Ediția 2024

Pagina 9

înrădăcinată în Europa și cu un rol semnificativ în protejarea granițelor, merită un loc deplin în Uniunea Europeană și în Spațiul Schengen. Totodată, cetățenii români sunt egali în drepturi cu cetățenii oricăror alte state europene, deci nu există justificări să fie tratați altfel. Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) va implementa măsuri pentru ca statul român să poată oferi asistență juridică oricărui cetățean român care se confruntă cu încălcări ale statutului său de cetățean egal cu ceilalți cetățeni ai Uniunii Europene. În țările unde diaspora română este considerabilă, ne angajăm să înființăm școli românești, cu predare în limba română, precum și organizarea de cât mai multe evenimente culturale românești. În materie de politică financiară, România trebuie să beneficieze de condiții egale cu celelalte state când vine vorba de contractarea de împrumuturi sau de primirea de fonduri europene. Politica AUR nu va fi una a umilinței și resemnării, precum ne-au obișnuit guvernările trecute!

CONTRACARĂM, PRIN TOATE INSTRUMENTELE LEGALE ȘI INSTITUȚIONALE, ACORDURILE ȘI DIRECTIVELE

CARE POT AFECTA INTERESELE ROMÂNIEI ȘI ALE ROMÂNILOR. VOM RENEGOCIA ACORDURI PRECUM

GREEN DEAL ȘI PNRR, ÎN PUNCTELE ÎN CARE AFECTEAZĂ INTERESELE ROMÂNILOR

Ne angajăm să direcționăm activitatea diplomatică la nivelul Ministerului Afacerilor Externe, Instituției Prezidențiale și a reprezentanților României în Parlamentul European spre asigurarea respectării suveranității României, a principiilor fundamentale de libertate și egalitate în drepturi, precum și a supremației Constituției, în raport cu reglementările și directivele europene. Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), ca partid eurorealist, se angajează să susțină proiectul european în spiritul viziunii fondatorilor săi, recunoscând și afirmând rădăcinile creștine ale tuturor statelor membre

UE.

Considerăm că actuala abordare a Uniunii Europene necesită o reformare a viziunii ei. În alianță cu alte forțe suveraniste din UE, AUR se va angaja să apere dreptul națiunilor de a se dezvolta și trăi în conformitate cu propriile interese și tradiții, contracarând acordurile și directivele care pot afecta interesele naționale. Constituția României, ca lege fundamentală a statului, trebuie să prevaleze, în raport cu reglementările europene. Ne vom opune, în mod democratic și argumentat, oricărei încercări de anulare a supremației Constituției României, precum și oricărei încercări de înființare a unei constituții europene, în paralel cu dezvoltarea unei birocrații suprastatale. Ne vom opune ferm oricăror încercări la nivel european de înlocuire a votului unanim (a dreptului de veto) cu votul majoritar, precum și creșterii rolului de coordonator al UE în materie de sănătate publică, unde statele membre trebuie să rămână pe deplin responsabile pentru politicile proprii. Apreciem că se impune de urgență renegocierea unor documente, precum PNRR și Green Deal, dovada caracterului lor negociabil constând în experiența altor state europene, care și-au apărat interesele

naționale. Considerăm că, dacă orice este negociabil în Uniunea Europeană, pentru Germania sau Franța, trebuie să fie și pentru România. Implementarea diferită la nivel european a unor programe de tipul European Green Deal (prin redeschiderea minelor în Germania și închiderea lor în România) nu face decât să adâncească prăpastia dintre ile membre.

ROMÂNII „DIN AFARĂ” ȘI ROMÂNII DIN ȚARĂ SUNT PĂRȚI DIN ACEEAȘI INIMĂ!

Pentru noi, românii din afara României nu sunt o „Românie secundară”, ci parte a aceleiași inimi românești! Așa cum am dovedit deja, protejăm și promovăm interesele comunităților istorice românești și ale românilor din diaspora. Totodată, stimulăm relațiile diplomatice, economice și comerciale cu alte

Pagina 10

state și prin intermediul românilor din străinătate, ca unul dintre mijloacele de mare preț ale întăririi cooperării dintre state. Vom stimula relațiile diplomatice, economice și comerciale cu alte state, inclusiv prin intermediul românilor de dincolo de frontiere, ca mijloc de consolidare a cooperării internaționale. O relație apropiată a României cu românii din diaspora înseamnă și o consolidare a relațiilor externe prin intermediul lor. Vom înființa o Agenție Națională pentru Românii de Pretutindeni și o vom bugeta corespunzător cu cerințele comunităților istorice românești și a numeroasei diaspore din străinătate. De asemenea, vom înființa Direcția Generală pentru Românii din Afara Granițelor, din cadrul Institutului Cultural Român, făcând din problematica românilor de pretutindeni o prioritate a politicii externe. Românii din comunitățile istorice sunt cei care n-au încăput în frontierele, din motive care țin deja de istorie. Ei sunt cei care înconjoară efectiv România, dar care se întind de dincolo de Bug și până dincolo de Tisa, din Munții Pindului și până în Carpații Păduroși, ori coastele Mării Adriatice. În majoritatea covârșitoare a cazurilor, ei sunt supuși unor procese de

asimilare forțată și vexațiuni, fiind evident persecutați din cauza apartenenței lor naționale. Ca stat patern al lor, România are obligația morală, constituțională și legală să-i sprijine cultural, spiritual și identitar, cu tot ce înseamnă acest lucru, infrastructură, școală, mass-media, Biserică, infrastructură culturală, dezvoltare economică. Vom simplifica procedurile pentru dobândirea cetățeniei române, pentru românii din comunitățile istorice și pentru persoanele aparținând filonului cultural românesc. Acest lucru se întâmplă astăzi anevoios, din cauza birocrației, dar se poate debloca prin efectul legii. Vom transforma, prin modificarea legii, actuala procedură de redobândire sau dobândire a cetățeniei române, dintr-un proces întins pe luni sau ani, într-o formalitate administrativă realizabilă la nivelul consulatelor, în termene de zile – și nu de ani.

ROMÂNIA TREBUIE SĂ ÎNCETEZE A MAI FI UN EXPORTATOR MASIV DE BRAȚE DE MUNCĂ IEFTINE!

AUR consideră că emigrația română istorică, diaspora economică românească tot mai numeroasă, precum și românii deportați și urmașii acestora, provenind din Țară sau din alte state, au dreptul legitim de a păstra legături vii cu Țara, precum și dreptul de a se repatria. Expatrierea românilor pe motive politice, economice sau de altă natură sunt fenomene pe care suntem deciși să le combatem prin politici pozitive și pro-active, inclusiv economice, bazate pe necesitatea practică de solidaritate națională, în beneficiul acestor români. România trebuie să înceteze a mai fi un exportator masiv de brațe de muncă ieftine! În acest scop vom promova politici care să asigure crearea în Țară a unui număr suficient de locuri de muncă bine plătite, de natură să le permită românilor un nivel de trai decent, după cum vom oferi și facilități economice care să încurajeze românii din diaspora să revină acasă. Vom înființa o Autoritate a Repatrierii și Absorbției, pentru a facilita revenirea în România a românilor din emigrație, din diaspora economică și din deportare. Împreună cu Biserica, Guvernul va înființa o rețea de școli românești, pentru copiii românilor din diaspora. Acest lucru constituie pentru noi o prioritate strategică,

întrucât păstrarea limbii române de către copii reprezintă un factor în măsură să faciliteze în orice moment revenirea și reintegrarea lor în patrie. Vom oferi facilități economice și fiscale familiilor care se reîntorc în Țară, precum și familiilor cu copii, care revin sau trăiesc în România, pentru a încuraja natalitatea. Vom susține reprezentarea proporțională a cetățenilor români cu domiciliul sau reședința în străinătate în Legislativul național, prin înființarea unui număr suficient de circumscripții electorale externe. Norma de reprezentare a cetățenilor în Parlamentul național trebuie să fie una și aceeași, atât în circumscripțiile electorale din interiorul granițelor, cât și în cele din afară.

Pagina 11

CAPITOLUL II:

REDUCEREA TAXĂRII MUNCII ȘI A COMPANIILOR. OPTIMIZARE FISCALĂ, SIMPLIFICARE,

PREDICTIBILITATE ȘI DEBIROCRATIZAREA STATULUI

NAȚIUNEA ROMÂNĂ ESTE UNA, IAR PARTIDUL AUR VA LUCRA, PRIN PROGRAMUL SĂU DE POLITICĂ

EXTERNĂ, PENTRU INTERESELE EI!

Reducerea drastică a taxării muncii / O creștere directă a venitului net real cu 84% / Românii vor câștiga mai mult, vor cheltui mai mult / Stimulăm consumul și productivitatea, reducem inegalitatea, sărăcia, dependența de asistența socială / Impact pozitiv asupra bugetului de stat / Scutirea de impozite a pensionarilor care aleg să continue munca / Reducerea controalelor asupra agenților economici la numai o dată pe an / Stimularea sectorului privat prin aplicarea unui singur impozit redus, pe cifra de afaceri, pentru întreprinderile mici și mijlocii / Reducerea evaziunii fiscale în cazul marilor companii și împiedicarea exportului profiturilor!

REDUCEREA DRASTICĂ A TAXĂRII MUNCII

România a ajuns o țară în care munca a devenit cel mai scump produs: peste 40% din munca românilor intră în buzunarele statului, iar în schimb serviciile acestuia pentru cetățean au fie calitate îndoielnică, fie lipsesc cu desăvârșire. Statul a ajuns o povară pe spatele contribuabilului și nu un sprijin pentru acesta. Partidul AUR și-a propus reducerea drastică a taxelor, a contribuțiilor la sistemul de pensii, asigurări sociale și de sănătate, până la un nivel maxim cumulat de 25% din salariul angajatului, pentru primii 5000 de lei din salariul brut. Salariul mediu net în România este de aproximativ 5200 de lei, salariul mediu brut reprezentând aproximativ 8400 de lei, diferența reprezentând contribuții numai taxe și impozite. Salariul minim brut în România este de 3700 de lei, salariul net fiind de aproximativ 2360 de lei, diferența de 1340 de lei reprezentând tot taxe și impozite. România are aproximativ 5,7 milioane de angajați, din care aproximativ 1,3 milioane sunt cetățeni angajați în administrația publică. Din totalul de angajați, aproximativ 1 milioane de români primesc salariul minim. S-a constatat, au făcut-o pe buzunarul lor toate aceste milioane de români, că taxarea ridicată a muncii,

corelată cu puterea redusă de cumpărare, determină la rândul lor mulți antreprenori să declare angajații cu salariul minim pe economie, preferând să plătească taxe și impozite mici, pentru a scoate banii sub formă de dividende. Există de multe ori o „casierie” fictivă, pe care nu o pot, în mod real niciodată închide, dacă vor ca firma lor să supraviețuiască. Prin politica fiscală a Partidului AUR, aceste practici vor înceta de la sine.

CREȘTERE DIRECTĂ A VENITULUI NET REAL CU 84%

Propunerea din programul de guvernare al AUR nu afectează în mod negativ participația, în valoare absolută, la bugetul de stat - deoarece își propune să crească etapizat valoarea salariului minim, de la 3.300 de lei până la 5.000 de lei (pe durata a 3 ani), păstrând neschimbată valoarea absolută a contribuțiilor, pentru primii 5.000 de lei, din orice salariu (deci nu se aplică doar unei părți a salariaților, toți vor fi beneficiarii acestei măsuri). În condițiile în care taxele și impozitele actuale cumulează pe salariul minim valoarea de 1.230 de lei, asta înseamnă că din 5.000 de lei salariu minim la angajați, aceștia vor rămâne cu 3.770 de lei, adică cu 1.700 de lei mai mult decât astăzi. Se va realiza astfel, în mod direct, o creștere a venitului minim net real de aproximativ 84%.

Pagina 12

Impactul acestor măsuri nu va fi negativ asupra bugetului de stat, dar va exista în schimb un impact pozitiv imediat, în sensul că prin cheltuirea acestor venituri suplimentare, cel puțin 19% va reprezenta cota de TVA plătită suplimentar la bugetul de stat, la achizițiile de bunuri și servicii. Deci, bugetul statului nu va fi afectat. Deși acest aport nu este semnificativ, creșterea veniturilor salariale pentru 1,5 milioane de români va face diferența – puterea reală de cumpărare va urma să crească și să reducă nivelul sărăciei, stimulând în același timp consumul și implicit veniturile statului din TVA. Creșterea salariului minim brut, fără creșterea simultană a nivelului de taxe și impozite pentru salariu va avea mai multe avantaje pentru economia națională: Stimulează consumul: când salariații primesc mai mulți bani în mână, aceștia au tendința de a cheltui mai mult. Acest lucru poate stimula cererea pentru bunuri și servicii, măsură de care pot beneficia producătorii și furnizorii acestor bunuri. Reduce inegalitatea: creșterea salariului minim brut poate contribui la reducerea inegalității veniturilor,

deoarece și cei cu salarii mici vor avea acces la venituri mai mari și mărfuri mai multe, de calitate superioară. Aceasta poate avea un impact pozitiv asupra bunăstării sociale și poate reduce tensiunile sociale. Reduce sărăcia: creșterea salariului minim poate ajuta la reducerea nivelului de sărăcie, ceea ce poate duce la o mai mare stabilitate socială și la mai puține costuri sociale asociate sărăciei, cum ar fi asistența socială și serviciile medicale gratuite. Stimulează productivitatea: Un salariu mai mare poate motiva angajații să fie mai productivi și să rămână în locul de muncă, ceea ce poate reduce costurile asociate fluctuației de personal și pregătirii angajaților noi. Reduce dependența de asistența socială: atunci când salariul minim este prea scăzut, angajații cu venituri mici pot avea nevoie de asistență socială, pentru a supraviețui. Prin creșterea salariului minim, se poate reduce această dependență de asistența socială și se pot economisi fonduri guvernamentale. Cu toate acestea, este important de menționat că suntem conștienți de faptul că prin creșterea salariului minim brut, fără creșterea taxelor și impozitelor pentru salariu, se poate pune presiune suplimentară asupra

angajatorilor, în special asupra celor cu un număr mare de angajați cu salariul minim. Prin urmare, este important să se găsească un echilibru, pentru a se asigura că creșterea salariului minim este sustenabilă și nu deteriorează capacitatea angajatorilor de a-și menține afacerile și de a crea noi locuri de muncă.

IMPACT POZITIV ASUPRA BUGETULUI DE STAT

Creșterea salariului minim brut fără a modifica contribuțiile fiscale directe pentru angajați va avea un impact în mai multe moduri:

Creșterea disponibilităților pentru asistență socială: dacă salariile angajaților cu venituri mici cresc semnificativ, potențialul eligibilității pentru programe de asistență socială, cum ar fi ajutorul social sau programul de asigurare medicală pentru cei cu venituri mici, va scădea. Cu alte cuvinte, guvernul va putea să plătească mai puțin în asistența socială pentru acei angajați, deoarece aceștia câștigă mai mulți bani.

Creșterea veniturilor fiscale: cu salariile mai mari, angajații vor plăti mai multe impozite indirecte, cum ar fi TVA și accize, deoarece vor cheltui mai mult în urma creșterii puterii lor de cumpărare. Acest fapt va produce o creștere a veniturilor fiscale pentru guvern.

Asupra angajatorilor: în funcție de modul în care sunt structurate impozitele pentru angajatori, creșterea salariului minim brut ar putea afecta contribuțiile lor la fondurile de asigurare socială sau la alte taxe aferente

Pagina 13

forței de muncă. Dacă angajatorii se confruntă cu costuri mai mari pentru angajarea personalului la salariul minim va avea un impact asupra veniturilor lor și implicit asupra impozitelor plătite.

Presiune pe buget: Creșterea salariului minim fără modificarea contribuțiilor fiscale poate pune o presiune suplimentară pe bugetul de stat, în special dacă guvernul trebuie să acopere costuri mai mari pentru salariile angajaților din sectorul public, care sunt plătiți la nivelul salariului minim. În general, impactul asupra bugetului de stat depinde de complexitatea sistemului fiscal și de modul în care este structurat. O creștere a salariului minim fără creșterea taxelor și impozitelor pentru angajați poate duce la o schimbare în distribuția veniturilor și poate afecta diferitele componente ale bugetului, dar nu există o singură reacție universală și tipică, deoarece acest fapt poate varia de la o țară la alta. Este important ca guvernul să analizeze cu atenție efectele fiscale și bugetare ale unei astfel de decizii și să ia măsuri corespunzătoare pentru a asigura o gestionare fiscală adecvată. De subliniat faptul că principalii beneficiari ai acestei creșteri sunt salariații cu venituri mici, cei care consumă cea mai mare parte din salariu pe nevoile de bază, de multe ori asigurate preponderent din producția internă și nu pe produse de lux sau mai scumpe, care provin de cele mai multe ori din import. În

acest sens creșterea venitului real va avea un efect important de stimulare a economiei naționale, a producției de bunuri și servicii.

SCUTIREA DE IMPOZITE A PENSIONARILOR CARE ALEG SĂ CONTINUE MUNCA

Persoanele care aleg voluntar să își continue activitatea profesională în mediul privat după atingerea vârstei de pensionare vor fi scutite de contribuții și de impozitul pe veniturile din salarii. Măsura va încuraja companiile să angajeze persoane vârstnice, în locurile de muncă și pozițiile potrivite seniorilor. Vârsta de pensionare în România este de puțin peste 62 de ani la femei și de 65 de ani la bărbați. Durata medie de viață la români este de 78 de ani la femei și de aproape 72 de ani la bărbați. În România sunt aproximativ 5 milioane de pensionari. România se confruntă astăzi cu un deficit semnificativ de forță de muncă. Se poate evalua acest deficit la aproximativ 300.000 de persoane. Pentru a se acoperi acest deficit, în general se apelează la muncitori străini

• - însă acest lucru implică și costuri, cum ar fi creșterea deficitului comercial prin salariile plătite și trimise de

muncitori în țara de origine. Acest deficit se poate acoperi parțial prin menținerea voluntară în câmpul muncii a aproximativ 200.000 de persoane care au ajuns la vârsta pensionării. Aceștia ar urma să ia atât pensia, cât și un salariu care să nu mai fie deloc impozitat, din moment ce și-au plătit deja cotizația pentru pensie. Sigur că pensionarii nu pot face decât munci care să fie potrivite pentru vârsta lor, deci nu munci fizice brute, pot lucra uneori cu program redus, în măsura posibilităților. Exemplu: profesori, casieri, agenți de pază, instructori, în domeniul financiar-contabil, administrativ ș.a.m.d. Lipsa oricăror forme de taxe ar stimula angajatorii ca pentru aceste ocupații să opteze pentru persoane mai în vârstă. Acest lucru ar lăsa loc în economie pentru ca angajații mai tineri să se ocupe cu celelalte meserii și în acest fel ar scădea nevoia de forță de muncă străină, dar ar duce și la o creștere a veniturilor celor mai în vârstă. Luând în considerare cele de mai sus, precum și faptul că 200.000 de muncitori străini ar trimite acasă cel

puțin 1.000 de lei pe lună, rezultă că deficitul comercial ar scădea cu 2,4 miliarde de lei anual, bani ce ar fi trebuit să fie luați din împrumuturi, fonduri europene sau sumele trimise acasă de românii plecați la muncă dincolo de granițe.

Pagina 14

Chiar și plătiți cu salariul minim, creșterea de venit este una importantă pentru pensionari, chiar dacă ea este pe termen scurt, de aproximativ 5 ani (atât se poate estima în medie că ar mai putea lucra). Numai prin colectarea de TVA suplimentar la acest venit ar însemna un aport la bugetul de stat de 1,5 miliarde de lei în fiecare an, dar se estimează pe baza indicatorilor actuali că PIB-ul ar putea crește cu aproape 16 miliarde de lei. Permiterea agenților economici de a angaja pensionari fără a plăti taxe sau impozite suplimentare peste salariu va avea mai multe efecte pozitive: Creșterea șanselor de angajare pentru pensionari

Transfer de cunoștințe și experiență, mentorat și dezvoltare profesională. Stimularea economiei. Reducerea presiunii asupra sistemului de pensii.

Bunăstare și sănătate mentală, reducerea sentimentului de izolare socială, menținerea sănătății fizice și psihice prin activitate utilă și remunerată.

REDUCEREA CONTROALELOR ASUPRA AGENȚILOR ECONOMICI, LA NUMAI O DATĂ PE AN

În prezent, statul aplică prezumția de vinovăție asupra agenților economici, care sunt tratați ca presupuși infractori. Partidul AUR va dispune ca instituțiile statului să nu poată controla mai mult de o dată pe an același agent economic, în lipsa constatării unor nereguli, pentru a permite mediului de afaceri să se concentreze pe activitatea economică. Scopul măsurii este acela de a se scădea presiunea controalelor asupra mediului de afaceri și a proteja antreprenorii la eventuale presiuni birocratice, care au inclusiv drept scop colectarea de sume necuvenite, de către cei care efectuează controalele. Această măsură nu vizează acele controale ce au la bază eventuale nereguli constatate. Avantajele unei astfel de măsuri sunt următoarele:

Reducerea sarcinii administrative: limitarea controalelor frecvente poate reduce sarcina administrativă și birocratică a agenților economici, permițându-le să-și concentreze mai mult timpul și resursele asupra activității lor principale. Aceasta va duce la o creștere a eficienței operaționale.

Creșterea predictibilității: o programare regulată a controlului poate oferi agenților economici o mai mare predictibilitate în ceea ce privește interacțiunile cu autoritățile. Aceasta va facilita planificarea și managementul afacerii.

Reducerea stresului și a incertitudinii: controlul frecvent poate genera stres și incertitudine pentru agenții economici, în special dacă aceștia se simt supravegheați constant. Limitarea controalelor poate contribui la o mai mare liniște mentală și la reducerea tensiunii pentru aceștia.

Climat de afaceri mai prietenos: o lege care protejează agenții economici de controale inutile și excesive poate contribui la îmbunătățirea climatului de afaceri și la creșterea încrederii investitorilor în economie și agențiile statului.

Creșterea productivității: reducerea timpului și resurselor alocate pe parcursul controalelor va duce la o

Pagina 15

creștere a productivității în sectorul privat, deoarece aceste resurse pot fi folosite pentru a dezvolta și îmbunătăți produse și servicii.

STIMULAREA SECTORULUI PRIVAT PRIN APLICAREA UNUI SINGUR IMPOZIT REDUS, PE CIFRA DE

AFACERI, PENTRU ÎNTREPRINDERILE MICI ȘI MIJLOCII

Pentru companiile cu o cifră de afaceri mai mică de 5 milioane de euro, vom stabili un impozit pe cifra de afaceri de 2%. Pentru companiile cu cifra de afaceri egală sau mai mare de 5 milioane de euro, se va aplica un impozit pe profit de 16%. În România sunt aproximativ 1 milion de societăți comerciale, din care aproximativ 20.000 de firme au o cifră de afaceri între 5.000.000 de lei și 25.000.000 de lei. Sunt în total 766.000 de firme, cu o cifră de afaceri mai mică de 25.000.000 de lei. Cu o cifră de afaceri mai mare de 25.000.000 sunt aproximativ 10.000 de firme. Aceste firme mari asigură aproximativ jumătate din PIB-ul României, cealaltă jumătate fiind asigurată de firmele cu mai puțin de 25.000.000 de lei cifră de afaceri. Prin măsura aplicată, vom stimula micul capital autohton și dezvoltarea unei puternice pături mijlocii în România, cunoscându-se că aceasta asigură baza dezvoltării oricărei democrații reale și consolidate și a economiei de piață. Se poate estima că firmele din categoria celor care fac obiectul modificării pe care o vom adopta asigură cel puțin o jumătate din bugetul de stat.

Impozitul pe venit, profit și câștigurile de capital reprezintă aproximativ peste 14%% din total veniturile care sunt adunate la bugetul de stat (92,5 miliarde de lei estimat pentru 2024), din acestea aproximativ 36 miliarde reprezentând impozitul pe profit. Profitul mediu în România este de 10% , acesta fiind impozitat cu 16%. Soluția propusă de către Partidul AUR este ca pentru majoritatea firmelor (cele mici și mijlocii) acest profit să fie înlocuit cu 2% din cifra de afaceri, impozit care ar simplifica activitatea acestor firme, care sunt majoritare. Această valoare ar fi în corelare cu impozitul pe profitul mediu plătit în România: 0,16 x 0,10 x cifra de afaceri = 0,016 x cifra de afaceri. Rezultă că prin aplicarea acestei forme de impozitare ar ajunge la stat practic mai mult decât suma colectată la momentul de față, prin reducerea posibilității de evaziune și o mai bună colectare. Impozitul pe cifra de afaceri este o formă de impozitare care se aplică veniturilor totale ale unei companii, indiferent de profitul acesteia. Există avantaje și dezavantaje pentru firmele mai mici, în funcție de contextul

specific și de regulile fiscale dintr-o țară, dar iată câteva avantaje potențiale ale impozitului pe cifra de afaceri, pentru aceste companii:

Simplificare fiscală: Impozitul pe cifra de afaceri poate fi mai simplu de calculat și de raportat decât impozitul pe profit, deoarece se bazează pe veniturile totale ale companiei, fără a lua în considerare cheltuielile. Acest lucru poate reduce complexitatea fiscală pentru firmele mai mici, mai ales dacă au resurse financiare și umane limitate, pentru calcularea și gestionarea impozitelor.

Stimularea creșterii și dezvoltării: Impozitul pe cifra de afaceri nu penalizează companiile care investesc în dezvoltare și extindere, deoarece nu se bazează pe profiturile obținute. Aceasta poate stimula creșterea și dezvoltarea companiilor mai mici, deoarece acestea pot reinvesti veniturile pentru a-și crește cifra de afaceri.

Protecția împotriva pierderilor: În cazul impozitului pe profit, companiile pot fi obligate să plătească impozit, chiar dacă înregistrează pierderi într-un an fiscal. Cu impozitul pe cifra de afaceri, nu există acest tip de presiune fiscală în cazul pierderilor, deoarece se aplică veniturilor totale.

Pagina 16

Evitarea evaziunii fiscale: Deoarece impozitul se aplică veniturilor totale, aceasta poate descuraja practicile de evaziune fiscală, care vizează reducerea artificială a profitului. Companiile trebuie să plătească impozit în funcție de cifra de afaceri declarată, ceea ce poate face evaziunea mai dificilă. Această măsură urmează să se aplice opțional, în sensul în care firmele pot opta, la cerere, pentru aplicarea impozitului pe profit.

REDUCEREA EVAZIUNII FISCALE ÎN CAZUL MARILOR COMPANII ȘI ÎMPIEDICAREA EXPORTULUI PE PROFIT

În cazul societăților comerciale cu o cifră de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro, acestea vor plăti anual un impozit pe profit de 16%, dar nu mai puțin de 1% din cifra de afaceri. În România există aproximativ 2000 de firme cu o cifră de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro, acestea având o cifră de afaceri total cumulată de peste 250 de miliarde de euro. Aproximativ un sfert din aceste firme declară un profit mai mic de 1 milion de euro, adică mai puțin de 2% din cifra de afaceri, cealaltă jumătate își declară în mod corect profitul în România (raportându-ne la o rată medie de profit de 10%). În realitate aceste firme realizează „optimizare” fiscală, prin faptul că exportă profiturile sub diferite forme - cum ar fi servicii supraevaluate sau facturarea produselor de import, evitând să plătească în România impozitele pe profit. Tocmai de aceea prin programul de guvernare, AUR își propune ca impozitul plătit să nu fie mai mic de 1% din cifra de afaceri. Acest lucru ar însemna un aport suplimentar la bugetul de stat de aproximativ

750.000.000 de euro, în fiecare an. Sumele reinvestite în active se vor scădea din valoarea la care se aplică acest procent. Un alt efect pozitiv îl reprezintă faptul că firmele nu vor mai fi tentate să își exporte profiturile, ci să le declare în România și să mențină aceste sume în Țară, pentru a le reinvesti.

CAPITOLUL III:

VALORIFICAREA ÎN INTERESUL ROMÂNILOR A RESURSELOR NATURALE ȘI A COMPANIILOR STRATEGICE

CREAREA FONDUL SUVERAN DE INVESTIȚII AL ROMÂNIEI (FSIR). OBIECTIV: ROMÂNIA 2050

Ce este un Fond Suveran de Investiții și care sunt beneficiile sale / Experiența altor state în domeniul Fondurilor Suverane de Investiții / Cu ce bani se va face / Cine îl va conduce / Cum limităm influența factorului politic în afacerea de stat / Cum va ajuta FSIR România / Fazele proiectului Fondului Suveran de Investiții al României / Faza I – Constituirea / Faza II – Recuperarea resurselor României / Faza III – Hub energetic regional, companiile românești sprijinite să se extindă / Faza IV – FSIR ca instrument în plan extern / Faza V – Maturitatea: consolidarea funcționării FSIR

DE CE ESTE NEVOIE DE UN FOND SUVERAN DE INVESTIȚII

ȘI CARE SUNT BENEFICIILE SALE

Fondul Suveran de Investiții al României (FSIR) reprezintă un Proiect de Țară pe termen lung, a cărui creare AUR și-o propune prin programul său de guvernare. Scopul fundamental al acestui Fond Suveran, pornind de la experiența altor state, este asigurarea prosperității viitoarelor generații, folosind resursele naturale de care Țara noastră dispune și pe care le poate exploata în acest moment, pentru propriul său