Ediția 1990

Pagina 1

ANUL XXI

(Seria IV-a) nr. 4

LUNI

Redacţia și Administraţia 5 februarie 1990

COTIDIAN DE SEARĂ

4 pagini — 50 de bani

Un crez străbun IN MEMORIAM DREPTATEA a intrat în istorie cu sacrificiul de viaţă și de libertate al acelora care au dus-o şi au pâs- trat-o pe cimpul de luptă. Văzutu-v-a numai Dum- expusi Ta rip inti ee Pentru rolul pe care DREPTATEA l-a avut în luptă nezeu, tuturora : > au dreptul să fie mindri, deopotrivă, tipografii care

Numai FI, atotstiutorul, își Ori acel cenusii muritor au tiparit-o, redactorii care au scris-o, studenţii care Mal aminteşte de numele de istov, la săparea canal au difuzat-o și cetățenii care au citit-o. voastre și azi, avindu-va în lor dinspre marea cea ns DREPTATEA era la acel moment simbolul țării In- Jota hil ase precum se cu- ră: ei Tumi Vinaţi alge genuncheate dar nu infrinte. vine: pe vesnicie, menea lupilor prin munţii Tineretul care preia astăzi lupta DREPTĂȚII are Numai FI știe pe unde stn- Banatului ; Ori cel strivit prilejul alirmării şi al victoriei depline.

tetl, în ce fel do morminte în Uranus ati fost a fi aruneaţi, vol de câtre bipezii urii de cla- DREPTATEA a apărut ca organ al Partidului Natio- anonimi, cet mulți și uitati, şi multimea gemindă a nal Țărănesc, după fuziune, incepind cu 17 octombrie Vol, Dâmintul jerttirii în celor murind In Jilava, și la 1927 și pind la 29 iunie 1938 cină a fost suprimată de temnitale morții, prinoa Li- Aiud, gf la Gherla, gf ta dictatura regală. bertăţii și Imn Omentel ; Ocnele Mari și pe alte negre La 27 august 1944 DREPTATEA reapare, pind la Vol, cei pierduti fară urmă altare ale satanei tnsinge- 9 martie 1945 cind este din nou suprimată prin inter-

și exprimati col mult de o rate ; ventia brutală a lui Andrei Vișinski, cel care a impus cifră, ca o groapă comună: Vol, nelăudaţii de nimeni comunismul prin guvernul Groza. Val, zăeâtorii într-un număr, pentru curaj si mărire şi După conferința de la Moscova, DREPTATEA re- rotunjit la nevole, statistic ; incă alţii şi mai anonimi de- cel fără nume notorii, nespu- cit vol; japare la 5 februarie 1946 și duce lupta cea mai acerbă sii pe unde la vreun post sau Asultați-mă+ auziți-ma, impotriva terorii şi totalitarismului pină la 16 iulie în rea gazetă mare orl nu. rogu-va, de 'orinde vă gAsiti 1947 cînd PARTIDUL NAŢIONAL ȚĂRĂNESC este

de peste holarele boznel ; cel acum, in oasele aruncate sau dizolvat, iar fruntașii lui arestaţi si întemnițați. care ali pâtimit, ați sovait ca arse sau Încă albe ca neaua... Acum, DREPTATEA reapare din nou, pentru a-și Petra si aţi murit, ca si e], In oasele voastre nelntrinte ; continua lupta pentru instaurarea libertăţii şi demo- cu ochii deschişi, atinutt ca- tre crezul nostru Caci vouă, mat mult decit ION MIHALACHE cratiei adevărate, cit şi pentru regenerarea moravu- politic, în- tuturor martirilor se cuvin a NGG + Ia SQM aie 1873. More i inchisoarea Nâscut tn 1882. Mort la inchisoarea Rimnicu- rilor sociale, atit de viciate în ultimii 45 de ani. chinat cinstirii de-a purura fi inchinate i cele dintii rin- Sighet 1 bruarie 1953. Sărat la 5/6 martie 1963, Prin DREPTATEA, presa liberă este reinstaurată în

Neamului de el Insusi con- duri ale „Dreptăţii“ rein- toată deplinătatea sa. dus v cel mici, nestivtti și viatet Fără vol, anonimă „Este inc înrădăinat în noi „Cine pune urechea la pămintul virtute, necunoscuți

Vol, țăranii şi nepomenitii

cel !

impuscaţi noi — supraviețuitorii cunosecuții, Jăudații, țării şi înţelege glasul strămoşilor adevărat — nu am fi mocratic ne poa nu va rătăci niciodată drumul."

REMEMORĂRI

exemplar'pe valle Vrancei si decit fum.

tara şi înălța neamul." « 7. ae

Istorie sbuciumata, umul nostru |. | 1 + Ut Schimbarea #

Pagina 1

istorie glorioasă îtr-un grandios spirit de sacrificiu, atot puternicia unei funeste şi odioase tir: Jarusii totalitarismului s-au arătat neputincioşi în fata avintului nestăvilit sistemului vechi Partidul

Mbertate, stegar National al dreptate tala creştină. democrație luptei

Tirdnesc,

socială, pentru mo- cou- cărturarii români in frunte Bărnuţiu, dar rădacinile cu

sale pot (i urmărite in timp pink ia Inochentie Micu, in secolul al unei generaţii tinere, care nu a mai răb dat revoltătoarea represiune. stituțională, care, a plătit ope- XVili-lew, El aducea steagul fata po- cu oameni@wgeni. N-avem ne- vocul fundamental în care se zitia sa la instaurarea dictatu~ innobilat de lupte st jertfe Societatea noastră oprimată de cele patru decenii de silnică politică de cas- pe

rii cu jertfa foştilor săi lidari altarul Unirii si, totodată, pres rea pro- voie dag@g@eetorma originală“ menține Frontul Salvării Na- tă, a reacţionat, pe cit de tirziu pe atit de. dirz, impotriva unei prelungite in- Iulian Maniu si Ion Mihalacne, tigiul exceptional al presedinte >mentului de defidetație, ci de democra- fionale: est sau nu este un precum si a altor zeci de mit lui său Iuliu Maniu, care. tri- famii. „pe toate tie puBăși simplu: pigralista, partid politic? Este-sau nu dispăruți în detenție ori. con- mis pe frontul austro-ungar ia i măturat contorimiprincipii 10268 tra este despârțită puterea politică damnatt ln ani gret de inchi 45 de anl pusese stăpinire cu

A triumfat, cu prețul multor vieți, poporul suveran. a puter aceasta ționale “Qăeldentali ce cea de stat ? Si, în această soare, isi cela activitatea legală, regimentele românesti pe Vie- După victorie — valurile tulburi ale nestabilitatii au săltat, printre răz- schimabare ce m, revolu- veriticate “pamiamentara, imprejurare, Frontal se con- La alegerile parlamentare din na st Praga ca apoi. reîntors in ţia nu es pute fi ter- stitutional’ @@ipee pararea rigu- sideră „putere de stat", sau el 19 noiembrie 1946 P.N.T.. pola- Transilvania să indruma destă- bătătorii onesti şi păcătoşi, oameni care n-au avut niciodată curajul unei atitu- minată. Si, intru gt, t des- roasă a putePilor şi (aspectul este doar una din forţele po- rizind aspirațiile maselor, a ob- Surarea Marii Adunâri de la ținut majoritatea zdrobitoare a Alba Iulia gi ulterior Consiliul dini. Aceştia se imbulzesc acum să vorbească cu nerusinare despre virtuțile lor. tule semnele card arată că a- tuturor libertăților șhădreptu- litice ale ţării ? În ce calitate voturilor, inversată samayolnic Dirigent. — Partidul Țărănese

ceas'ă re ib este dusă rilor fundamentale ale Gădului. se va prezenta sau nu în faja de coaliția de la putere in fa- Dar, printre ei, s-au strecurat şi vinătorii de vrajbă. fondat in 1918 de Ion Miha- pina Ja cap. ffinata, ingri- alegerilor, singurii ce vor de- Nu poate ii — în niciun voarea ei. ior un an mai țirziu, lache, erou al luptelor pentru Poporul român are, fără indoială, ora e i sentimd t mai mide asupra puterii şi popu- partidul a fost desfiintat cu cl- pe lingă credinţă si devotament, si unele caz — acceptabilă doar ai Reintregire, doscindea din re- ce rus are este pe Tarii salt reale ? În ce ta- nism sub pretextul unul com- vendicârile

eri, de care însă ri pund doar cei care l-au chinuit si umilit. El are drep- ci it Poporul, schimbare, la virt, de echipay litat@jya prezenta candidaţii plot anti-statal Cum timp de 42 târânimii pămint pentru pentu improprietarire

Pagina 1

a comunistilor dogmatici ABB nere ful, ti it care săi ? TR numele cui? Al cârei de ani P.N.T. a fost scos in si consolidarea ei continuind tul la roadele sacrificiilor aduse. cei „reformiști“. Liber [iste afara legii iar supraviețuitorii tre? {Ino uă şi dore partidul comunist, de vagmai idei 2) ideologia lui C. Dobrescu-Ar- urmâriți si persecutați, conceta- Kos, El preconiza credite, aso- Cei slabi şi povarati de rele urmează să lase locul celor cinstiţi si inte- oO Bila nor „ intrgo țară nouă, exista într-o formă sau ha, Sa@item că toate acestea

tenii din generațiile mai nol — clert In cooperative precum ri ceri ș schimbare profundă de să functioneze legal, curia, sunt Chestiuni de principiu, gri, celor care cred în eternitatea virtuţilor strămoşeşti. si in special admirabilii nostri nosnodării plurifunctionale de sist în. In ce direffie ? cere democrația, Dar în nică Thtrucitvamadstracte. Nu toată țineri — nu cunosc trecutul de tipul celor din Elveţia si Olan- iunea trebuie să se regăsească Într-o înțeleaptă si necurmată străduin- Shimbarea radeulă a un caz să mal deţină în con- Timed Se bălâu numai pentru luptă al partidului decit din re- da. unde, de altfel. a si trimis ter) ui politic s¢ impune în tinuare puterea, direct sau in- prigeipti. Nem@umirea evi- latările unor istoriei nAimiti si. țărani să se documenteze.

ată eforturilor de redresare. in consecință vedem că e bine pril tul rind. Ea efte o cerință direct, prin interpusi si adepti defilă, incontestăbilă, adesea Pind la fuzionarea lor ce: a este drumul să incepem cu un scurt istorit. care duce la desăvirşirea victoriei atit de scump do- abs juts. Sistem) comunist, ai marxism-leninismului. O: vidlântă, privesiă în primul două partide insumaseră ele- P.N.T. a rezultat din fuziun:a maf fist-lenini litar, an- cit de ,reformat” şi de, rind menţineresi Vechiului a- la 12 octombrie 1926 dintre Par=

mente cu cpinii apropiate din paraficomunisMim posturile de alte formaţii mai mici. Asi tig focr coript, produs pregnat de valori occidentale“ tidul National Român condus comaR@ipedé@zinca Partidul National Român inte~ al jol „ ab „nomenci s-ar declara. Din care cau. „libertate CORNELIU COPOSU de luliu Maniu si Partidul Ta- rase in rindurile sale Partidul

tu produce neliniște — şi chiar fara communist!” este Ab im- rânese in frunte cu Jon Miha- ‘ational a) lui Nicolae Iorga se îngrijorare crescindă — echi- Unii. mipisitipsunt Mache. Partidul National Româna lar la Partidul Târânese se ra- comunişti notogi’ba “Cher s-a constMuit in mod formal in foşti membsfi ay Comitetulti anul 1869, pe baza programului GABRIEL TEPELEA politic exe@Gy Sunt „bună elaborat la 315 mai 1848 ve tehnicie@i=” Dak nu s-au pus Cimpia Libertăţii din Blaj de (Continuare în pagina a 2-0)

luliu Maniu tut găsi ȘI alţi buni to cieni*, necomuniȘtit=eif tit p In toate nivelele puteritde stat L-au ingropat în malul Tisei joase

» Două generații se păstrează sau reapar ada laşi oameni, schimbarea gage Dar nu știau cit sint alunecoase sistem, real profundajjin Si cum lucrează umezeala-ntruna adincime, nu s-a produs Tira. Voci din presă se pronfia Mușcind din el ca din lumină luna

impotriva tiraniei în același sens (un excel Li nda sorbitu- a ca suferința plinsul articol, Schimbarea conduct rilor de Florin-Gabriel Mârcu- Ss pre m inoapte {ara odihneste-ntrinsul lescu din România liberă Purtat pe Dunăre in Marea euxina (18 ianuarie 1990), Clasa no- M@b eălătăm Xincă destui de teroare închisorile cu ze~ menclaturistilor continua

Ju alia-ulbă Roma bizantină să dinffe acc) caf®)in anii de cite de mii, a suferit con- râmină la putere. Este o rea- după raz bol 1946991947, eram damnări excesive pentru vini Acum deșteaptă-se nu să resemne ltate. Ştim bine că aparatul studemp, aevi, © muncitori, imaginare însumate in mii de

Pagina 1

Ci grinda casei barda o însemne de stat nu poate fi schimbat ojițeri “fecale asemenă tine- ani de temniţă, de muned si'- în intregime, peste noapte, retului de astăzi, nest opus nică În vestitele inchisori Je Spre râs ituri amiroase-a Paște Dar trebuie elaborate de pe a+ cu hotărire cosiiintimului la Jilava, Sighet, Atud, Pi

SRM

Jertia Mielului ne va renaște. cum norme precise si rigurou- opresor care 4@ Anstala in testi, Gherla, în multiplele eke

se de regenerare domocratică, fruntea țării (bn binevotta- colonii de muncă de ta abe- de jos in sus, a tuturor orgi rul şi targul curs al ara vantul canal sau în intunert- IOAN ALEXANDRU matelor de ocăţie, cul vegnic at minelor de ADRIAN MARINO La 8 noiembri plumb. Cind am ieşit din in- numai atunci) ti chisori am fost marpinalizații (Continuare în pagina a 2-0) nerației noastre societății, hărăziți unei eris-

Piaţa Patatului, tențe mirere şi unei continua

TINERII

pe bulevarde! pi umiliri, Am continuat să fim PE BARICADE: VICTORIE! dind „LI-BER-TA-TE* turind drapelul tricolor Ă ya stpravegheati de

oficial, era tot mai des tn la salu Dalles, la Nu bânulam Inainte să ne ucidă, să ne stelveaacă sub şeniloli cuit de cel roşu cyhtdoasete şi d tot acolo unde În ziua de sunau cuvintele Iasitatil ; 21 tancurilor aveau d Fugi, du-te acasă, salveaza-te ! N-am fu- F zidul de scuturi rală şi să ne spele, să De [ack o bate gen Am Inchis ochii, am îngenuncheat ¢ am zix: Doamne nu strălmele insemne secera şi

și pâşim astfel nu u tăcut pe cesu- „De cite ori am incercat pârâsi ! Apoi m-am uitat în jurul mou; și alții făceau la fel. clocanul, bt i cu rafale. lo stinga in strada Regală erau chemați tinerii „să discute“ cu Nu puteam să ne recup: erau imparcatt Ca gi în decembrie 1989 s-a a să in cap ofițerii de securitate, mille, ce-or fi fost. că În ziua aceea nu s 1 chinuiască

airigam din toti 7a} Su totii si-au dat mina; si cintat „Desteaptă-te Romans* runchii, nu se mal întorceau, Acolo in spatele a tulburi și pli emeam d virile zidulut de înarmaţi. şi tot ca şi acum s-a rtspune mele or uc pinăn lot dinți, printre Singu- nostri erau striviți sub bocancii si clamele lor Loveau cu

tancuri, dinlomatil prin gloanțe de câtre coi căl- cile rupte ale stenst che! mrt ales in cap, achlo de unde a cute st să teneascd gindul străini de neamul şi lega a

berâțolre și tra ither anol erau tiriți de dulal el volfett bine inetrultt tee acestui popor, Ca şi acum au curt stropith cu benalnă și aprinsi. Domnitor Îl se ucurie t din spate făcuse frig. căzut victime din rindurile Vă rurâm să ne spuneți unde sint truourite frailto® si prievenilor nevinovate a tineretutut, nai ueiet de nostri din primele rinduri, care au avut oroicul cura ad,

de n incerca Numai ed ceea cit m. infe rallam pe soldatt SA parlamentoze cu dva, cele Mal hostate [linte pe ca cea urmat Japostul scu- le-au putut

Pagina 1

cu flori, apoi i-am b eimishi vreodatănu mamel voastre, româncola din spațiul pentru generația noastră 4. al tancu- cu felicifari de Crăciun si Anul Nou. miori= ie, cl intreg Pâmiatul aces! intreg Universul, şi, Doa fost, dacă nu acestora el Din m moartea mne, ot ca pe ceva îngrozitor şi Ine- Doamne, sinteti români f vitabll. Eram acolo în primele rinduri şi eram îngrozit, In mine ră-

MIRCEA SPĂTARU

Pagina 2

“2 Luni, 5 februarie 1990

democrat

Tribunalul a admis cererea „avind In vedere că 4 te depure ia Benat ce! 4 de ant de Dietatură tag atata cu elimina RE acestei Line! la orele 10, cite 3-—4 reprezentanți al organizaţiilor ju- Rese pene dosar — ar stalutul, tetera pro laa id dectararilagh asu- ntezinia mom dietauri_ PN Ta retevânii abl îndrep'Ațit să participe la viata pitică romi mat Partid lea pe dep in x

dețene pentru o conferință destinată pregătirii Con- ă comstitulent( ——, rezultă că PARTIDUL gresului, în sedința comun€

NATIONAL

NESC — exegiin şi demoetat — din România nu urmăreșie ur brtn cem1969 Ei ie

"CONDUCEREA

Yrop contrar suveranății mă și program di şi integrității Ballonale ordinii de

Comitetul provizoriu central wat și ce drep! ale României, că Partidul National Țărănesc, numărul menbrilor este cel

ca denumirea partidului nostra, prevarut de Lege și că a ficut dovada existenței fondurilor

PARTIDUL NATIONAL TARA

nacesare’

partidaral sint : PROVIZORIE al organizaţiei muncitoreşti Pentru ateste motive, „În numele Legii“, Tribunalul „DE Orpanele de presă ale

STEREA,

‘CIDE.

DREPTATEA si RENA Admite cererea formulată de PARTIDUL NATIONAL TAs Sediu! partidului este în Bocarestl, B RANESC — crestin şi democrat — din România — sub ne. d we. 30, vectorul UL telefoane Nu şi din anul 1990", A fost cons A Biroul Proviaoriu al Dele Lambru Ton, preşedinte, Rercaru Vasile vicepreședinte

TIDULUL NAFIONAL TARANESC

Teodorescu Dumitru, secretar genera), Mailat Eugen, secretat Odată cu areas sint Indeplinite și formele legale prevâs panente a P. sdfunct, Bourceanu loo, seeretar adjunct, Pruteanu Mitea,

INREGISTR

te de tegile în vigoare pentru destâşurarea plenară a actie yecretar adjunct, Năstase Spirea, seeretar adjunct, Raducanu Vitâții PARTIDULUI NATIONAL TARANESC — creştin și _teegtin și demograt, Victor, Bolboceanu Gheorghe, Marinercu Anghel. Lazar Ste- democrat, Organteatiite judeiene, municipale, ordgenesti și ce munale ale PNȚ. sint prin decizia de mai sus — pe deplin Preşedinte : Corneliu Coposu, an, Dardgteany Cotin, Udripe lan. Babaraica Mihai, Suinesca ‘on Gd. Dan, David Decebal, Grosu Tiberiu, Totir lon, Neagoe Nualeipiviul Bucuresti a consta bilitate să-și destășoare activitatea fâră a mal îi nevole de Teodor, Dogaru Anghel, Cazacu Gheorghe Răducanu Victor,

cest Tribunal sub nr. | n 8 Tanuarte 19 0 a tromatitate, Vicepresedin' + Ton Pulu, Ton Diaconestu, Ioan Bar at Inregisirarea PARTIDULUI NATIONAL TARA Menţionăm, de altfel, că odata cu depunerea cererii de buy. Liciniu Faiha, loan Alexandru, Ifteae Pop. rascal lon, Rey Ştefan, Pirvu Fugen, Matei Constantin, laneu creştin şi @emocrat — din Romănia în Registru) si saleriu, membri. Învegistrare formală, Conducerea pmvizorie a PNT. n preci rtidele potitice, cu motivarea că sint ind PARTIDUL NATIONAL TARANESC a! lui lulu. Ma Sccretari Gerferali ; Livia Petrina, ton Lip, ihatache si-a continua! fără întrerupere activitatea ft Secretart Geherali Adjunct; Cicerone Tonijolu, Ton Comitetul! provizoriu Manca, Barbu ;

Consilieri : de organizare al femeilor Suian, Vietor din partid DI. Ton Ratiu Gabrielescu, pil, Vasile Vet Nina Anca, Poss Garna, Elena Bancii, Flavia Bélerea Director al inca Barbus, Valeria CAliman Branigcee, Romana Georgece

a revenit irlad, Flisabeta Costea, Tustorita Dantelescu. Ofelia Prieseu, Lia Casier Cent azar Gherasim, Teodora Mudita, Satustia Mart, Pelic fargarela Ile, Georgeta Muresan. Medi Muresan, Ma Jurtsteonsult prinelpa! gef : Vasile Gi seu, Elena Mocanu, Marta Motte, Etisabeta Popescu, by Qpeacu Loredan, Dana Pop. Florica Raica Pop, Constanta Ră= Miereari, Mf arte a vesti la București lembri de $noare ai PARTIDUL NATIONAL Testu, Valeria Rovtocea. Caro!ina Simu Gratiela Stolehitia, je. preşedintele Untwalt Mon- t

TARANESC + creştin si democra: Marinache, Ancu Cristiana-Maria, Victor Visa lor Lidert (U.ALR.L), Dom aia sa a fost insotit de Sir Bernard Braine Victor Jinga, fon Jovin, Nicolae Caran tepatal conservator și Paul Flyon de darescu, Radu Nicalesen-Buzeyd, Ton pulat labarisi în parlame ntul britanie, Comitetu! provizoriu de

Pagina 2

D. ton Ratia a fost intimpinat pe acre- partial Otopeni de d. Cornel Coposa, pre- conducere a! organizaţiei

INVITAŢI

sedintele Partidalut National Tardnese — orestin democrat — si de atti fruntari at yartidulai si tineretului. După ce a denar soroane de flori la Televiziune. Piata Ro- mană si Piata Universității. omacia pra- de tineret tru jertfele Revelotiel, D. fon Raţiu a fă- vot în continuare 0 viziiă ta Sediul Cen- Delegaţia ermanentă Provizorie a PARTIDULUI Ioan Raxtol, președinte, Dan Larâr, secretar general, Sarin wal al Partidului Naţional Ţărănese — westin şi democrat, NATIONAL ȚĂRĂNESC — creştin și moctat — IN- Lupageu, Liviu Tiutu, Dan MINA, vicepreşedinţi. Constantin VITĂ: la BUCUREŞTI, VINERI, 23 FEBRUARIE 1990, Nicolae, serviciul administrativ,

aanauau

Schimbarea unde dispariția oricărei forme tru minarități, exi a

e cheamă si ne-asteapta satele țară veche de responsabilitate, Totul

aon recea eo arose): se lacizării de în 4 fa Fo ank, init~ e ințarea bnoe scoli rect!

AN Centon ale ete, Adwat iva taltiauov sistemului uiare ay fost irate de Privili și auelti emisiunile revenirea în ard a Carel al al „FSN

Scrisoare „ţătre sătenii. mei TV, şi veţi constata (incă o listen 1) 1009 cae fu ata baladă populară din ace: t asctinzâtoas data D, cum vechile form TeApectal, ana

înpitie ir de legendă din nordul perimatulut (Prmare din pagina, 2 vechiul nelorjde conducere, n ALAND inva MR BA me manites? 430020, Re REE NRG 64 Maniu da, legendă „ue achite . (wet Re cera inunaji care steal n Vit. Posul Suveraa

De aici vă scriu, de aici din Bucuresti, de minfind toată ziua, că nu poți dormi nm: iilor țării : politice, so te. Cum „oameni! muncii“ con gt camarila din WW său au tea de minciunile dă peste zi. Luaţi şi et au plecat Dragos, I 9 tanuarie culturale, aici de unde in ziua de 22 decembrie 1939, esonamice, Mnuă BA drbiteze cam ace subminat foile — demvcretiot părții pâminturile de la Tânei, din Lun can, Pintea care au aparat | Săsar, He şi tot felul de carierişii, Yeast traze goate, aceleaşi Rew uția populară a răsturnat tirania neru: cll- Pivarewiad oportuntsenill gf ae ată a lui Ceauşescu, tiranul țăranilor și de Sub Faget, de pe Mesteceni şi de pe Nve Minuturi stra-

urieri, activişii teavestit, geo. acelaşi stil propagandistia — bueurite, Încercările anor due Tot alei, la Sighet, Aceleași „angajamente“, m Vothâri națlonaistăcăniste, poporului întreg, cel care i-a bătut pind şi intrați cu plugurile voastre in aceste pă- ivoare "comunistă şi-au ul lor trebuie barat, de

singe pe țărani ca să intre în colectie, minturi pentru ca ele să rodeasol din nou Maniu si e. Celasi „strins uniți în jurul AULA dural wre Au Ora şi dea moştenirea lăsată lor din mogi- așa cum trebule. Ardtati că fdromul n-a m de importantă este Frontului % gen „strins uniți în SYS a e mt stramogi. murit, că a ştiut să rabde ca şi Cristos a impotriva Atalinismotat, Imbarea sistemului ecou jurul partidului”, ef ete. pur „Viaţa constitutionala ae des Vă scriu acum la toţi cei din satul Mala- să se roage lui Cristos, pentru ca dreptatea Au venit comuniştii. . De altfel, modificarile Ne-am săturat de toate aces. tertora treptat. Partidul Nation țăran dia, din județul Sălaj, ca un consătean ce vă odată pentru să ajungă tea! O ştim și o repelam: pal Țârânese eu excentia unve

de la Bala ister politico-economle sint, mu ca cercetător ştiinţifi mu ca doctor Chemati-i pe copiti voştri de prin blocu- Hiterdependente, Produce revoluția În gindire, limba) si ortunisti = sath cum ÎI i

Pagina 2

inf osojie, sau ca premiat al Academiei rile reci ale oraşelor, de la Șimleu, de la Za- urmaşi al ful Pintea au repli- In motteratin rare şi faptul că platy moravuri este cel mal greu de spunet ta aeons tri ete Se Române, ci vă scriu co prune de ţăran ce ldu sau de oriunde ar fi, să vind în sat, si „Cu sine am cistigat acest mafet noast igs m a Frontului nu dus plină la capăt De unde A ur tele ta sint gl mă simt și ost Eu sint şi am ri- ia partea lor de pămint, să-l are, să-l seme pâmint, cu singe 0 om anita. PA în cia eloe explicită asupra a> insembâtatea hottritoare a lupi, tees Benin drtaturi mas pentru a lo li Floroati a Birâu- ne, cd serviciul la pămint ține cit pamints Am fost s-om fi", Aga a tet renresi chestiuni capitale : far noii pete libero. @ unor noi Făcâmițarea partidelor vi cone cum m-afi poreclit, cdci şi-ţi dă adevărata libertate, Acum este nce Maramureşului moeratic. media, Ble vor introduce == stitule Or cabinete cto con ma de proprietate. Marirea to- ani in Bucuresti, am fost vole să ardtdm ce este omul de la pârmint, să oaperativizață.

turiibr individuale, deşi o mă- treptat = un alt limbaj, ex: junctură asa aetentiat mal in fiecare lună ins t, am ajuns la câsuța in arătăm ce a fost şi ce poate, fi țăranul cin! Au vrut să demolere biserict, be nu rezalvă proble> proaste a unui alt mod de m după câderea guvermaha T

t gi m-am dus totdeauna ta este lăsat liber. Acum trebule să ne adundm Veasuri de culty „să distroeă ma În fundamentul sau. Vie gindl, achimbdare necesară pa romi în TPIT, culminind eu i

am fost bi zat. Dar nu des- fiii satelor de pretutindeni, să ne unim, at acest. minunat toate planurile, SA nui mal la. tiiurarea, violeatel, a crimei Maramureşenii cuneti niet 4 pentru a-i oafea economie românească tea vreau să vă scriu, ct despre alt- nu ni se desfacă satele în lipsa mostenitori- u apărat tradițiile cu pretul pola Therteten e care atitte vă dezvolta conform ,pletel sim ca vechiul sists ad me POLE @ d cele dia urmă lor lor. Să devenim ţărani şi gospodari in deoarece cind fe“ ? În aceasta tmprejue mat damine în vrtun fel. ty BESSA Upon BARA Min, Re l satele în care ne-am născut. să ardtdm © Indica, limba) şi vă scriu despre faptul că Revo- RAMURES spul ISTORIE recizat, cu maxi Moravuri în aliante oefirest, PNT. a

acum intrd hărnic ia ţăranu lui în hărnicia cate tipurile de rd care a rdsturnat tirania, vd A_vanit si tun Revoluttet de NIE CU ADSVABAT LIBERA| n primul riodt mivat in truntea fortelor pet. Vice bentru țării, adeverind acum că : desprinderea din m la viață, căci regimul comi 1022 Decembrie 1989, ziua marii vor exista în ANA. în sooth de Germania strivit pe cei buni şi „cine n-o fost de cind îi, noastre victorii, A fost instalat , Comporatiata

N=

tus pa tertata. tac ulterior, Între i curafi la su. . Iti setiu dumneatate bade dla nici acuma nu-i“. cum şi ra stor 4î pentru revenirea n deny ru a Bemului, care eşti cel mai bâtrin Va seriu la toți: la bade Toader a Câpl- a dintre ele, erate și respectarea prineibiilae tanului, la Sidonu Șfaltărului, la loane din sat şi care ai dus greul În raz Gligorn do RUE Rare democratică îm riuții, Niculae Domutit si sensul Recor dus greul acasă, apăsat de cote o iga~ al twemenutar

ntracte cu statul. Îţi scriu dum- wecinul meu, la Redes și la Chigu, la zouciuma deci cu dreotal tuturor partid si la badea rduanu şi Stefonu lui Hurban, la Ioane Lă Jor do bartieioa la viața oy ilicha Tomit plonificarea, Mica. În ta pertoadă de MeMcrici și Lazaru lostrii tui tuăn, ta Lie ea a Trâinetii, care cunoaşte mejdue dru ariel . . Tula Uhemald, dia care eau tv vechi, să vă luaţi pl- lui Lazăr și losipe Vâsălichii, fonasu tui St istorie sit atol actiuni Lerorlste, eur tarelor, mejdiile mion, la cel care ştiţi ce-i pămintu viu le TV,

nturile dumineavoastră inapol de sub jec~ mot amea venise să vadă cum se tale an cam Die ale persona toatl PANT. mu boat atestati of omunistă gt să le oarătați fillor, acest pămint în primire şi fecett să se st foarte simplu, Părul omului a fost tung și pontamiti, ÎL acu pon lta audă odată cum ard plug pa deatud Dar aatlel 3 bunurite lat cel eliberati din îns anepoților cum se lucri {Alal capul: cum crese hol unt extrem d cum merg carele în sat şi Lumea se inlnârse i ptere. dar, cineva, efdieing capul, ehisoet aul foat toleei! în dle întul, cu dragoste de lucru, dele binecuvintate de muterea tut Dumne varn pe umerii omului alt cap. Heimaginat o orioas Jal! tetwetoare sepantirll să

cra atunci cind nu avea stăpin st hramul r Cani MI prinse de pir și ttle cu ghilotina. pluralistă politic vanacitătii Jor prateabwnale, Can a pâmintul după oameni. Itt seriu ţie zeu, Cd a venit şi pentru tamea nu se mal intoarse să plece prniru că În economic, planificată, centy Horm, Uriel estimiri brake te dreptatea. V-am scris toate cele de mai rasdlichd, Remeş Vasile, gospodar tindr care pentru că vin şi eu ta voi cel mare af ahilotinel no văzu nici an can. Maată, CAP ourile urme mare din pagina î) vumârul membethtor LS sie suportat niciodată minciuna comuniş Cina incenu_a se eindi să plece, lames vă fi desființate sau radia fall se ridică la peste