Ediția 2000

Pagina 17

Experiența guvernării care-și încheie acum mandatul a confirmat încă o dată că investitorii străini vin numai acolo unde pot obține profit și unde li se oferă motivație și argumente pentru a-și investi banii, resursele, tehnologia și know-how-ukPolitica haotică adoptată de actuala putere a fost 305% nefastii( stârnind protestul investitorilor care au mai rămas” plecarea multora si indepartarea 2, potenţialilor parteneri. C__ | | Pentru a atrage capitalul financiar national și international, toate guvernele din lume se întrec 503 în a imagina tot felul de facilităţi, reglementate de stat, tocmai spre a dinamiza mecanismele de piaţă 2_ Formele acestor facilități sunt foarte diferite, dar ele, în esenţă, se reduc la.proceduri de aprobare OA rapidă a formalităţilor la reducerea ori scutirea temporară de impozite și taxe la diferențierea | q acestora în funcţie de activitățile de baz(la servicii speciale privind infrastructura si la punerea la

dispoziție gratuită a spațiilor de producti emenea politici sunt urgente și necesare: pentru ho’ 7 revigorarea afluxului de capital străin, fără de care relansarea economiei nationale va fi anevoioasă i și mult întârziată. | HARI - Investiţiile făcute de stat sub forma facilităţilor - adică a diminuării sau anulării taxelor 90& we eee : ws A ” as Ann cet . 50% si impozitelor pentru importul utilajelor și tehnologiilor de care firmele românești au nevoie -C-7 vor crea, cu siguranță, noi locuri de muncdvor genera TVA si alte taxe si impozite aferente 4% @ productieAcesté facilități au, de fapt, funcția unor bani investiţi de stat, care s-ar întoarce, în timp, £02. la bugetul statului7inclusiv cu marele avantaj al creării de locuri de muncgi de începere a unor noi iu activități, profitabile şi performante-C__ |

2.3 Piaţa internă aduce creștere economică sănătoasă. 0. _ politică economică si financiară care se orientează doar după scăderea cheltuielilor taie, până la hod urmă, în propria carnete eroarea de fond a actualei coaliţii: prețul recesiunii pe care a provocat-o do este mai mare decât prețul susținerii creșterii economica lar economia națională a pierdut mai mult 3051 la cererea interna decât a câștigat la export. os Reducerea investitiiloy’a cheltuielilor sociale? diminuarea salariilor reale și implicit a puterii Sa de cumpărare sub eroziunea. inflaţiei, mărirea: impozitării veniturilor personale n-au cum. să reprezinte factori ai creșterii economice( Dincolo de aspectul moral — că nu este admisibil să se „AQ conceapă o creștere „prin sărăcirea populației“, există aspectul pur economic al relaţiei dintre puterea de cumpărare a oamenilor, dezvoltarea pieţei internesi o adevărată creștere economică (Si, Abo |

sănătoasă Aceasta e relaţia de fond pe care PDSR o va pune in centrul politicilor sale | Oh economice. . . Actualul guvern prezinté ca o mare realizare creșterea exporturilor care ar semnifica și o 309) „Creștere economică sănătoasă“, ignorând faptul că aceasta s-a obținut pe seama scăderii nivelului OR de trai Cea ce n-au aflat, probabil, actualii guvernanti este că 85%, deci cea mai mare parte a aol. produsului social mondial, rămâne pe pieţele nationale care l-au creat¢Pietele interne au un rol mult 3051 mai important pentru economiile naționale decât s-a considerat până acum

• - Morala este una singură: înainte de a defila.cu cine știe ce rezultate speculative privind 3931

" creșterea exportului (îndeosebi din bușteni, fier vechi si lohn), guvernul avea obligația de a construi 208 „efectiv o piaţă internă aceasta înseamnă, înainte de toate, relansarea investiţiilorCmărirea puterii de 4054 cumpărare a oamenilor/Satisfacerea.din productia internă a nevoilor instituţiilor publica ceea ceva 30 tea) antrena mărirea cererii Care, la rândul său, va determina repunerea în mișcare a mecanismelor

• - productive, apte să pună pe piaţă bunuri și servicii corespunzătoare acestei cereri. C_ -

14

Pagina 18

3. Egalitatea sanselor, prin pregătirea oamenilor O preocupare importantă pe care statul — și nu piaţa — trebuie să și-o asume este aceea ca ag 2° oamenii să devină capabili să înțeleagă noile realităţi și noile reguli ale societăţii contemporane?Viaţa într-o societate a solidarității și responsabilitățiZa inițiativei Șș I libertil - gor deci,în democraţie și economie de piață? trebuie învățată, pentru că are alte reguli te

• - Această societate are nevoie si este pe cale de a-și constitui și impune noi valori comune, pe 20 y

care oamenii trebuie să le accepte lar la valoare se ajunge prin pregitireCo. pregătire care este folositoare si economiei de piaţă, și democraţiei: oamenii bine pregătiţi fac descoperiri ș$ i dezvoltă 10% “produse noi, cerute de colectivitate si validate prin mecanismele pietei;(dup4 cum cetăţenii bine 204 pregătiți vor democraţie, apără democraţia și cer respectarea drepturilor omului (__ | Oamenii pot să facă față rigorilor noi aleschimbării și regulilor noi, adesea ostile, ale 202 economiei de piață dacă sunt pregătiți să înțeleagă si să respecte aceste reguliși să le pună in valoare potrivit aptitudinilor fiec&ruia@Este vorba, în fond, despre o veritabilă dimensiune culturală a 20/ reformei? care nu poate rezulta din jocul mecanismelor de piaţă, ea trebuie să fie creată prin politici bad guvernamentale cuprinzătoaresi specifice.C__ Egalitatea sanselor este un proces social ce trebuie întreţinut prin politici adecvate de 204 asigurare a unei pregătiri corespunzătoare rigorilor societății și de realizare a condiţiilor de accesla o asemenea pregătire

Egalitateașanselor traversează, de-a lungul întregii vieţi, educația, formarea profesională, 20| calificarea, participarea la procesele nroductive? Problema egalității sanselor se pune sub două aspecte: a folosirii aici, în țară, a celor bine 204 pregătițipes celor care încă nu dispun de o mare adaptabilitate Ja noile rigori sociale și Joy economice,

În realitatearomânească, tinde să ia proporții de fenomen un aspect ce vizează competențele, Abatprtg. oamenii care sunt deja bine pregătițisi care au dovedit o mare capacitate de adaptare la cerinţele fos] economiei de piață: tot mai multi asemenea oameni sunt tentaţi să plece din țară, să lucrezeîn . altă part(_O asemenea realitateîisi are cauzele. tot în economieCpe de o parte, tot mai multe 305! întreprinderi au fost scoase de pe piața internă, prin închideri, lichidări și alte asemeneacpe de alta 305) parte, faraîntreagă a fost treptat eliminată de pe piata internațională, devenind,în genere, doar un bazar de consum al produselor fabricateîn altăparte. Desigur, marea masă a salariaţilor, a bunilor meseriași, îndeosebi a tinerilor cu pregătire fă of adecvată pieţei ar dori să găsească condiţii deînuncă bune aici, întar’, dar, din păcate, tentatia spre exod, ză spre emigrare este din ce în ce mai puternică, fiind complet ignorată de autorităţile aflate la putere | Problema pregătirii se punesi pentru cei care încă nu dispun de o mare adaptabilitate la noile ' Wp rigori sociale și economice Astăzi, șomajul cel mai mare se înregistrează printre cei cu.o calificare %lh

redusă Muncitorii mai putin calificați si cu o capacitate de muncă mai restrânsă au șanse tot mai of mici pe piața muncii, chiar dacă acceptă salarii reduseCin cadrul grupei celor angajati, cei cu o calificare înaltă câștigă tot mai bine,în timp ce salariatii mai putin capabili, ca si somerii, în număr foe crescând, trebuie să accepte scăderea veniturilor Clar scăderea veniturilor, pe plan national, duce la Xp scăderea cererii, la diminuarea pieţei interne și la recesiune economică. O nouă temă de reflecţie este provocată de polarizarea venituriloiZ Se constată chiar o 472, redistribuire a potențialului productiv de la cei care nu dispun decât de forța lor de muncă spre cei HI care dispun de bani, de capital. ae

15

Pagina 19

4. Despre proprietate | Partidul Democraţiei Sociale din România a acţionat constant pentru dezvoltarea proprietitii_ 704 private ca bază a economiei de piat®si expresie economică a libertăţii de inițiativă a cetățeanului. ho Capacitatea de a întreprinde rămâne o virtute fundamentală într-o democraţie atticipativacpe care 404 statul trebuie s-o încurajeze în scopul creării și dezvoltării proprietăţii orival bn perioada în cares- “ol a aflat la guvernare, PDSR a creat un cadru legislativ stimulativ menit să asigure dezvoltarea — dol proprietății private apariţia și extinderea clasei de mijloc în România C__ | bol Recunoastem și garantăm dreptul de proprietateca si funcţia importantă a economiei de 404

• - piata de a crea bogăție si oportunități sociale. 0” gd

Principiile pe care PDSR le afirmă în legătură cu proprietatea sunt următoarele: | proprietatea este una dintre valorile fundamentale ale statului de drepica atare, ea trebuie 40 garantată sub orice formă se prezintă proprietatea rivată este regula, iar proprietatea publică este excep _ 308 proprietatea privată nu este imitată aceasta se poate constitui asupra oricărui bun, cu * 481 excepția celor care fac, potrivit legii, obiectul proprietății publice; | HO! > statul român are nu numai calitatea de a fi proprietar de bunuri, ci și obligaţia de a stabili b et regulile de exercitare a dreptului de proprietate, de stimulare a capacităţii de a. întreprinde, de dezvoltare a inițiativei private în toate domeniile economice și sociale. În ceea ce priveşte regimul proprietăţilor naționalizate după al doilea război mondial, PDSR 4043 consideră că rezolvarea acestei probleme, în România, nu poate fi concepută altfel decât potrivit principiilor și standardelor europencfavând în vedere experiența, în acest domeniu, a celorlalte state 4 0(3 foste comuniste, ca și recomandările Consiliului Europei. C_

Propunându-și să asigure reconcilierea națională, împăcarea românilor cu românii Gustitia go t socială și echilibrul între cerințele interesului general( şi imperativele respectării drepturilor Gob fundamentale ale fiecărei persoane€ PDSR a participat activ la efortul de concertare a poziţiilor . do tuturor partidelor politice parlamentare pelinia găsirii unor soluții europene, pe baza unor criterii fo clare, negociate si acceptate de comun acord cu toate părțile: implicate, în materia restituirii . proprietăților. ( |

5. integrare europeană si euro-atlentică | Sunt cunoscute eforturile actualei puteri de a inocula cetățenilor teama că revenirea la putere iof a PDSR va duce la blocarea procesului de integrare a României în Uniunea Europeană si NATO Reafirmăm că problema integrării României în Uniunea Europeană și în NATO (08 + reprezintă o componentă esenţială a interesului național și un obiectiv strategic al ( 09 programului nostru politic. | Consensul asupra aderării nu trebuie să fie declarati sau propagandistic( PDSR va propune (of + crearea, încă de la începutul legislaturii viitoare, a unui Consiliu Naţional pentru Integrare 108 Euro-Atlantică, în care vor fi reprezentanţi ai tuturor partidelor politice, Guvernului, Președinției, sindicatelor şi societății civilelEI trebuie să fie un arbitru în problemele delicate(si, de asemenea, să 4of conducă dezbaterea publică în privinţa ence români trebuie să cunoască prețul aderării, (ag

avantajele si dezavantajele, etapele si institutiile | | Procesul de integrarea României în Alianța Nord-Atlantică a fost inaugurat, de asemenea, 40% în perioada primei noastre guvernăriC Armata se află în plin proces de reformăAceastă reformă noi: el am început-o și dorim s-o accelerăm, dar pe o direcţie care să aducă o compatibilitate nu numai între

16

Pagina 20

armata noastră și cea a NATO, ci și o compatibilitate între statutul actual de demnitate si tradiţia /9/ oștirii române. 2 | Tara noastră are nevoie de apartenența la un sistem de securitate colectivă Nu există 10! substitui sau alternativă la imperativul aderării la NATOC_ (d/ Pentru a respecta și îndeplini cerinţele de integrare europeană este nevoie ca în România (Of să se pună capăt arbitrariului și amatorismului din conducerea guvernamentală(Să-se creeze un cadru 4 „ordonat, printr-un guvern puternic și eficienf,@capabil să negocieze nu. atât un indicator (0% macroeconomic sau altul,@at, mai ales, să negocieze un loc demn pe care tara noastră urmează să-l 104 ocupe în această construcție europeană. _ PDSR este pentru „Carta valorilor“ UE. Comunitatea europeană, în care România dorește (08 în mod hotărât si irevocabil să se integreze, este preocupată ea însăși de noi reforme instituționale, rob de noi adaptări și abordări ale problematicii extinderii( Într-un asemenea context, țările membre ale

UE au cunoscut de curând - chiar când în România abia începuse campania electorală - un eveniment of de anvergură istorică prin elaborarea documentului intitulat „Carta drepturilor fundamentale din

~ Uniunea Europeană“. | Demnitatea, libertăţile, egalitatea, solidaritatea, cetăţenia și justiţia sunt valorile pe care 108 Europa a decis să le înscrie pe frontispiciul său, odată cu elaborarea acestei CarteC Documentul (08 respectiv marchează o turnură spre conștiința de sine a Uniunii Europene,Spatiu ce vrea să se afirme 108 și să reprezinte mult mai mult decât o comunitate economică si nionetară. Kane | _ Carta isi propune să așeze cetățeanul în centrul procesului de integrare europeană Aceasta (0g este esentii noii construcții doctrinare pe care Uniunea Europeană încearcă să o pună la temelia [08 propriului său edificiu: cetățeanul si problemele sale democrația participativă ca răspuns de natură of politică la marile probleme cu care se confruntă comunităţile umane din spaţiul european. ( Fiind un partid de largă reprezentare națională, construit el însuși pe valorile social- . democrației moderne și preocupat de realizarea unei integrări demne a țării noastre în comunitatea 108

europeană și euro-atlanticăf Partidul Democraţiei Sociale din România dispune în prezent de resursele politite, ideologice si de acțiune guvernamentală, capabile să asigure României o of „participare activă la asemenea dezbateri ideologice din lumea contemporană si, în context, din

| interiorul Uniunii Europene. | |

« „În această privință, constatăm deplina convergență între tendințele promovate de Carta UE, / of ma „pe de o parte, și principiile de bază ale politicii PDSR, pe de altă parte care — după cum însăși na,

• - prezenta ofertă electorală o confirmă — așează în centrul său cetățeanul și problemele acestuia

17

Pagina 21

Acum, când PDSR este considerat de majoritatea românilor drept singura alternativă viabilă la actuala coaliție guvernamentală, fiecare dintre compatrioții nostri își pune în mod firesc întrebarea: care sunt priorităţile noastre pentru România, în cazulîn care PDSR va reveni la guvernare? Ceea ce ne angajăm să facem, în cazulîn care primim încrederea și investitura majorităţii românilor, sunt următoarele: > relansarea economiei; > combaterea sărăciei și a şomajului; > refacerea autoritatii statului si a institutiilor sale;

> reducerea birocraţiei, combaterea coruptiei și a criminalității; » integrarea demnăîn Uniunea Europeană și in NATO. Acestea sunt priorităţile Programului nostru de guvernare și ale acţiunii noastre politice, sintetizate în deviza noastră electorală —- „O guvernare mai bună, pentru o viata mai bună!. Noi credem că realizarea acestor obiective este de o importanță vitală pentru destinul României și al poporului român.

Sterea economico-sociala actuaiă din RomâniaC 305! Evaluarea obiectivă a evoluţiei economiei românești în ultimii patru ani dovedește eșecul 295) total al politicii de reformă haotică contradicţie cu interesele nationale, pe.care a 3054 promovat-o puterea de dreapta din România după decembrie 1996. Rezultatele guvernării care își încheie acum mandatul sunt complet diferite de 305) promisiunile electorale făcute în 1996,/fapt ce a condus la subminarea încrederii 305) românilor într-un viitor mai buni la discreditărea, în conștiința opinigi publice, a noțiunii de 3051 reformă, asimilată de cetăţeni cu fenomenele de sărăcie si val În sinteză, degradarea fără precedent a economiei naţionale și a nivelului de trai al cetățenilor poate fi constatată din următoarele date comparative, ale situaţiei actuale fata 3031 de anul 19967 > Reducerea dramatică a produsului intern brut, cu un volum de 15%, România fiind singura 3951

‘fara din Europa Centrală și de Est care a înregistrat regres economic timp de trei ani consecutiv (1997 — 1999).

18

Pagina 22

> Scăderea substanțială a producţiei din sectoarele economice creatoare de valoare- adăugată, astfel: industria cu 24%, agricultura cu 8%, transporturile. Cu 12%, activitatea „portuară cu 22%. > Blocarea procesului investiţional, care-a scăzut cu circa 40%,în condiţiile reducerii drastice 3 951 a procesului de economisire, a cărui rată s-a redus la jumătate, coborând sub 10%. > Creșterea alarmantă a ratei șomajului, care a ajuns lapeste 11%, față de 6,3% la sfârșitul 2305) anului 1996. > Reinflamarea fenomenului inflationist si menținerea ratei acestuia la cote foarte ridicate-de 3,96) 151%, 40%, 55% si, respectiv, 45% 1în ultimii 4 ani. _ > Reducerea accentuată, cu 25%, a puterii de cumpărare a salariilor :și cu 35% a pensiilor, 20 51 concomitent cu adâncirea polarizării sociale, concretizatăînatingerea unei rate fără precedent a sărăciei, de 43%în anul 2000, față de 19,9%în 1996.

> Deprecierea într-un ritm aberant a monedei naţionale, al cărei curs de schimb va ajunge la sfârşitul acestui an în jur. de 27.000 lei/dolar, adică de 6,7 ori mai mare decât la finele anului 3037 1996, când era 4.035 lei/dolar.C_— > Prăbuşirea credibilitatii externe a României, evidenţiată de scăderea gravă a cotatiei privind riscul de tard, care s-a degradat de la nivelul din 1996, când tara noastră făcea parte din 3057 aceeași grupă de risc cu Cehia si Polonia, până la situaţia actuală, când România este cotată | în aceeași categorie cu tari ca Zimbabwe, Coasta de Fildes și Ecuadora urmare, accesul țării la finanţare externă a fost mult diminuat, concomitent cu injumatatirea fluxului anual al 3057 investiţiilor străine, comparativ cu guvernarea PDSR. > Creșterea consistentă a fiscalitatii, cu efecte negativeasupra puterii de cumpărarecteea ce %057 a generat falimentarea a circa 300.000 întreprinderi mici și mijlocii. 305) > Degradarea stării finanţelor publice, materializatăin.cresterea masivă a serviciului datoriei 305?

publice la peste o treime din cheltuielile bugetare ceea ce creează mari probleme in 205! funcţionarea insttutlas publice — — armată, ordine publică si siguranță naţională, sănătate, învățământ și cultură > Perturbări grave ale funcţionării pieţei monetare și de capital, concretizateîn falimenteîn lant 205) ale unor banci (Bankcoop, Albina, Banca Internationala a Religiilor)si fonduri de investiții, (SAFI, Gerald, FNI) inclusiv ca efect al exercitării necorespunzatoare a competenţelor legale de către Banca Naţională a României și CNVM, ceea ce a creat importante costuri bugetare și sociale. C_ 305) > Aplicarea unei ajustari structurale haotice, concretizatein lichidari arbitrare de intreprinderi a3 oe si banci (ex. Rayooren),Cprecum și în numeroase privatizări oneroase, cu efecte sociale

> Abandonarea susţinerii agriculturii. 0__ 7 BO 308 devastatoare.

> Neglijarea totală a rolului capitalului autohton. __ > Degradarea continuă, până la “cota de alarmă”, a sistemului de ocrotire a sănătății și de 2051| educație. « x

x +

Oferta noastră de guvernare - care face parte integrantă din Oferta electorală— este 397) bazată pe cunoașterea realitatilor dramatice de mai suscpe o largă consultare a populaţiei3 ZI | penevoia de performanță economică și social? ca și.ș de afirmare a identităţii. njonale dh 20 contextul intensificării procesului de globalizare, la orizontul secolului XXL. 4 OF

19

Pagina 23

Prioritatile guvernării și ale acţiunii noastre politice au fost stabilite , în mod 202, fundamental, pornind de la nevoile și de speranțele cetățenilor tari Deviza noastră electorală — “O guvernare mai bună, pentru o viată mei bund! ’ — are sens și Zou capătă conținut prin obiectivele pe care si le asumă guvernarea PDSR( în cazul în care va primi investitura, prin votul cetăţenilor - și pe care le prezentăm în cele ce urmează: C__ 20 1)

i. Crestere econemicé durabild

• - Obiectivul PDSR. privind creșterea economică durabilidse: va realiza prin aplicare

a unui 440 ansamblu coerent de politici macroeconomicare ce, — concomitent — vor asigura: @ _ oe > Construirea unei economii de piață funcționale, bazate pe concurenţă loială, eficienţă , reguli 103 clare, sprijinită de instituții de reglementare capabile să limiteze puterea monopolurilor, - 4 indiferent de forma lor de proprietate.C. a - | stil > Accelerarea procesului de privatizare?in condiţii de transparență si eficiențăCprecum și vol’ dezvoltarea sectorului privat; | Lon ae Bae oll > Restructurarea selectivă si modernizarea sistemului economic național pe baza resurselo

r holt financiare obtinute din privatizare si a creditelor externe.Q-_ : a oll > Valorificarea profitabilă a resurselor interng si stimularea capitalului autohton. 2__ : ; git > Instituirea unor sisteme de stimulare a exportului(a eficienței și de creștere a competitivităţii, si pentru accelerarea ieșirii din criză și asigurarea unei dezvoltări economice durabile. aiba > Stimularea cererii populației, prin creșterea veniturilor și a puterii de cumpirare(ca efect al 4&9 creșterii economice durabile si ca factor important pentru dezvoltarea pieţei interag¢i stimularea th ocd

producției autohtone. C_ o a _ > Punerea in valoare a potentialului national de creativitate științifică si tehnologică, Ch 07 | asigurându-se condiţii favorabile de afirmare a cercetării științifice românești, de creştere | substanțială a gradului de informatizare a societăţii, de intensificare a transferului tehnologic. Q__ DI ee a > Revalorizarea muncii ca resursă economică însemnată in efortul general de reconstructie.C_ n > Reducerea continuă a ratei inflaţiei, astfel încât în anul 2004 aceasta să fie su b10%, C__ bok | >. Menfinerea in limite finantabile a deficitului balanței de plăţi. C_ hof 1. Politica financiara . Cele două componente ale politicii financiare - politica fiscală si cea bugetară - vor fi 090

instrumente active pentru construirea unei economii sociale de piatacare să îmbine avantajele 403 funcţionării pieței concurentialé(oy realizarea echităţii, justiţiei si solidarităţii sociale _? Al Prin politica financiară se va urmări asigurarea dezvoltării economico-sociale durabile, con- | comitent cu îmbunătăţirea raportului cerere-oferta la nivel macroeconomic, printr-o dublă acțiune:Ca 90 a) stimularea creșterii ofertei interne de bunuri si servicii; | ho b) restructurarea cererii agregate din economie, în mod diferențiat pe componentele sale, prin sporirea cererii în unele sectoare și reducerea ei în domeniile unde se impune această decizie. oP | | Hage

Lan financiară va avea ca obiective principale stimularea investiiloC inclusiv a celor 408 strain a producţiei autohtonea2a exporturilorsi, pe această bazăz&porirea veniturilor populației, 404: simultan cu reducerea inflaţiei si menținerea în limite finantabile a deficitului: contului curent al 40i8 balanței de plăţi. | 49

20

Pagina 24

Politica financiară, ca suport al dezvoltării economico-sociale, va fi o politică moderat 40? . selectivă, in’scopul stimulării sectoarelor cu potential de competitivitate. | Acţiunile prioritare pe care PDSR le va promova prin politica financiară sunt următoarele: Z 1.1. Politica fiscală: | | _ a) reducerea gradului de fiscalitate, obiectiv posibil de realizat fără costuri bugetare( deoarece 404 _ această influență negativă asupra veniturilor bugetului va fi anihilati.de sporirea constantă a bazei 4 on, de impozitaréca urmare a promovării unei politici de creștere economică durabilă; C_ 70 b) desființarea contribuţiilor la fondurile speciale?cu excepția contribuţiilor pentru: asigurări Ze sociale de stat asigurări sociale de sănătateZpensie suplimentarăcajutor de somaj@modernizarea ZO drumurilor€ construcția de locuinţe pentru tineridși protecţia mediului; _ | pp oe c) asigurarea unei proporţii echitabile între impozitele directe si cele indirectecprecum si între 204

impozitarea veniturilor din fructificarea capitalului si a celor din munc#astfel: 4 __P legiferarea reducerii cu 75% a impozitului pe profit aferent sumelor reinvestite din profitul net,( 407 > eliminarea impozitării de 10% a profitului net utilizat pentru creşterea capitalului. agenților 405 economici; | - : > acordarea de scutiri pe perioade de 3-5 ani de la plata impozitului pe profit pentru 90g societăți comerciale din sectoare industriale cu larg impact asupra dezvoltării producției de industrializare a materiilor prime și materialelor utohtone Gu deosebire în industria de 406 prelucrare a lânii, a laptelui, țesătorii, mecanică fină si altele; Co | „> se vor revizui tranșele și cotele de impozitare a veniturilor globale ale populației, pentru 4 Qf — a se asigura atât stimularea procesului de muncă, în scopul creșterii și consolidării clasei de 29if mijloc{ cat si protejarea persoanelor cu venituri reduse; C_ _

> scutirea de la plata impozitului agricol, prevăzut a se aplica începând cu anul 2001, a familiilor 7OG cu venituri lunare sub nivelul de două salarii medii netel Se > scutirea de impozit a veniturilor persoanelor fizice, utilizate pentru: hO® o achiziţionarea titlurilor de stat în lei și valută, emise în cadrul unor împrumuturi guvernamentale, lansate de autorități centrale sau locale 0

• - construcția, extinderea si modernizarea de imobile proprietate personală, cu condiția 10

ca locuinţele și lucrările respective să fie realizate în proporţie decel putin 75% cu materiale din producţia internă E a e Ie |

• - achiziționarea de automobile, și bunuri -de folosință îndelungată precis. definite, 4O {0

executate în proporție de minim 75% de operatori economici autohtoni (cu capital românesc sau străin);¢ 7 = | Hop

• - achitarea primelor de . asigurare pentru locuinţele proprietate personalăC şi a b0P

contribuţiilor la programe private de pensii; a > diferentierea impozitelor plătite de populaţie pentru clădiri și terenurile aferente acestorat— 404 inclusiv prin reducerea cu 20% a impozitelor pentru posesorii unei singure locuințe hofo „ aplicarea unei cote reduse de TVA cu 2-9 procente, diferentiat, la produse de bazide be b strictă necesitate pentru consumul populației, cu prioritate la alimente, energie electrică, 406 termică și combustibili de încălzit, medicamente, transport public și articole pentru copii > practicarea unui sistem flexibil de taxe vamale — fără a produce distorsiuni ale concurenței hop | pe piața internă si internaţională? destinat să stimuleze producția internă i să atragă investitii 406. străine, prin promovarea unor facilități la plata taxelor vamale de import (inclusiv TVA) pentru unele materii prime esenţiale, componente, utilaje și echipamente de nivel tehnologic ridicat? NOG

21.