarea aeroporturilor de pe teritoriul Transilvaniei. Sprijinim construirea unui aeroport lângă oraşul Braşov, facilitând astfel racordarea Secuimii la reţelele de transport internaţionale. Construirea infrastructurii rurale este o prioritate pentru UDMR, cu accent pe investiţiile în domeniul infrastructurii comunale, a sistemelor de apă potabilă, apă menajeră, a sistemelor moderne de epurare a apei menajere şi pe introducerea furnizării în sistem modern a energiei electrice.

Sprijinim introducerea tehnologiilor eficiente şi ecologice, respectiv exploatarea resurselor de energie verde şi regenerabilă. Siguranţa distribuirii energiei electrice este o condiţie importantă a funcţionalităţii economiei şi a modului de viaţă a cetăţenilor ţării. Ca putere legislativă şi parţial ca proprietar, statul trebuie să asigure, prin mijloace de piaţă, siguranţa furnizării energiei electrice, validarea intereselor de termen lung, respectiv protecţia mediului natural. UDMR sprijină continuarea investiţiilor în domeniul izolării termice a locuinţelor, respectiv în domeniul construirii sau reabilitării centrelor sportive şi culturale în localităţi rurale. Un obiectiv în domeniul modernizării este asigurarea serviciilor de internet în localităţile din Transilvania, crearea condiţiilor pentru racordarea lor la reţeaua world wide web, constituirea

  27  

Pagina 28

reţelelor de internet în bandă largă în întreaga ţară, toate acestea facilitând dezvoltarea economică şi socială a ţării.

4. SĂNĂTATE

Dreptul la sănătate este un drept individual şi colectiv primordial. Obiectivul Uniunii Democrate Maghiare din România este creşterea numărului de ani trăiţi de un individ în sănătate, asigurarea posibilităţii de vindecare şi îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru toţi bolnavii. Sănătatea este o valoare socială şi economică, păstrarea şi cultivarea ei fiind indispensabilă pentru asigurarea dezvoltării economice inovative şi sustenabile. Valorile noastre primordiale în domeniul politicii sănătătţii sunt dreptatea, echitatea, sustenabilitatea şi eficienţa. Dezvoltarea, prin utilizarea rezultatelor pozitive ale descentralizării reţelei spitalelor, a spitalelor transferate în administraţia autorităţilor locale este o prioritate din punct de vedere a furnizării serviciilor către cetăţeni. Pe lângă respectarea şi consolidarea prin control şi inspecţie a sistemului legislativ, Uniunea sprijină implementarea principiului neutralităţii sectoriale în domeniul finanţării instituţiilor

publice şi private. Insistăm asupra cooptării unor resurse alternative care să asigure îngrijirea mai eficientă a pacienţilor în domeniile în care sectorul de stat nu este prezent sau este prezent doar într-o mică măsură (îngrijirea pacienţilor în vârstă, îngrijirea pacienţilor la domiciliu, îngrijire paleativă). Sprijinim elaborarea mecanismelor de compensare în Uniunea Europeană în aşa fel încât problema resurselor umane în sănătate să fie tratată ca prioritate şi să se elaboreze reglementări la nivelul celor din Uniunea Europeană. Obiectivul nostru este constituirea unui sistem de îngrijire a bolnavilor echitabil, uman, european, din acest motiv insistăm asupra continuării şi finalizării reformei în sănătate.

Considerăm că este importantă: a) creşterea graduală a resurselor bugetare alocate sănătăţii, în aşa fel încât în 2016 să se atingă cota de 6% din PIB alocată în sistem; b) desfiinţarea sistemului de conducere bipolar în sănătate: condiţia implementării unei politici coordonate şi eficiente în sănătate este funcţionarea sistemului conform unei strategii unitare; c) operarea unui sistem informatic în sănătate eficient, adaptat normelor europene, introducerea cât mai rapidă a cardului de asigurare medicală; d) continuarea marilor investiţii infrastructurale finanţate în perioada 2010-2012 având în vedere expunerea mărită a judeţelor-frontieră după intrarea în vigoare a directivei unionale privind furnizarea transfrontalieră a serviciilor în sănătate (octombrie 2013); e) elaborarea principiilor sistemelor controlate de îngrijire a bolnavilor la nivelul

regiunilor de dezvoltare, cu luarea în considerare a competenţelor profesionale şi a infrastructurii disponibile; f) continuarea armonizării legislaţiei, constituirii unui sistem de îngrijire eficient, introducerea unor noi forme de funcţionare (operarea spitalelor de către fundaţii, de exemplu) cu adoptarea unei legi moderne a sănătăţii publice; g) reorganizarea programelor naţionale în sănătate: este nevoie de dezvoltarea programelor naţionale de prevenţie, iar cele destinate vindecării, în cazul asiguraţilor, trebuie transferate în cercul serviciilor garantate;

  28  

Pagina 29

h) administrarea şi utilizarea fondului de asigurare în sănătate în mod transparent şi direcţionat, exclusiv în favoarea pacientului asigurat; i) continuarea modelului sistemului bugetar multianual introdus în sănătate în anul 2011, pentru calculabilitatea şi programarea mai eficientă a sistemului; j) consolidarea instituţiei medicului de familie prin alocarea unor resurse mai mari (12% a cheltuielilor totale în domeniul sănătăţii pe termen mediu) şi prin reevaluarea rolului medicului de familie, extinderea competenţelor sale; k) dezvoltarea serviciilor ambulatorii, respectiv a formelor de îngrijire zilnice sau de o zi în loc de internările spitaliceşti pe termen lung mult mai costisitoare; l) elaborarea unui sistem alternativ de remunerare a angajaţilor în sănătate pentru o mai bună motivare a lor şi pentru reducerea migraţiei personalului medical spre Vest, pentru asigurarea unui prestigiu adecvat al medicilor şi personalului medical cu

dedicaţie pentru profesia lor; m) modificarea legislaţiei privind evenimentele de malpraxis pentru o funcţionare mai eficientă şi pentru plata mai rapidă şi proporţională a compensaţiilor, asigurarea unui sistem de asigurare pentru malpraxis cu acumulare de capital care să faciliteze finanţarea unor proiecte de prevenţie în domeniu; n) asigurarea utilizării limbii materne în sănătate în spiritul legii nr. 46/2003.

5. BUNĂSTARE ȘI SECURITATE SOCIALĂ

Protecţia socială este o componentă de bază a modelului social european bazat economia socială de piață. Un principiu general acceptat în Uniunea Europeană este prezenţa permanentă a politicilor sociale deopotrivă în perioadele de creştere economică, dar și în cele de recesiune sau criză. Criza economico-financiară creează dificultăţi majore pentru întreaga populaţie, iar distribuirea acestora ar trebui să fie echitabilă, bazată pe principiul proporţionalităţii. Greutăţile nu trebuie suportate exclusiv de către categoriile sociale cu venituri mici. În anii trecuţi, s-a realizat introducerea unui număr mare de reforme sociale. Astfel de măsuri sunt sistemul public de pensii, asigurările private şi facultative în domeniul pensiilor, serviciile sociale, ajutoarele pentru creşterea copilului, alocaţiile pentru familii, protecţia socială a persoanelor cu dizabilităţi, integrarea socială a şomerilor, protecţia socială a persoanelor vârstnice, construirea unor locuinţe pentru tineret, etc. Iniţiem şi sprijinim în

continuare orice măsură menită să soluţioneze probleme sociale reale. În vederea asigurării unei vieţi umane demne trebuie să acordăm o atenţie sporită acelor grupuri sociale care, din diverse motive, nu-şi pot trăi viaţa în parametrii calitativi general acceptați în societate. Discriminarea socială, sărăcia, lipsa de protecţie socială sunt factori care influenţează în mod negativ viaţa de zi cu zi, generând probleme sociale. Prin urmare principalul nostru obiectiv este reducerea sărăciei şi eliminarea excluziunii sociale.

Asumarea rolului de sprijin al comunităţii este importantă, acesta implicând consilierea, informarea, integrarea socială a păturilor sociale vulnerabile, respectiv accesul acestora la serviciile sociale oferite de către stat şi organizaţii neguvernamentale.

Politică socială

Cea mai importantă problemă este îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale vârstnicilor. Măsurile de austeritate introduse din pricina crizei economice, îngheţarea pensiilor, dar şi

  29  

Pagina 30

cheltuielile comune crescute, creşterea continuă a preţurilor (în special la alimentele de bază şi la medicamente) înseamnă pentru mulţi pensionari pierderea demnităţii.

Aşadar insistăm asupra următoarelor: a) deblocarea pensiilor, creşterea valorii pensiilor şi păstrarea puterii lor de cumpărare; b) elaborarea şi implementarea unui program de corecţie a pensiilor pe perioada 2012- 2016 pentru reducerea disproporţionalităţilor generale şi tipice între diferite grupuri de pensionari; c) eliminarea inechităţilor din Legea pensiilor; garantarea posibilităţii nelimitate de a acumula pensii şi salarii bugetare. Limitările actuale sunt umilitoare faţă de cei care au muncit atât pentru pensie, cât şi pentru salariul lor, dar sunt şi profund anti- constituţionale: dreptul la pensie este un drept de proprietate pe care statul nu îl poate leza; d) reexaminarea impozitării pensiilor în sensul ca obligativitatea plăţii impozitelor să se refere doar la pensiile speciale;

e) îmbunătăţirea condiţiilor dreptului la alocaţia pentru văduve; f) îmbunătăţirea activităţii caselor judeţene de pensii; g) contracararea abuzurilor şi problemelor în domeniul călătoriei compensate a pensionarilor; h) îmbunătăţirea condiţiilor de vacanţă de odihnă şi îngrijire medicală a pensionarilor; Cei cu dizabilităţi au aceleaşi drepturi ca restul cetăţenilor. Îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor cu dizabilităţii şi integrarea lor socială este printre cele mai importante obiective ale UDMR. Pentru asigurarea egalităţii în şanse a persoanelor cu dizabiliăţi este recomandată elaborarea unor programe de reabilitare la nivel naţional şi la nivelul autorităţilor locale. Luptăm pentru eliminarea oricăror forme de discriminare a celor cu dizabilităţi. Sprijinim orice iniţiativă, program, resursă destinată persoanelor cu dizabilităţi. Accesul deplin al celor cu dizabilităţi la produse si servicii este încă o problemă nesoluţionată.

În acest context urmărim accentuat facilitarea participării celor cu dizabilităţi la formele vieţii sociale. Înlăturarea obstacolelor înseamnă crearea unor condiţii pentru cei cu dizabilităţi care să contracareze lipsurile suferite datorită dizabilităţii lor. Respectarea drepturilor celor cu dizabilităţi trebuie controlată la modul cel mai concret şi eficient. Vom analiza permanent legislaţia existentă şi vom face recomandări pentru modificarea lor conform necesităţilor.

Iniţiem: a) asigurarea locurilor gratuite în sistemul învăţământului public superior pentru persoane cu dizabilităţi; b) asigurarea – în funcţie de necesităţi – pentru studenţi a gratuităţii totale în învăţământul public şi privat;

Pentru integrarea socială a locuitorilor localităţilor defavorizate şi pentru reducerea inegalităţii în şanse din cauza dezavantajelor teritoriale insistăm asupra implementării rapide a programelor de creare a locurilor de muncă în aceste regiuni, în primul rând prin calificarea resurselor umane şi prin constituirea unor parteneriate locale. Organizaţiile nonprofit şi bisericile asigură o parte semnificativă a serviciilor sociale. Aceste entităţi realizează îngrijirea bătrânilor în cămine pentru vârstnici şi în sisteme de îngrijire a pacienţilor/vârstnicilor la domiciliu, facilitează îngrijirea, angajarea, protecţia persoanelor cu dizabilităţi, luptă pentru drepturile copilului şi pentru asigurarea unei vieţi demne, şi operează multe alte programe sociale. Dorim să sprijinim instituţiile similare, să finanţăm activitatea lor şi să le creăm condiţii favorabile.

  30  

Pagina 31

Luptăm continuu pentru reducerea gradului de sărăcie. Încurajăm membrii comunităţii noastre să exploateze posibilităţile studiului continuu atât în sistemul de învăţământ preuniversitar şi univresitar cât şi în sistemul de educaţie continuă al adulţilor. Educaţia, nivelul profesional cresc şansele angajării şi reduc gradul de sărăcie. Obiectivul nostru este asigurarea accesului la un sistem educaţional cât mai bine adaptat la condiţiile de pe piaţa forţelor de muncă pentru membrii comunităţii noastre.

Pentru facilitarea ocupării forţei de muncă şi reducerea nivelului şomajului insistăm asupra dezvoltării diferitelor programe de creare a locurilor de muncă, prin finanţare şi asigurarea unor condiţii favorabile. Acordăm atenţie sporită integrării pe piaţa forţelor de muncă a tinerilor, a persoanelor cu dizabilităţi şi a celor cu vârsta peste 45 de ani. Insistăm asupra operării economiei sociale menită să faciliteze integrarea socială şi angajarea persoanelor defavorizate. În urma efectului factorilor demografici nefavorabili şi a şomajului structural, educaţia adulţilor, problema educaţiei pe întreaga perioadă a vieţii este din ce în ce mai importantă. Sprijinim extinderea şi consolidarea reţelei de educaţie pentru adulţi în limba maghiară în special în domeniul învăţământului mediu sanitar şi de profil informatic. Sprijinim pregătirea la locul de muncă şi perfecţionarea reglementărilor în acest domeniu. Pentru ocuparea forţei de muncă este necesară elaborarea unor soluţii mai bune în organizarea muncii şi de angajare mai flexibile – cum ar fi munca de la distanţă.

Aceasta este o formă a organizării şi/sau efectuării muncii care utilizează tehnica informaţiei în cadrul relaţiei de muncă, în aşa fel încât munca concretă este efectuată în altă locaţie decât sediul angajatorului. Pentru facilitarea angajărilor cu program de muncă parţial este necesară modificarea Legii nr. 76/2002 privind stimularea ocupării forţei de muncă şi sistemul asigurărilor pentru şomaj în aşa fel încât să fie posibil sprijinul mărit al angajatorilor care angajează forţă de muncă a cărui interes este prestarea muncii cu program de muncă parţial.

Sprijinim şi facilităm dialogul între angajaţi şi angajatori referitor la creşterea productivităţii muncii şi la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă.

Consolidarea sferei economice, încurajarea întreprinderilor, supravieţuirea şi dezvoltarea acestora sunt elemente importante ale asigurării unui nivel de trai cât mai ridicat.

Insistăm asupra utilizării mai eficiente a fondurilor europene pentru facilitarea integrării sociale.

Acordăm atenţie sporită protecţiei sănătăţii şi siguranţei la locul de muncă. Nu este suficientă simpla preluare a reglementărilor UE în domeniul protecţiei muncii, acestea trebuie implementate şi funcţionarea lor trebuie controlată, lucruri care încă presupun eforturi însemnate.

Este importantă armonizarea continuuă a reglementărilor în domeniul sistemului serviciilor sociale conform dinamicii necesităţilor sociale. Serviciile sociale sunt destinate asigurării bunăstării publice în reprezentanţa unui sistem echitabil.

Protecţia drepturilor copilului

Protecţia drepturilor copilului înseamnă garantarea drepturilor omului pentru copii. Statul trebuie să garanteze drepturile primordiale, adică dreptul la dezvoltare sănătoasă (la educaţie,

  31  

Pagina 32

servicii medicale, servicii sociale) dreptul la protecţie împotriva violenţei, la tratament egal, la participare etc. În acest sens, în cadrul reformei justiţiei Uniunea Democrată Maghiară din România insistă asupra constituirii unui sistem juridic favorabil garantării drepturilor copilului în România. Pentru implementarea intereselor primordiale ale copilului şi a principiului procedurilor rapide în procesele legate de minori este nevoie de constituirea, pe plan naţional, a Tribunalelor pentru Minori şi Familie, respectiv iniţierea de programe de training pentru judecători. Totodată, este necesară modificarea procedurilor în vederea stabilirii unei atmosfere potrivite minorilor astfel încât procedurile civile sau penale la care participă minori să nu influenţeze negativ dezvoltarea lor. Responsabili pentru educaţia copilului sunt în primul rând părinţii, prin urmare protecţia drepturilor copilului este inseparabilă de protecţia familiei. Dacă părinţii, din fie ce motiv, nu

sunt în stare să îşi îndeplinească într-un mod adecvat sarcinile de a-şi educa şi îngriji copilul, în baza principiului subsidiarităţii, comunitatea şi statul trebuie să intervină şi să ofere ajutor. În acest sens, autorităţilor locale şi judeţene le revine sarcina de a identifica familiile care din cauza diferitelor motive se luptă cu pericolul excluziunii sociale şi să ofere servicii adecvate acestora. Pentru eficientizarea intervenţiilor sociale este necesară continuarea reformei sistemului de servicii sociale. În acest sens, pentru creşterea calităţii şi a eficienţei în costuri a serviciilor sociale, UDMR sprijină desfiinţarea situaţiei de monopol a furnizorilor publici de servicii sociale. Orgnizaţiile civice şi bisericile joacă în mod tradiţional un rol important în sistemul de servicii sociale din Transilvania. Considerăm importantă consolidarea continuuă a acestora prin constituirea unui sistem bugetar de finanţare echitabil, transparent, centrat pe rezultate şi controlat.

Este necesară trecerea de la un sistem de sprijin social bazat pe alocaţii la un sistem de sprijin social bazat pe servicii. Desfiinţarea excluziunii sociale şi a sărăciei în rândul copiilor este posibilă doar prin intervenţii armonizate, bazate pe principiul dezvoltării, flexibile şi teritoriale. În acest sens, Uniunea insistă asupra elaborării şi implementării unor strategii teritoriale de integrare socială şi dezvoltare, utilizând toate resursele disponibile ca stat membru a Uniunii Europene (vezi Planul de dezvoltare Transilvania 2020). Statul garantează dreptul la învăţământ, însă exerciţiul acestui drept este des obstrucţionat de către factori legaţi de excluderea socială: lipsa condiţiilor materiale, izolare teritorială, încadrarea copiilor în muncă etc. Desfiinţarea acestor factori este indispensabilă pentru înscrierea tuturor copiilor de vârstă şcolară în şcoli şi pentru absolvirea şcolilor de către aceştia. În acest sens, sprijinim constituirea unor centre comunitare, deoarece acest tip de

serviciu joacă un rol cheie în domeniul activităţilor de protecţie a copilului şi familiei şi în domeniul activităţilor de tineret. Punem accent şi pe învăţământul preşcolar, pe alcătuirea unor reţele de creşe şi grădiniţe, pentru că este necesară constituirea unui sistem de calitate, flexibil de servicii educaţionale şi de îngrijire cu program prelungit a copiilor sub 6 ani cu finanţare din partea autorităţilor locale.

6. TINERET ŞI SPORT

Reprezentarea intereselor tineretului maghiar din România este un obiectiv prioritar pentru Uniunea Democrată Maghiară din România. Tineretul maghiar din România este factor determinant al viitorului societăţii noastre, garanţia supravieţuirii, înnoirii şi continuităţii

  32