Ediția 2024

Pagina 1

INTRODUCERE

În ziua când încep să scriu aceste rânduri, sunt la Răchitosu, Vrancea, satul copilăriei mele. Sunt nepot de țăran român. Bunicii mei, Radu și Maria, m-au dus de mână la biserica din sat. Nu mai sunt cu noi pe lumea aceasta dar azi am mers la biserica unde m-au dus ei și am stat pe scaunul unde mă punea tataia. Între timp, lăcașul a fost pictat și m-am uitat în spatele meu: era Sfântul Gheorghe, biruitorul de balauri. Acolo, alături de ai mei, am înțeles cât de mult contează să fim uniți și să luptăm pentru ce e al nostru, pentru ceea ce ne definește ca popor. Pentru mine, AUR nu este doar un partid politic; este un angajament ferm față de fiecare român care încă îndrăznește să spere că putem trăi în demnitate și prosperitate aici, în țara noastră. Planul Simion, acest program pe care îl prezentăm acum, este rodul unei munci de echipă și al unei analize profunde a problemelor reale ale României. E un plan gândit pe îndelete, cu soluții solide și aplicabile, care nu doar răspund crizelor actuale, dar și construiesc fundația unei economii naționale puternice și suverane. Am fost criticați, am fost etichetați, dar am continuat să mergem înainte, pentru că știm că acest drum

este unul drept. Am văzut cum politicienii vechi și-au ascuns interesele sub promisiuni goale și politici care au lăsat România îngenuncheată, împovărată de datorii. Aici, în această carte, veți descoperi că Planul Simion este altceva: un proiect dedicat fiecărui român cinstit, care își dorește o viață demnă și prosperă. Fondul Suveran de Investiții, suveranitatea energetică, susținerea antreprenorilor români – toate aceste măsuri sunt doar câteva dintre pilonii care vor susține dezvoltarea României. Planul Simion este răspunsul nostru pentru o țară de care să fim cu toții mândri, pentru o țară care aparține românilor și pe care nimeni nu o poate folosi după interesele proprii. Pe drumul acesta, știm că nu va fi ușor, dar suntem gata de luptă. Vă invit să parcurgeți aceste pagini, să cunoașteți fiecare măsură și să înțelegeți de ce România are șansa unei reconstrucții. Planul Simion nu este doar un vis – este o soluție concretă și promisiunea că România va renaște. Este drumul nostru spre o țară liberă, mândră și prosperă, un viitor pe care îl vom construi împreună, cu demnitate și curaj! George Simion, Președinte AUR

PREAMBUL

Ne aflăm acum într-o situație cum România nu a mai fost din perioada 2008-2009, în care fundamentele economice s-au degradat extrem de puternic. Toți indicatorii majori privind sănătatea unei economii au tendințe de evoluție dramatice în ultimul an, reflectând înrăutățirea mediului economic. În ultimii trei ani, guvernul coaliției PSD-PNL s-a făcut că nu vede toate problemele mari cu care se confruntă economia noastră și a preferat să crească cheltuielile bugetului peste limitele suportabilității, ignorând cvasi-stagnarea economiei, impactul catastrofal al prețurilor la energie, precum și deprecierea constantă a performanței bugetare guvernamentale. S-au creat, astfel, premisele unei ajustări fiscale extrem de brutale pentru anii următori, care va inhiba creșterea economică și dezvoltarea țării într-un mod îngrijorător.

Pagina 2

1. Astfel, în trimestrul II 2024, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul intern brut a crescut cu doar 0,1% (practic a stagnat), după ce în trimestrul anterior a avut o creștere de doar 0,5%.

2. România a atins un nivel incredibil al deficitului bugetar. Execuția bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 80,87 mld lei, respectiv 4,57% din PIB față de deficitul de 42,19 mld lei, respectiv 2,63% din PIB aferent celor opt luni ale anului 2023. Practic, pe primele opt luni ale anului, deficitul bugetar s-a dublat față de aceeași perioadă a anului 2023, de la 42 de miliarde de lei la 81 de miliarde de lei. Mai mult, suntem deja în al cincilea an consecutiv în care Comisia Europeană ne-a introdus procedura de deficit bugetar excesiv. Deși bugetul a fost făcut la începutul anului cu un deficit de 5%, Consiliul Fiscal indică cu mare probabilitate depășirea pragului de 8% pentru deficitul bugetar pe anul în curs. 3. Acest deficit bugetar este cauzat de nesăbuința cheltuielilor făcute de guvern, nu de veniturile colectate de la cetățeni și de la companii. De exemplu: –

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 32,89 mld lei, consemnând o dinamică pozitivă de 22,1% (an/an). Veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 20,4%, peste evoluția fondului de salarii din economie (17,3%); – Contribuțiile de asigurări au înregistrat 124,86 mld lei, în creștere cu 20,1% (an/an), peste evoluția fondului de salarii din economie; – Încasările din impozitul pe profit au însumat 24,25 mld lei, consemnând o creștere de 20,4% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri de la agenții economici și impozitul pe profit de la bănci comerciale; – Încasările nete din TVA au înregistrat 77,23 mld lei, în creștere cu 16,2% (an/an);

– Veniturile din accize au însumat 27,93 mld lei, înregistrând o creștere de 16,3%; – Veniturile nefiscale au însumat 35,94 mld lei, înregistrând un avans de 22,0%; – În schimb, sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 22,94 mld lei, în scădere cu 18,3% (an/an); – Guvernul a „reușit“, cu toate acestea, să își crească cheltuielile mult mai rapid decât i-au crescut veniturile:

• - cheltuielile de personal au însumat 105,98 mld lei, în creștere cu 23,8% comparativ cu aceeași perioadă a

anului precedent; – Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost de 60,87 mld lei, în creștere cu 26,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent;

Pagina 3

– Cheltuielile cu dobânzile au fost de 22,86 mld lei, cu 3,08 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent; – Cheltuielile cu asistența socială au fost de 146,95 mld lei în creștere cu 13,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

4. România are cea mai înaltă rată anualizată a inflației din Uniunea Europeană, de 5,3%, mai mult decât dublul mediei europene:

5. În trimestrul II al anului 2024, România are cea mai mare valoare a deficitului de cont curent din Uniunea Europeană: 7,7 miliarde de euro, după ce a avut deficit de cont curent de 4,1 miliarde de euro pe trimestrul I din 2024 (locul II din UE), 6,5 miliarde de euro pe trimestrul IV 2023 (locul III european), 6,7 miliarde de euro pe trimestrul III 2023 (din nou cel mai mare din UE), 6,7 miliarde de euro pe trimestrul II 2023 și 5,4 miliarde de euro pe trimestrul I din UE (ambele din urmă trimestre, țara noastră a avut cele mai ridicate rate ale deficitului de cont curent).

6. La nivelul primelor șapte luni din 2024, deficitul de cont curent a ajuns deja la peste 15 miliarde de euro, cu 4 miliarde de euro mai mult decât pe primele șapte luni din 2023!

7. Investițiile străine directe, pe primele șapte luni ale anului, au atins 3,1 miliarde de euro, în scădere puternică față de cele 4 miliarde de euro din perioada corespondentă a anului 2023.

8. Totalul datoriei externe a atins 180 de miliarde de euro, cu 10 miliarde de euro mai mult decât la finalul anului trecut.

9. Datoria publică a crescut nemăsurat. Guvernul a împrumutat, într-o singură zi, 5 miliarde de euro de pe piața externă, prin trei emisiuni de obligațiuni. Această sumă se adaugă celor 170 de miliarde de lei deja împrumutați de la începutul anului acesta. Deja, la sfârșit de iunie, coaliția PSD-PNL împrumutase, în numele țării, peste 860 de miliarde de lei, adică 45 000 de lei pentru fiecare român. Până la sfârșitul anului, vom avea o datorie cu mult peste 900 de miliarde de lei, adică peste 48 000 de lei pentru fiecare dintre noi. Jumătate din acești bani sunt împrumutați de către guvernarea formată după alegerile din 2020. Cu asta vor rămâne românii, practic, de pe urma ultimilor patru ani scurși de la alegeri: cu o datorie de aproape 5000 de euro pentru fiecare dintre noi. Astfel încât, la finalul acestui an vom avea, fiecare dintre noi, de plătit în numele statului câte aproape 10 000 de euro, dintre care jumătate se datorează nesăbuinței și nepriceperii guvernelor de coaliție PNL-USR și PNL-PSD.

10. Mai țineți minte cei 100 de miliarde de euro fonduri europene promiși de către guvernarea PNL- USR și apoi PNL-PSD? Ei bine, cele 100 de miliarde erau de fapt aproape 85 de miliarde, din care peste 55 de miliarde pentru perioada 2021-2027 și 29 de miliarde pentru PNRR. Până astăzi, guvernele Ciucă și Ciolacu au atras, în total, 9,6 miliarde de euro, adică 11,2% și am trecut de jumătatea perioadei în care trebuiau cheltuiți acești bani! Asta este, într-un cuvânt, performanța de care s-a învrednicit această guvernare nedemnă: 11,2% din banii promiși au venit în țară la jumătatea perioadei pentru care ni s-au promis . Cum

Pagina 4

s-ar spune la școală, nota 1 pentru guvernele PSD-PNL. De fapt, în acești ani, România a contribuit la Uniunea Europeană cu aproape 8 miliarde de euro, adică am câștigat, net, mai puțin de 2 miliarde de euro. România are de primit de la Uniunea Europeană 55,5 miliarde de euro pentru cadrul financiar multianual 2021-2027. 31 miliarde de euro fonduri structurale și de coeziune și peste 14 miliarde de euro fonduri agricole și pentru dezvoltare rurală. Suntem la jumătatea cadrului financiar multianual și, deocamdată, guvernul PSD-PNL a adus în țară doar 4,3 miliarde de euro. Adică 7,8% din suma totală. Și acești bani reprezintă doar avansuri plătite la început de an, singurii bani care vin de la Bruxelles fără niciun fel de condiții sau de proiecte. Celălalt mare pachet de finanțare de la UE este PNRR, în valoare de 29 de miliarde de euro, dintre care 15 miliarde de euro împrumuturi luate de la UE și 14 miliarde de euro granturi. Prima mare realizare a guvernării coaliției PSD-PNL a fost pierderea a 2,1 miliarde de euro din granturile acordate inițial, ca urmare a revizuirii datelor privind PIB-ul. Toți cei 2,1 miliarde de euro s-au pierdut din

partea de granturi, subliniez încă o dată. Din acest pachet, acum, cu doar 2 ani și jumătate înainte de finalul perioadei de valabilitate al planului (anul 2026), guvernului PSD-PNL i s-au aprobat doar două cereri de plată: prima de 2,56 miliarde euro a fost virată în conturile Băncii Naționale la data de 27 octombrie 2022, din care aproximativ 1,77 miliarde euro reprezintă componenta de grant, iar 0,78 miliarde euro componenta de împrumut și a doua, în iunie 2023, de 2,76 miliarde euro (din care peste 1 miliard de euro împrumuturi), după deducerea prefinanțării și suspendarea plății în valoare de 53,36 milioane euro, aferentă neîndeplinirii a două jaloane (129 și 133). Adică în total 5,32 miliarde de euro, din care 1,8 miliarde de euro sunt împrumuturi. Cea de-a treia cerere de plată, în valoare de 2,67 miliarde euro (1,86 miliarde euro nerambursabili și 811 milioane euro împrumut), a fost înaintată Comisiei Europene la 15 decembrie 2023 și încă nu este aprobată și plătită, deoarece guvernul nu și-a îndeplinit angajamentele.

11. România a înregistrat în trimestrul al treilea 2024 cel mai ridicat preț la energia spot din Uniunea Europeană (UE), pe care se tranzacționează o cantitate echivalentă cu 40% din consumul curent. De altfel, nicio țară europeană nu mai are o pondere atât de mare a energiei spot în ansamblul pieței naționale, toate statele celelalte având piețele dominate de contracte pe termen lung, cu preț stabil. În cel de-al treilea trimestru, prețul mediu al energiei cu furnizare în ziua următoare a fost pe OPCOM de 127,42 euro/MWh, România fiind urmată, în topul european, de Grecia, cu 125,9 euro/MWh, Bulgaria, cu 123,6 euro/MWh și Ungaria, 120,9 euro/MWh. Prețurile spot din cele mai mari economii ale Uniunii (Germania și Franța) au fost de 75, respectiv 51 euro/MWh. În aceeași perioadă, la jumătate și la o aproape o treime din prețul din România România, de altfel, ocupă un loc fruntaș și în topul celor mai scumpe piețe de energie din UE de la începutul anului și până în prezent, situându-se pe poziția a patra, cu un preț de 93,6 euro/MWh. Prețuri mai ridicate înregistrează doar Italia și Irlanda (cu 100 euro/MWh) și Grecia (cu 94,8 euro/MWh).

Vorbind de primele două economii europene, prețurile medii spot din Germania și Franța din acest an au fost de 70, respectiv 48,5 euro/MWh.

12. De altfel, pe semestrul II al anului 2023, România are al treilea cel mai mare preț la electricitate pentru consumatorii casnici (PPS) din Uniunea Europeană, după Cehia și Germania!

Pagina 5

13. Guvernul PSD-PNL a anunțat o „mare victorie“: Grupul energetic numărul 5 Rovinari, din cadrul Complexului Energetic Oltenia, este gata să fie pus în funcțiune şi conectat la Sistemul Energetic Național, costul proiectului fiind de peste 100 de milioane de euro. Toate bune și frumoase, numai că guvernul a uitat să ne anunțe și două mici amănunte: Lucrarea a durat nu mai puțin de zece ani din ziua de când a intrat în proces de retehnologizare. În anul 2026, grupul energetic 5 de la Rovinari se va ...închide, el urmând să constituie, alături de grupurile 4 de la Rovinari și 4 de la Turceni „rezerva de capacitate“ de la CE Oltenia. Adică, guvernul PSD -PNL a început lucrarea în 2014, când premierul coaliției era Victor Ponta, deputat de Gorj altminteri, a cheltuit 100 de milioane de euro timp de 10 ani pentru a repune în funcțiune un grup energetic care, începând cu 2026, va sta închis până în 2030, atunci când se va închide definitiv.

14. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-31.VII 2024 a fost de peste 18 miliarde de euro, mai mare cu 2,435 miliarde de euro (+15,6%) decât cel înregistrat în perioada 1.I-31.VII 2023.

15. Degradarea continuă și în sectorul construcțiilor: În perioada 1.I-31.VII.2024, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut faţă de perioada 1.I-31.VII.2023 ca serie brută cu 2,7%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 2,5%!

În aceste condiții, prima urgență a viitorului guvern AUR va fi reechilibrarea țării din punct de vedere macro-economic și reașezarea economiei pe principii sănătoase. Prioritare vor fi reducerea cheltuielilor nesăbuite cu salariile personalului bugetar, cu achizițiile scandaloase de bunuri și servicii și cu așa-zisele „proiecte de investiții“, prin care se stipendiază, de fapt, baronimea locală. Nu trebuie să confundăm risipa banului public cu „investițiile“. Vom readuce echilibrul în finanțele țării prin reducerea cheltuielilor nejustificate ale aristocrației bugetare și în paralel vom stimula creșterea economică sănătoasă, pe baze ferme și pe termen lung.

CAPITOLUL I:

ROMÂNII - DEMNI ÎN EUROPA ȘI ÎN LUME

Românii sunt demni în Europa și în lume. Această demnitate trebuie afirmată! - Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) este un partid pro-european / Opțiunea euro-atlantică este pentru noi una strategică și irevocabilă / Interesul național va fi axul central al politicii externe a României / Respingem tendințele de centralizare a deciziilor la nivelul Uniunii Europene / Dorim reunificarea cu R. Moldova/ AUR ridică în următorul deceniu standardul de viață din țara noastră, la nivelul mediu din Uniunea Europeană / Vom urmări, prin negocieri, respectarea tratatelor în vigoare de către partenerii europeni și euro-atlantici și recunoașterea rolului României ca aliat și stat membru cu drepturi egale / Contracarăm, prin toate instrumentele legale și instituționale, acordurile și directivele care pot afecta interesele României și ale românilor / Românii sunt egali cu ceilalți cetățeni ai statelor Uniunii Europene. Vom renegocia tratatele, apartenența la spațiul Schengen, Green Deal sau PNRR, pe principiul drepturilor, obligațiilor și beneficiilor egale / Pentru noi, românii din afara României nu sunt o „Românie secundară” / Protejăm și promovăm interesele comunităților românești istorice și ale românilor din diaspora / Norma de

Pagina 6

reprezentare trebuie să fie aceeași pentru toți românii, dinăuntru și din afară / România nu va mai fi un exportator de brațe de muncă ieftine!

INTERESUL NAȚIONAL VA FI AXUL CENTRAL AL POLITICII EXTERNE A ROMÂNIEI

Interesul național trebuie să reprezinte motorul tuturor relațiilor externe ale României și pe acesta trebuiesc construite orice strategii de politică externă. Interesul național trebuie să fie stabilit pe baza evaluării riscurilor reale sau potențiale, în contextul securității internaționale, a poziționării geopolitice și a instrumentelor de putere de care dispune România pentru promovarea intereselor sale. Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) este un partid pro-european și pro-NATO, continuând linia politică directoare în politica externă, în conformitate cu voința majorității tuturor românilor. Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) își propune să afirme valorile naționale pentru asigurarea stabilității, prosperității și suveranității României, atât în cadrul instituțional al Uniunii Europene, cât și în planul general al politicii internaționale, inclusiv în cadrul Alianței Nord-Atlantice. Politica externă, ca instrument de realizare a interesului național, trebuie să fie în deplină congruență cu necesitățile politicii interne, pentru a asigura viabilitatea și integritatea statului. În fața dificultăților interne de natură politică, economică și/sau socială, ne angajăm să promovăm o politică externă

multidirecțională/multivectorială, coerentă și perspicace, în interesul românilor din Țară și din afara frontierelor. Susținem o politică externă cu o componentă economică predominantă, care să servească strict intereselor naționale ale românilor. AUR va face din problematica românilor de pretutindeni prioritatea politicii externe a României. Ne angajăm să promovăm politica externă a României pe baza unor coordonate esențiale, printre care:

poziționarea strategică a României la granița de Est a Vestului, a Occidentului în sens larg, prin conectarea sferei de afaceri atât la comunitatea europeană, cât și și la piețele economice în creștere din zona indo- pacifică, Orientul Mijlociu și Asia.

reunificarea cu Republica Moldova este un obiectiv fundamental al guvernării AUR. Vom activa politici sectoriale dedicate realizării acestui deziderat național (economice, fiscale, transporturi și comunicații, culturale etc.). Vom elabora o propunere formală de reunificare a celor două state românești, care va fi înaintată oficial parlamentului și guvernului Republicii Moldova. La baza acestei propuneri vor sta două principii:

Constituția actuală a României va fi și Constituția noului stat reunificat și

Raportul de reprezentare a tuturor instituțiilor statului reunificat va fi regula „6la 1”, reflectând raportul celor două populații, timp de cinci cicluri electorale

promovarea unei diplomații economice, axată pe atragerea de investiții

susținerea unei Europe a națiunilor suverane

apartenența la NATO și întărirea flancului NATO din Estul Europei, precum și transformarea României într-

Pagina 7

un lider regional în flancul de Sud al NATO și al UE, ca urmare a fructificării potențialului economic, militar și geopolitic

integrarea cu drepturi depline în alianța regională a statelor central-europene numită și Grupul de la Vișegrad

exploatarea economică a „Drumului mătăsii”, pentru creșterea consistenței strategice a României

sprijinirea antreprenorilor români peste graniță, prin intermediul corpului diplomatic și a relației acestuia cu autoritățile Pentru realizarea tuturor acestor deziderate de politică externă, vom lucra la construirea unui corp diplomatic al României dominat de profesioniști, prin eliminarea sinecurilor și dezvoltarea unor consulate și ambasade funcționale și eficiente, care să permită urgentarea rezolvării problemelor românilor aflați în afara granițelor și pentru promovarea politicilor României, a valorilor culturale românești, printr-o diplomație națională adecvată și nu prin experimente și expediente.

RESPINGEM TENDINȚELE DE CENTRALIZARE A DECIZIILOR

LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE!

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) este un partid pro-european, atașat proiectului inițial al Uniunii Europene ca uniune politică și economică de state suverane. Susținem o Europă a națiunilor suverane și respingem ideea unui supra-stat federalist. Ne opunem deciziei manifestate de unele state membre ale Uniunii Europene și cercuri politico- birocratice de la Bruxelles, de a schimba modalitatea de vot pentru deciziile privind politica externă și securitatea regională, de la „votul unanim” (vot favorabil al tuturor statelor, ceea ce implică și conceptul de veto) la votul „cu majoritate calificată” (votul a cel puțin 15 state din totalul de 27). Considerăm această schimbare ca o încercare de a minimiza rolul statelor considerate „rebele” (suveraniste) în luarea deciziilor și o încălcare gravă a principiului suveranității statelor europene. Considerăm că atribuțiile și competențele Uniunii Europene și ale structurilor sale (Consiliul European, Parlamentul European, Comisia Europeană) trebuie să se limiteze la rolul de coordonare a politicilor comune ale statelor membre.

Respingem ideea așa-zisei „clauze de flexibilitate”, invocate de Uniunea Europeană pentru a-și aroga dreptul de a acționa în afara domeniilor sale obișnuite de competență, atribuite de tratate. De asemenea, principiul subsidiarității trebuie aplicat de o manieră corectă, în sensul că Uniunea Europeană nu dispune de atribuții și competențe acolo unde statele membre pot acționa independent, în propriul interes. Respingem ferm orice limitări ale drepturilor și libertăților individului de tipul Certificatului Verde și vom lupta prin toate mijloacele legale ca drepturile omului să primeze.

SCOPUL GUVERNĂRII PARTIDULUI ALIANȚA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR ESTE SĂ RIDICE STANDARDUL

DE VIAȚĂ DIN ȚARA NOASTRĂ LA NIVELUL MEDIU DIN UNIUNEA EUROPEANĂ

În ciuda creșterii economice semnificative cu care guvernele României s-au tot lăudat, una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, aceasta nu se reflectă în nivelul de trai și puterea de cumpărare a cetățenilor. Deși economia noastră se situează pe locul 21 în Uniunea Europeană și a depășit Slovacia și Ungaria, în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, rămânem pe unul din ultimele două locuri, la indicatori care exprimă

Pagina 8

calitatea și chiar durata vieții: venitul mediu disponibil al gospodăriilor, speranța medie de viață la naștere, speranța medie de viață la 65 de ani, mărimea și calitatea locuinței, ponderea populației aflată în prag de sărăcie și de deprivare materială și socială etc. Pentru a transpune în viața reală a românului creșterea economică din statistici, propunem următoarele măsuri strategice pe plan intern: Reducerea diferențelor de dezvoltare între regiunile istorice, cu accent pe cele mai sărace:cea de Nord- Est și cea de Sud-Vest. Aceasta va implica construcția unei infrastructuri de transport noi și moderne pentru a facilita schimburile comerciale și investițiile în industriile locale. Reducerea abandonului școlar, în special în mediul rural, prin politici educaționale eficiente. Aceasta va implica o corelare puternică între nivelul de educație în clasificarea ISCED și accesul pe piața muncii și, mai ales, accesul la salarii decente. Creșterea numărului de tineri cu studii superioare pentru a facilita accesul la locuri de muncă mai bine

plătite. Creșterea ratei de angajare a populației cu vârsta de muncă (15-64 de ani) de la nivelul actual (aproximativ 66%) la nivelul mediu al UE (peste 75%). Implementarea acestor politici, cu sprijinul și accesarea fondurilor europene necesare, va duce la îmbunătățirea semnificativă a standardului de viață, cu rezultate precum: Dublarea venitului mediu disponibil pe gospodărie în următorii 10 ani, de la aprox. 10000 euro/anual PPS la 20 000 de euro/anual PPP. Creșterea cu minim 5 ani a speranței medii de viață și cu 3 ani și jumătate ani a speranței de viață la 65 de ani. Reducerea la jumătate a numărului de locuințe aglomerate (de la 41% astăzi la cel mult 20% peste 10 ani) și a celor care nu își pot permite o locuință suficient de bine încălzită (de la 15% în prezent la 7-8% peste 10 ani).

Creșterea indicelui dezvoltării umane (HDI) de la 0,821 la peste 0,88 în următorii 10 ani. Toate aceste măsuri sus-menționate țin de politica internă, dar ele trebuie susținute printr-o politică externă corespondentă și flexibilă, după cum va fi descrisă în capitolele ce urmează.

OPȚIUNEA EURO-ATLANTICĂ ESTE PENTRU NOI UNA STRATEGICĂ ȘI IREVOCABILĂ

Considerăm că apartenența României la Alianța Nord-Atlantică (NATO) este esențială pentru apărarea independenței, suveranității și integrității statului. În calitate de membru NATO, România este atât beneficiar, cât și furnizor de securitate regională. În contextul actual geopolitic, ne angajăm să facem din reziliența strategică a României o prioritate maximă. Opțiunea euro-atlantică este pentru noi una strategică și irevocabilă, întrucât ea răspunde interesului național. Cu toate acestea, în cadrul Uniunii Europene și NATO, România își va apăra întotdeauna interesele naționale. În acest sens, vom milita ferm pentru eliminarea vizelor de acces în SUA, precum și pentru primirea deplină de urgență a României în spațiul Schengen.

ROMÂNII SUNT EGALI CU CEILALȚI CETĂȚENI AI STATELOR UNIUNII EUROPENE. CA URMARE, VOR

BENEFICIA DE TOATE DREPTURILE AFERENTE, INCLUSIV APARTENENȚA LA SPAȚIUL SCHENGEN

Având în vedere că anumite state membre ale Uniunii Europene adoptă o poziție de forță, în contradicție cu principiile fondatoare ale Uniunii și condiționează nejustificat aderarea României la Spațiul Schengen, ne angajăm să combatem această situație prin inițierea de negocieri bilaterale. Scopul acestora este de a armoniza relațiile diplomatice și economice dintre România și aceste state. România, cu o istorie profund