Conținutul ediției
Textul documentului
Această ediție nu are încă o structură pe capitole și propuneri. Textul extras poate conține diferențe de formatare față de documentul-sursă.
Pagina 26
reformele toxice de după 1989, ci merge pe aceeași viziune cu acestea, pentru a
desăvârși procesul de descolarizare a României, inclusiv prin promovarea in-
oportună a nocivei „digitalizări a educației“, care înseamnă în fapt distrugerea
totală a ceea ce a însemnat și ar trebui să însemne învățământul românesc.
Considerăm că acum, după 32 de ani de subminare sistematică a învățământu-
lui, a sosit timpul să punem capăt acestor reforme dezastruoase, și să începem să
ne întoarcem, pas cu pas, la educația clasică, sănătoasă și eficace, și la o normal-
itate atât de necesară pentru copiii noștri și pentru viitorul României noastre.
După cum se vede, toate planurile care există până acum: nu sunt pe termen
lung, doar cel mult mediu; denotă lipsa unei viziuni de ansamblu, coerente și
corecte, care să acopere toate sferele și problemele societății românesti; și sunt
în mare parte copiate direct sau inspirate masiv din alte planuri și strategii la
nivel european sau global, nefiind deloc adaptate la specificul nostru, și demon-
strând atât o totală lipsa de originalitate în concepție, cât și o lipsă de înțelegere
a mentalității, sufletului și specificului românesc.
Despre necesitatea unui plan de țară,
bazat pe o viziune care să unească în jurul
său tot ce mai este sănătos în societatea
românească
Orice plan pleacă de la o viziune cât mai clară, coerentă și detaliată asupra
viitorului. Că să poți să ajungi undeva, trebuie să știi exact unde vrei să mergi.
De aceea, este esențial să stăm acum și să ne gândim bine cum ne-am dori să fie
România noastră peste 30 de ani. Cum ne-am dori să fie țara bătrâneților noas-
tre, țara unde vor trăi copiii și nepoții noștri? Cum ne-am dori să fie românii, la
nivel de elite, dar și la nivelul oamenilor de rând, peste 30 de ani? Cum ne-am
dori să fie, să se comporte și să judece copiii și nepoții noștri, și compatrioții lor,
de peste 30 de ani? Ce valori, principii și modele, și ce mentalitate ne-am dori să
aibă românii din 2050?
Un defect fundamental pe care îl au toate planurile și strategiile naționale gân-
26
Pagina 27
dite de politicienii de azi este faptul că toate pun carul înaintea boilor, punând
accent, în proporție de peste 90%, doar pe rezolvarea problemelor materiale:
toți ne promit o infrastructură mai bună, autostrăzi, drumuri, canalizări, școli
noi și frumoase, spitale moderne și utilate, creșterea nivelului de trăi. Altceva nu
știu, nu vor și nu pot să promită.
Însă, Omul – celula de bază, cu toate nevoile sale cele mai profunde, este
ignorat de orice plan gândit de specialiști. Problemele cele mai importante,
la care trebuie neapărat intervenit cu prioritate absolută sunt două: Oprirea
depopulării țării prin măsuri ferme de protejare a Familiei Românești, și Re-
construirea din temelie a sistemului de Educație, pentru educarea populației și
schimbarea mentalităților nesănătoase pentru viitorul nostru.
Pentru că, degeaba ajungi să construiești drumuri, școli și spitale, dacă pop-
ulația ți se împuținează într-un ritm accelerat, de la an la an, cu miloane de
români care emigrează și cu un număr tot mai mic de căsătorii și de nașteri.
Numai în ultimii 13 ani, România a pierdut aproape 5 milioane de cetățeni prin
emigrație, în timp ce natalitatea este într-o scădere continuă din 1990 până
acum. Toate estimările făcute pe plan național și internațional arată că, dacă nu
se schimbă radical condițiile actuale, populația României se va reduce până la
15 milioane în 2050, de la 23 milioane cât aveam în 1990. Dacă nu se iau măsuri
urgente, radicale și eficiente pentru oprirea hemoragiei prin emigrație și pentru
creșterea natalității, România de peste 30 de ani va fi o țară depopulată, cu o
populație îmbătrânită și săracă, fără nicio speranță pentru viitor.
În același timp, degeaba construiești o infrastructură de top, dacă nu
reconstruiești educația, mentalitatea, și moralitatea oamenilor care o folosesc.
Este ca și cum te duci la un om dintr-un sat, care are casa și curtea în paragină,
și gardul prăbușit, și vrând să-l ajuți, îi aduci materiale, scule și unelte, însă
vezi după un timp că nu s-a schimbat nimic în gospodăria lui, deși tu ai cheltuit
mulți bani să îl ajuți. Pentru că, deși ai investit destul, nu ai lucrat și la om, la
mentalitatea lui, fără de care nicio investiție materială nu va avea niciun efect
pozitiv și durabil. Dacă vrei să obții efecte durabile, trebuie să îl ajuți în primul
rând pe om să redescopere ce înseamnă să fie un bun gospodar, și ce valoare au
munca, cinstea și hărnicia. Schimbarea profundă vine doar prin Educarea pe
principii clasice, sănătoase a românilor, și prin Muncă cinstită, cu multă trudă și
eforturi.
27
Pagina 28
Spiru Haret, cel mai important reformator al Școlii Românesti moderne, spunea
că: „Așa cum arată astăzi Școala, va arăta mâine Țara“. în calitate de ministru,
Spiru Haret a condus reforma învățământului românesc de la sfârșitul secolului
XIX. Ca urmare a eforturilor sale, între anii 1897 - 1910 s-au ridicat în toată țara
2.343 de școli, dintre care 1.980 doar cât timp Haret a fost ministru. Rămâne
să ne întrebăm: prin comparație, câte școli au ridicat cei vreo 25 de miniștri ai
Educației pe care i-am avut în cei 32 de ani de după 1989?
Despre rolul esențial al Muncii, marele nostru istoric Nicolae Iorga spunea:
„Țara noastră are, înainte de toate, o datorie: aceea de a munci. S-a muncit prea
puțin, s-a muncit prea răzleț (...) Schimbările mari, revoluțiile, se fac după ce o
națiune a îndeplinit rostul ei istoric. Noi suntem însă numai la începutul acestui
rost, și foarte multă vreme nu ni se cere altceva decât unirea tuturor puterilor
pentru a face isprava care se așteaptă de la noi. (...) Munca e cel mai potrivit
dezinfectant al tuturor neajunsurilor morale. Atunci când toată lumea muncește,
prin muncă se face osebirea între acela care înțelege a se ridica și a se menținea
fără muncă și aceia a căror muncă aduce după dânsa totdeauna o răsplată.
Muncă, bună înțelegere – acesta este programul de astăzi și de oricând pentru
națiunea noastră.“ – „Discurs de solidarizare“(1930)
Poate că ar fi înțelept să ne inspirăm și din sfatul Goldei Meir (prim-ministru al
Israelului între 1969-1974), către poporul evreu, întors în Israel:
„Dacă vreți să construiți o țară în care se vor întoarce fii și fiicele voastre, dacă
vreți să construiți o țară din care oamenii vor pleca doar în timpul vacanțelor,
dacă vreți să construiți o țară care nu va avea frică pentru viitor, atunci faceți
doar trei pași esențiali:
◊ Echivalați corupția cu trădarea de țară, iar oficialii corupți cu trădăto-
rii de neam.
◊ Faceți trei profesii cele mai bine plătite și cele mai respectate: profe-
sia de militar, profesor și medic.
◊ Și cel mai important – munciți, munciți și munciți, pentru că nimeni
în afară de voi nu vă va proteja, nimeni în afară de voi nu vă va hrăni
și voi aveți nevoie de țara voastră, nimeni altcineva“.
28
Pagina 29
Despre modalitatea de închegare a unei
viziuni comune asupra viitorului
Desigur că, pentru ca o viziune comună asupra viitorului României să poată să
devină realitate, trebuie mai întai să fie împărtășită de majoritatea românilor,
indiferent de categoria socială, profesională, etnică sau religioasă din care fac
parte. Trebuie așadar să gasim cel mai mic numitor comun între români, un
set minim de principii și valori care să fie împărtășite de toți care își doresc ca
această viziune asupra viitorului României să devină realitate.
Care sunt acele principii de bază de la care putem să plecăm împreună în
creionarea unei viziuni comune asupra viitorului, asupra României noastre de
peste 30 de ani?Iată cele 20 de Principii pe care le propunem:
1. Unitate – pentru a putea să punem în practică o viziune comună, și
pentru a atinge un scop și obiective comune, este nevoie în primul
rând să fim uniți.
2. Memorie – nu putem să ne construim viitorul dacă nu păstrăm și
legătura cu trecutul nostru colectiv, cu istoria și cu eroii noștrii.
3. Tradiție – avem datoria morală de a ne păstra, prețui și transmite
mai departe tradițiile noastre, pe care le-am moștenit de la înaintași.
4. Moralitate – fără principii solide și o moralitate pe fundamente
creștine, societatea noastră este în pericol de a-și pierde reperele nor-
malității și direcția.
5. Solidaritate – trebuie să găsim puterea de a ieși din individualismul
nociv, și de a fi solidari la nevoie cu toți semenii noștri români și cu
problemele lor.
6. Demnitate – trebuie să ne recăpătăm demnitatea națională în lume,
dar și să ne apărăm fiecare demnitatea noastră individuală și pe cea a
familiilor noastre.
7. Regenerare – după decenii de degradare în aproape toate dome-
niile, e timpul pentru regenerarea morală și materială a națiunii și a
29
Pagina 30
țării noastre.
8. Dragoste – cea mai puternică formă de legătură dintre oameni,
esențială atât în legăturile din familie, cu cei din jur, cât și în legătura
dintre români și țara lor.
9. Speranță – românii au nevoie să își regăsească speranța într-o viață
împlinită și un viitor decent în țara lor, pentru ei și familia lor.
10. Educație – baza pentru renașterea și viitorul României este recon-
struirea pe temelii solide și sănătoase a sistemului de învătământ, pus
la pământ de 32 de ani de reforme și contrareforme haotice și nocive.
11. Respect – pentru a trăi civilizat împreună în aceeași țară, trebuie să
reînvățăm să ne respectăm între noi, oricât de diferiți am fi, dar și să
ne alegem conducători demni de respect, care să îi respecte la rândul
lor pe românii de rând.
12. Meritocrație – este esențial pentru dezvoltarea țării ca în toate
funcțiile și posturile importante să ajungă români de valoare, buni
profesioniști, aleși doar după merite, studii și abilități, nu după nepo-
tisme și prin corupție.
13. Suveranitate – atât statul cât și cetățenii au datoria să apere suver-
anitatea țării, care, potrivit Constituției, aparține poporului român.
14. Muncă – pentru ridicarea și reconstruirea României, este necesar că
toți românii apți să pună umărul și să muncească din greu, fiecare la
locul său și cu abilitățile sale.
15. Conștiință – pentru renașterea României, este nevoie de deșteptar-
ea conștiinței naționale, civice și morale a tuturor românilor.
16. Identitate – într-o lume tot mai globalizată și haotică, este esențial
să știi bine cine ești, de unde vii, ce te definește și te diferențiază, care
este identitatea ta națională , culturală și religioasă, și care sunt prin-
cipiile și valorile pe care le aperi și afirmi, în fața oricăror atacuri și
manipulări nivelatoare.
17. Siguranță – într-o lume tot mai nesigură, unde zi de zi apar noi și
noi pericole și amenințări, avem o tot mai mare nevoie de siguranță,
de la nivel național și nivel local, până la nivelul familiei și cel person-
al, a fiecărui român.
30
Pagina 31
31
Pagina 32
18. Responsabilitate – pentru reconstruirea României, avem nevoie de
oameni responsabili, la toate nivelurile, de la simpli angajați care să
își îndeplinească cu responsabilitate sarcinile către angajatori, până
la politicieni, care să își îndeplinească cu responsabilitate promisiuni-
le către alegători.
19. Credință – avem nevoie atât de credință în Dumnezeu, cât și de
credință în Țară noastră, în cei din jurul nostru și în noi înșine, după
decenii de neîncredere.
20.Dreptate – avem nevoie de o justiție puternică, imparțială, care să
asigure că se face dreptate, atât în cazul celor care încalcă legea, dar și
în conflictele dintre cetățeni, ca și în cele dintre stat și cetățeni.
Cum ne-am dori să fie România noastră
peste 30 de ani, în anul 2050
Vă invităm acum să vă imaginați cum ar putea arăta țara noastră peste 30 de
ani, după aplicarea Planului de Țară România 2050.
România noastră va fi o țară independentă, suverană, unită, puternică, demnă și
prosperă, unde oamenii trăiesc în pace, bunăstare și bună înțelegere.
O Românie în care Familia Românească, cu toate nevoile sale, este mereu în
centrul preocupărilor statului, conducătorilor și oamenilor politici.
O țară cu lideri autentici, care se ghidează după testamentul lui Avram Iancu –
„Unicul dor al vieții mele a fost să-mi văd națiunea mea fericită“.
O țară unde cei care o conduc se consideră slujitorii românilor, iar nu stăpânii
lor, și au mereu ca prioritate zero interesele și nevoile cetățenilor și ale țării.
O Românie care are oameni politici demni, cu caracter, principii și onoare, care
urmează îndemnul domnitorului Alexandru-Ioan Cuza, de la fondarea statului
Român modern: „Vă iubiți patria; veți ști dar a o întări!“.
O țară mai mare, care să cuprindă teritoriile României de azi și Republicii Mol-
dova - ReUnificate, dar care să aibă o grijă părintească și de toți românii din
32
Pagina 33
comunitățile istorice, rămași în afara granițelor Țării-Mamă.
O țară cu o populație numeroasă, nu în declin, ci în creștere demografică, cu o
populație sănătoasă și bine educată, unită în jurul identității noastre naționale.
O Românie condusă de lideri și oameni politici iubitori de țară, cu caracter,
demnitate, competență, principii, moralitate, frică de Dumnezeu, și care au un
puternic sentiment al responsabilității față de românii pe care îi slujesc.
O țară unde deciziile capitale, de importantă crucială pentru viitorul țării și
pentru viețile tuturor românilor, sunt luate prin consultarea directă prin refer-
endum a voinței tuturor cetățenilor.
O Românie liberă, independentă și suverană, care refuză cu demnitate și fer-
mitate să fie o colonie de facto a oricărei mari puteri, superputeri sau structuri
supranaționale, din orice parte a lumii ar fi acestea.
O Românie care protejează și susține, ca fiind elemente esențiale, demnitatea
umană a fiecărui român, conceptul de familie naturală și unitatea națională .
O țară cu servicii de informații puternice, eficiente, bine pregătite, dotate și fi-
nanțate, care respectă dictonul „Patria înainte de toate“, cu conducători și agenți
care iubesc sincer România, și pun întotdeauna pe primul loc interesul național
și al românilor, pe care îi protejează și slujesc cu loialitate, cinste și devotament.
O Românie care are o armată respectată de populație și temută de dușmani, o
armată numeroasă și puternică, bine dotată cu tehnică de luptă modernă, capa-
bilă să își apere teritoriul național în față oricăror amenințări externe.
O Românie care are o politică externă inteligentă, echilibrată și flexibilă, orien-
tată mereu numai spre interesul național, o țară care știe să facă alianțe bilater-
ale și multilaterale strategice, economice, politice și militare, cu alte state din re-
giune, dar și din alte părți ale lumii, adaptându-se rapid și eficace la schimbările
contextului geostrategic și geopolitic local, european și mondial.
O Românie cu un sistem politic reformat, stabil și benefic pentru cetățeni, în
care politicienii își asumă clar și ferm responsabilitatea pentru promisiunile
electorale făcute, iar cetățenii care i-au ales au la îndemână mijloace suficiente și
eficiente pentru a-i trage la răspundere atunci când nu își îndeplinesc promisiu-
nile, sau chiar acționează în direcție contrară acestora.
O țară cu orașe mari și medii puternice și dezvoltate economic în mod echilibrat
și durabil, dar și cu orașele mici revitalizate, cu locuri de muncă suficiente în
33