Conținutul ediției
Textul documentului
Această ediție nu are încă o structură pe capitole și propuneri. Textul extras poate conține diferențe de formatare față de documentul-sursă.
Pagina 129
executate decât în cazul în care acestea constituie obiectul finanțării sau datoriei în cauză. În cazul în care
acordarea unui credit se va face în baza unei garanții materiale acoperitoare, veniturile debitorului nu vor
mai putea fi urmărite în viitor, în condițiile în care garanția a fost executată.
Guvernarea AUR va completa și modifica legislația specifică în vigoare, cu reglementări care să asigure un
echilibru între creditorii financiari și debitorii persoane fizice, astfel:
•
Se va urmări menținerea gradului de îndatorare avut în vedere la acordare, pe toată perioada creditului, în
așa fel încât clientul să fie protejat de evenimente care nu depind de capacitatea sa de previziune și acțiune;
•
Se vor interzice formule de calcul ale dobânzilor și modalități de rambursare a creditelor care sunt
dezechilibrate în raport cu valoarea creditelor acordate și cu obligațiile de plată ale debitorilor;
•
Se va plafona ecartul dintre dobânda pasivă la depozite și dobânda activă la credite la 2,5%;
•
Se vor modifica și completa reglementările privind informarea solicitanților de credit.
•
Se vor adopta norme legale privind obligativitatea și măsurile pentru echilibrarea contractelor de credit.
În ceea ce privește industria de jocuri de noroc, considerăm că aceasta nu este o formă de „divertisment
de masă” și se va acționa în direcția eliminării efectelor sociale, prin reglementari stricte în ce privește
amplasarea zonală a acestor stabilimente, cât și asupra unui control fiscal riguros al funcționării lor.
Cu privire la regimul bunurilor imobile executate, se vor abroga normele legislative care dau caracter de
titlu executoriu contractelor de utilități publice.
ASISTENȚĂ PENTRU FAMILIILE DE ROMÂNI, CARE DIN DIFERITE MOTIVE ȘI-AU PIERDUT TUTELA
COPIILOR, ÎN STRĂINĂTATE
Ministerul Afacerilor Externe si Ministerul de Interne, prin consulate, vor sprijini familiile de români din
străinătate cărora instituții ale statelor în care aceștia locuiesc le-au luat copiii pe motive neîntemeiate.
Statul român nu va avea politici de acest fel pentru familiile care trăiesc în Țară, cu excepția acelor motive
absolut întemeiate din punct de vedere legal, care au în vedere exclusiv protejarea minorului față de
părintele abuziv. Scopul acestei prevederi este protejarea cetățenilor români din afara granițelor de
abuzurile din țările de reședință, în statele cu politici vădit anti-familie. AUR va abroga actuala Lege privind
activitatea de prevenire a separării copilului de familie, pe care o consideră orientată împotriva interesului
suprem al copilului, de a nu fi separat arbitrar de propria sa familie.
Vom decide înființarea de noi consulate, în funcție de numărul de cetățeni declarați în fiecare țară,
pentru a asigura accesul tuturor cetățenilor români la serviciile consulare și la mecanismele de protecție a
cetățenilor români, pe care Țara le poate acorda. Cetățenii români aflați în alte țări trebuie să aibă siguranța
că oficialii statului român intervin, mai ales atunci când familiile lor trec prin situații excepționale de viață și
când, din diferite motive, ajung să fie victime ale abuzurilor instituțiilor statelor, în care își au reședința.
AUR se angajează să păstreze consacrarea familiei naturale din România, în materie constituțională și
civilă, prin raportare la datele naturii umane și la morala creștină, iar nu la libertatea opțiunii sexuale a
persoanelor. Unul dintre drepturile fundamentale ale copilului este cel de a trăi împreună cu familia sa. Statul
și instituțiile lui nu se pot substitui libertății și demnității persoanei. Statul, român sau străin, nu se poate
substitui autorității parentale în familie, decât în cazuri excepționale și în interesul exclusiv al minorului.
Pagina 130
Părinții sunt deținătorii naturali ai autorității și ai respectabilității parentale în fața copiilor. Ca instituție
fundamentală și organică, familia are dreptul de a fi protejată contra dezmembrării, de către orice entitate
sau stat. Relația dintre părinți și copii nu poate fi anihilată. Statul nu se poate interpune și nu poate decide
care sunt limitele acceptabile ale educației, ale prescripțiilor religioase, ale convingerilor medicale sau puterii
financiare a familiei. Singurele situații grave și excepționale în care statul poate prelua provizoriu îngrijirea și
creșterea copiilor sunt cele în care părinții naturali sau adoptivi sunt decăzuți din drepturile părintești.
Separarea copilului de familie împotriva voinței acestuia și a voinței părinților săi sau a familiei sale
echivalează cu lipsirea copilului de libertate și privarea lui de dreptul fundamental la unitate și solidaritate
familială.
Principiile enunțate mai sus vor reprezenta cadrul oficial și moral, atât al raportării statului la viața familiei
românești din Țară, cât și al intervenției reprezentanților statului român în cazurile de abuz ale instituțiilor
unui alt stat asupra cetățenilor români și familiilor acestora, în afara granițelor României.
CAPITOLUL XIII:
ROMÂNIA – ȚARA AGRICULTURII ȘI TURISMULUI
De la Grânar, la Hambarul și Moara Europei / Bănci de gene și semințe pentru agricultura românească
/ Reducerea risipei alimentare și finanțarea băncilor de alimente / România redevine proprietară pe
terenurile agricole, silvice, pe cursurile și suprafețele de apă / Valorificarea potențialului ecologic al
României / Sprijin de la buget pentru organizarea anilor și fermierilor / Dezvoltarea turismului cultural si
istoric
DE LA GRÂNAR, LA HAMBARUL SI MOARA EUROPEI
Programul de guvernare AUR prevede majorarea cu 100% a subvențiilor acordate exploatațiilor agricole
cu suprafețe mai mici de 500 de hectare, din următoarele considerente:
•
Subvențiile (gestionate de APIA) sunt negociate prin Tratatul de aderare la UE și nu se pot schimba decât
prin renegocierea tratatului, ceea ce este aproape imposibil.
•
În schimb, în masurile de investiții din agricultură vom ținti strategic fermele între 1 si 500 ha și prin Ajutorul
de stat, Sprijinul cuplat si prin Ajutorul Național Tranzitoriu Zootehnic pe cap de animal.
Sprijinim producția și achiziția de tractoare și alte echipamente agricole pentru creșterea gradului de
prelucrare a produselor agricole (magazine locale, fabrici locale pentru industria alimentară), prin fonduri
naționale și europene nerambursabile. Investim în sectorul industriei alimentare! Sprijinim sectorul
alimentar în vederea creșterii gradului de prelucrare a produselor agricole, a dezvoltării zootehniei (bovine
pentru reproducere, carne și lactate, porcine pentru reproducere și carne), dar și pentru dezvoltarea
pisciculturii, prin acordarea de finanțare rambursabilă și nerambursabilă, cu dobânzi subvenționate și
garanții de stat.
Pagina 131
Asigurăm finanțare nerambursabilă pentru construirea de 50 unități regionale de preluare, sortare,
depozitare și ambalare a produselor agricole, stimulăm și dezvoltăm micro-industrii prelucrătoare, la nivel
local. Încurajăm asocierea de tip cooperative, în acest sector.
AUR își propune ca deziderat al program de guvernare să transforme în așa fel România, încât țara noastră
să poată hrăni mare parte din Europa și să devină o destinație importantă pentru turiști. Din păcate, în
momentul actual nu reușim să ne asigurăm nici măcar necesarul intern de hrană și nici nu ne bucurăm pe
deplin de ceea ce avem în Țară, de potențialul ei turistic. Pentru îndeplinirea acestui deziderat, programul
de guvernare AUR fixează următoarele obiective de politici în domeniu:
Obiectivul politic nr 1. Suveranitatea agroalimentară și agro-energetică a României,
Fundamentare: România trebuie să renunțe la paradigma istorică de Grânarul Europei, care a creat
numeroase pungi de sărăcie predominant în zona de câmpie și să adopte paradigma de Hambarul Europei,
renunțând astfel la exportul de materie brută. Pe baza actualei paradigme de securitate alimentară, România
cheltuie în exercițiul european 2020-2027 cca. 30 de miliarde de euro (23 miliarde din PNS și cca. 7 miliarde
din bugetul multianual) pentru a hrăni populația României, cu peste 70% hrană procesată și chimizată din
import, o vulnerabilitate majoră din punct de vedere moral, social, cultural, economic și geopolitic. De
asemenea, măsura își propune să asigure capabilități de export de alimente, axându-se pe producția din
cadrul a trei forme de organizare a procesării materiilor prime, în ferma mijlocie, ferma industrială și
industria agroalimentară.
Ca o primă măsură, prevedem finanțarea prin PNS a unităților de stocare/procesare/distribuție direct
în ferme, respectiv în magazine de grup din centrele urbane:
•
Investiții vizate: 50 de centre logistice de gros la nivel de cooperative județene (cooperative de grad 2) de
stocare, procesare și distribuție (inclusiv magazine de grup în centrele urbane) a produselor agricole,
agroalimentare si artizanale. Beneficiari: 5:000 de ferme medii, prin investiții individuale sau de grup
(cooperative de procesare, distribuție). Criteriile de selecție vor fi următoarele: practicarea de agricultură
convențională, agricultură de precizie, agricultură integrată, agricultură rațională, agricultură durabilă;
Mărimea fermei: 50-500 ha. Organizare: Structuri juridice individuale și/sau cooperative de stocare,
procesare și distribuție, agricultori activi ce locuiesc în fermă sau la maxim 20 de km de fermă. Dezvoltarea
unor astfel de structuri va dinamiza și redeschiderea târgurilor pentru desfacerea mărfurilor locale.
•
Tipuri de investiții și cheltuieli eligibile: construcția, amenajarea și dotarea spațiilor de depozitare,
desfacere și comercializare, precum și alte cheltuieli de marketing, în cadrul unui lanț alimentar integrat;
achiziționarea, inclusiv prin leasing de mașini/utilaje și echipamente noi și de mijloace de transport
compacte, frigorifice, inclusiv remorci și semiremorci specializate, în scopul comercializării produselor
agricole; achiziția de tractoare si utilaje in ferme; construirea de depozite de legume și fructe.
•
Intensitatea sprijinului financiar: sprijinul nerambursabil se va putea majora de la 50% cu 20 puncte
procentuale suplimentare, dar rata maximă a sprijinului combinat nu poate depăși 90%, în cazul fermelor
medii (cu dimensiunea până la 250.000 SO). Valoarea maximă a sprijinului nerambursabil pentru investițiile
în fermă va fi de 400.000 de euro/proiect, iar pentru centre logistice de 3 milioane de euro.
Pagina 132
•
Bugetul măsurii de finanțare: 2,15 miliarde de euro: 150 de milioane de euro pentru 50 de centre logistice
de gros. respectiv 2 miliarde de euro pentru 5.000 de proiecte de investiții în ferme (maxim 400 000
euro/proiect).
A doua măsură o presupune investiția în Centre de prelucrare agroalimentară artizanală (Ord
111/ANSVSA), printr-o schema de Start Up Nation.
•
Beneficiari: 25.000 de gospodării țărănești care fac investiții în carmangerii; puncte de sacrificare, brânzării,
conservare a hranei, centre de procesare de plante medicinale, brutării, pălinicii, oloiri ș.a., înregistrate
conform Ord. 111 ANSVSA. Cheltuieli eligibile nerambursabile: Construcție și amenajare de centre de
prelucrare. Criterii de selecție: Investiții in scheme de calitate. Bugetul: 1 miliard de euro (maxim 40.000
euro/proiect; pentru centre de sacrificare, maxim 80.000 euro/proiect).
A treia măsură constă în investiții în organizarea de sisteme de distribuție la locul de muncă/domiciliul
clienților, pe model ASAT.
•
Beneficiari: 3000 de parteneriate de distribuție agroalimentară între familii țărănești (5-10 familii/grup) și
familii urbane (50-100 de familii) pe model ASAT (Asociația de Susținere a Agriculturii țărănești). Cheltuieli
eligibile nerambursabile: construcția, amenajarea, dotarea de minicentre logistice de depozitare, sortare și
distribuție, inclusiv de mijloace de transport izoterme/frigorifice. Bugetul: 120 de milioane de euro (40.000
euro/proiect).
Aceste trei măsuri din proiectul de guvernare AUR, menite să transforme România din „Grânarul” în
„Hambarul” Europei presupun modificări legislative prealabile: a Legii achiziției publice, prin care se
achiziționează la rezerva de stat (pe principiul amprentei scăzute de carbon) produse agricole brute (cereale,
legume fructe etc.), respectiv hrană procesată, din scheme de calitate (Reg. 1151/2012: produse locale,
montane, tradiționale, ecologice etc.)
BĂNCI DE GENE ȘI SEMINȚE PENTRU AGRICULTURA ROMÂNEASCĂ
Programul de guvernare AUR are în vedere prezervarea și valorificarea agrobiodiversității României, în
contextul actual al schimbărilor climatice, prin investiții in 2 bănci de gene, pe criterii FAO. Obiectivul măsurii
este asigurarea pe termen lung a suveranității agroalimentare și agroenergetice a României. Tratatul
internațional privind Resursele Genetice Vegetale pentru Alimentație și Agricultură (2004) și Strategia
Globală pentru Conservarea Plantelor (2011 – 2020) adoptată de Convenția pentru Diversitate Biologică în
anul 2002 subliniază necesitatea conservării eficiente a resurselor genetice vegetale pentru alimentație și
agricultură, ca mijloc de contracarare a ratei actuale de pierdere a biodiversității, determinată de agricultura
industrializată.
Prin legea 36 (2019) care ratifică „Protocolul Nagoya”, România se angajează să își armonizeze legislația
și să creeze infrastructuri care să gestioneze resursele genetice, în conformitate cu standardele
internaționale, iar prin art. 15 din Convenția privind diversitatea biologică, se recunoaște contribuția
importantă la dezvoltarea durabilă pe care o au transferul de tehnologie și cooperarea, pentru construirea
de capacități de cercetare și inovare în vederea punerii în valoare a resurselor genetice. Dl. Friederich
Wilhelm Graefe zu Baringdorf, ex-vicepreședinte al Consiliului de Agricultură și Dezvoltare Rurală din
Pagina 133
Parlamentul European aprecia că Romania deține cea mai mare varietate de plante regionale și tradiționale
din Europa, iar un alt specialist aprecia resursele genetice vegetale din România „o adevărată comoară”.
România și țările comunității europene în general se confruntă cu vulnerabilități legate de posibilitatea
întreruperii fluxurilor de aprovizionare cu material genetic necesar, în special în situații de criză, precum cea
generată de contextul pandemic global sau cu riscuri legate de adaptarea acestor resurse la condițiile
pedoclimatice locale. Conform datelor oferite de FAO, în lume funcționează 1750 Bănci de Gene, ce respectă
standardele internaționale FAO. România, până în prezent nu are nici o instituție acreditată, care să
funcționeze după normele și standardele internaționale în vigoare. În Europa regăsim, în schimb, un număr
mare de Bănci de Resurse Genetice Vegetale, specializate pe domenii.
Ținta strategică a unei asemenea inițiative este simplu de întrevăzut. Măsura are efecte pozitive directe,
privind conservarea biodiversității, reziliența sectorului vegetal, digitalizarea și tranziția la o economie verde.
Conservarea, menținerea, promovarea, multiplicarea de specii și cultivarea de populații locale vegetale,
pretabile pentru sistemele de agricultură ecologică, rezistente la secetă, la atac de boli și dăunători și la alți
factori de stres, pentru prevenirea fenomenelor de deșertificare și pentru conservarea
biodiversității/agrobiodiversității sunt puncta strategice, care pot fi astfel atinse. Introducerea unui pachet
specific în Măsura de Agro-mediu și climă (M10) pentru conservarea, promovarea, cultivarea speciilor și
cultivarurilor populațiilor locale vegetale este una lesne de întreprins, ca și crearea unui Catalog Național
Adaptat Schimbărilor Climatice (C.N.A.S.C.) cu specii, soiuri, populații locale vegetale, pretabile pentru
sistemele de agricultură ecologică, și adaptate la schimbările climatice. Beneficiarii implementării acestui
proiect vor fi Banca de Resurse Genetice Vegetale Buzău și Banca de gene Suceava.
Tipurile de investiții și cheltuieli eligibile pentru constituirea acestor bănci de gene pentru agricultură
constau în:
•
Investiții în active fixe, inclusiv în infrastructura de cercetare pentru explorarea, inventarierea, colectarea,
cercetarea-dezvoltarea și conservarea resurselor fitogenetice;
•
Investiții în active necorporale pentru explorarea, inventarierea, colectarea, cercetarea-dezvoltarea și
conservarea resurselor fitogenetice;
•
Investiții în dezvoltarea unei platforme digitale, care să permită dezvoltarea unei legături directe între
infrastructura CDI, fermieri și universități, cu capacitatea de a permite schimburi complexe de informații,
monitorizarea culturilor dezvoltate de fermieri și a culturilor experimentale dezvoltate de universități,
cercetarea participativă;
•
Construcția principală propusă va fi o clădire de categoria A, în acord cu standardele internaționale în
domeniu, care va respecta principiul „0 emisii de carbon”, dotată cu sursă proprie de energie regenerabilă
capabilă să asigure o parte din consumul curent de energie, realizată structural și funcțional, astfel încât să
asigure autonomia și rezistența necesară în condiții de dezastre naturale, formată din 3 corpuri, după cum
urmează: Corp A – cu funcțiune administrativă și de extensie și transfer către fermieri și reprezentanți ai
Pagina 134
mediului educațional (la nivelul acesteia vor fi amplasate spații de birou, o sală de conferințe și săli adecvate
pentru seminarii). Corp B – cu funcțiune de conservare și protejare resurse fitogenetice (la nivelul acesteia
vor fi amplasate în special 5 celule cu atmosferă controlată). Corp C – cu funcțiune de cercetare (la nivelul
căruia vor fi operaționalizate și acreditate, în conformitate cu standardele în domeniu, 8 laboratoare specific.
Sprijinul financiar alocat pentru aceste investiții va fi de 100%, iar bugetul investiției este de 30 de milioane
de euro (15 milioane de euro/proiect).
REDUCEREA RISIPEI ALIMENTARE ȘI FINANȚAREA BĂNCILOR DE ALIMENTE
Reducerea risipei alimentare la nivel de ferme industriale, în unități de procesare industrială și mare
distribuție, prin finanțare de bănci de alimente este fundamentată în programul de guvernare AUR de faptul
că în România se risipesc anual 2,5 milioane de tone de alimente. Asta înseamnă că fiecare român aruncă la
gunoi aproximativ 75 de kilograme de mâncare în fiecare an, în contextul în care peste 4 milioane de români
au dificultăți în asigurarea hranei zilnice. Obiectivul constă în reducerea risipei alimentare în zona fermelor
industriale, a procesării industriale și a marii distribuții prin Banca de alimente. Banca de alimente va prelua
surplusul din sistemul industrial menționat, inclusiv cele pe cale să expire din rețeaua comercială și îl va
distribui gratuit către beneficiarii în nevoie: case de copii, familii cu venituri modeste, centre de vârstnici,
biserici, școli etc. Copiii și vârstnicii vor primi hrană sbănătoasă, care se definește prin:
- - amprentă ecologică (REZIDSCORE) scăzută;
- - nivel antioxidant ridicat (ANTIOXIDSCORE);
- - indice glicemic scăzut (GLICOSCORE);
- - nivel nutrițional ridicat (NUTRISCORE), toate acestea constituind „scheme de calitate”.
Bugetul măsurii este de 50 milioane de euro (finanțăm 100 de proiecte, în valoare de max. 500.000
euro/proiect).
ROMÂNIA REDEVINE PROPRIETARĂ PE TERENURILE AGRICOLE, SILVICE, PE CURSURILE ȘI SUPRAFEȚELE
DE APĂ
Consolidarea geostrategică a României la nivel funciar și al resurselor naturale strategice este prevăzută
de programul AUR, pentru ca România să redevină proprietară pe terenurile agricole, silvice, pe
suprafețele și cursurile de apă.
În acest scop, vom impune realizarea unui moratoriu pe 2 ani a vânzării terenurilor agricole și silvice
conform Legii 17/2014), pentru realizarea unui inventar național al proprietății agricole, necesar pentru
asigurarea siguranței naționale și europene, prin hrănirea populației pe durata crizelor actuale și viitoare,
respectiv stoparea fenomenului de speculație funciară (Land-grabbing și Green grabbing) a unor fonduri
speculative, fonduri de pensii și fonduri suverane ale unor i terțe și a fermelor industriale, la cumpărarea de
terenuri agricole în detrimentul agricultorilor români. Vom armoniza legislația funciară din România cu cea
europeană, pentru evitarea fenomenelor speculative.
A doua măsură este realizarea unui moratoriu pe 2 ani a concesionării către alte companii decât cele de
stat a cursurilor de apă pentru investiții hidroenergetice, a suprafețelor de apă și a investițiilor fotovoltaice
și eoliene, cu scopul realizării unui audit al impactului acestor investiții asupra producției de hrană și asupra
siguranței naționale. Vom urmări evitarea acțiunilor geostrategice terțe, dușmănoase României.
A treia măsură constă în transformarea ADS în agenție semi-publică / stat – parteneri privați, pe modelul
SAFER din Franța, pentru achiziția terenurilor agricole, silvice de la actuali proprietari din i terțe (fonduri
suverane din părți terțe, fonduri speculative etc).
Pagina 135
Bugetul pentru realizarea acestor măsuri este de 100 de milioane de euro, iar fundamentarea lor este
dată de realitatea că România nu are un sistem adecvat de administrare de unități agricole și agroalimentare
eficiente economic, social și cultural. Din cele 23,8 milioane ha, cât reprezintă teritoriul României, suprafața
agricolă utilizată în exploatațiile agricole a fost la nivelul anului 2018 de 13,4 mil. ha (55,9%), din care 8,6
mil. ha reprezintă teren arabil (conform EUROSTAT). Din totalul suprafeței agricole, aproximativ 93,6% se
află în proprietate privată, iar din totalul suprafeței arabile, circa 95% se află în proprietate privată.
VALORIFICAREA POTENȚIALULUI ECOLOGIC AL ROMÂNIEI
Valorificarea potențialului ecologic al României se va realiza prin implementarea Planului European de
Acțiune în Agricultura Ecologică. Vom urmări în acest sens facilitarea accesului la produsele alimentare
românești BIO și distribuirea lor în mediul urban. Vom acorda finanțări nerambursabile, totale sau parțiale
pentru cooperative, asociații agricole și firmelor, pentru a asigura colectarea produselor agricole de la micii
fermieri, precum ouă, lapte și carne, cu respectarea condițiilor sanitar-veterinare.
Obiectivul urmărit este creșterea suprafețelor de teren utilizate în sistemul de agricultură ecologică
(vegetal și animal) la 25%, în 2027 conform Planului Național de Acțiune în Agricultură Ecologică (cu țintă
predilectă pe pajiștile din zona montană și colinară) rezultat din armonizarea Planului European de Acțiune
în Agricultură Ecologică). Fundamentăm acest obiectiv prin încurajarea producției ecologice în sectorul
creșterii animalelor, prin conversia preponderentă a 4 milioane de ha de pajiști din zona montană și a unui
milion de ha de pajiști din zona colinară și de câmpie (zone de sărătură, zone cu exces de umiditate, zone cu
ariditate ridicată) la agricultura ecologică; asigurarea cu hrană ecologică preponderentă a sistemului public
(școli, spitale etc.); introducerea unei scheme de calitate specifice zonelor de agromediu; condiționarea
accesului fermelor/gospodăriilor, la măsuri de sprijin în zonele cu constrângeri naturale de certificare
suprafețelor în agricultura ecologică, pentru transferul pe piață a produselor din aceste zone; condiționarea
accesului fermelor/gospodăriilor la măsuri de sprijin în zonele cu constrângeri naturale de deținerea de
animale, conform încărcăturii prevăzute în regulamentul european în domeniu.
Ca acțiuni concrete, vom acorda sprijin financiar pentru suprafețele cultivate în sistem ecologic, care
vizează o țintă de 25% din suprafața agricolă a României până în 2027, prin conversia a 5 milioane de ha de
pajiști preponderent din zonele montane și colinare la sistemul ecologic, a suprafețelor din zonele de
agromediu și din zonele cu constrângeri specifice și naturale (suprafețe aferente măsurilor actuale M10, M11
și M13 din cadrul APIA). Susținem preponderent investițiile în ferme/gospodării ecologice, care integrează
funcția de procesare, funcția agropedagogică, funcția agroturistică, precum i alte scheme de calitate.
Bugetul pentru susținerea acestor măsuri este rezultat din cumularea bugetului actual al măsurilor de
agromediu M10 (agromediu), M11 (agricultura ecologică) și M13 (măsuri cu constrângeri economice și
naturale), prin condiționarea accesului agricultorilor la aceste trei măsuri de finanțare de certificarea
ecologică a suprafețelor deținute. Vom acorda finanțare nerambursabilă cooperativelor, asociațiilor agricole
și firmelor, pentru a asigura colectarea produselor agricole (ouă, lapte și carne) de la țărani/fermieri (cu
proprietăți de 0,3-50 ha), cu respectarea condițiilor sanitar-veterinare.
SPRIJIN DE LA BUGET PENTRU ORGANIZAREA ȚĂRANILOR ȘI FERMIERILOR
Guvernul AUR va întreprinde măsuri de sprijin de la bugetul de stat, în vederea organizării anilor și
fermierilor, pentru a face față concurenței agricultorilor din țările vest-europene, care sunt pe un prag de
dezvoltare net superior și pentru care este necesar un sistem comparabil.
Vom iniția fondarea prin lege a unei bănci agricole – „Banca Albina” – ca o bancă a agricultorilor, prin
subvenție inițială a statului și împrumuturi cu garanții guvernamentale. Agricultorii vor prelua părți sociale
Pagina 136
în Bancă, prin plăți anuale pe o perioadă de 5 ani (reținere din plățile compensatorii de la APIA, sau plăți
efective anuale, pentru achiziția de pachete de acțiuni. Subvenția inițială a statului pentru crearea „Băncii
Albina” va fi de 200 milioane de euro.
Vom iniția un pachet de sub-măsuri, în vederea constituirii unui pachet de protecție socială și intervenție
în favoarea organizării structurilor de cooperare agricolă. Vom iniția, mai întâi, o lege de armonizare a valorii
pensiilor agricultorilor cu cea a pensiilor din zona urbană, pentru meserii comparabile ca utilitate publică,
a măsurilor de intervenție în PNS legată de crearea unui sistem de transmisibilitate a gospodăriilor/fermelor
pentru cca 50.000-100.000 de familii/anual, vom finanța învățământul profesional agricol, prin Ministerul
Agriculturii și Ministerul Educației, cu scopul formării de specialiști și manageri pentru gospodării/ferme.
Vom iniția legea de creare a Camerelor agricole comunale, județene, naționale, ca mecanism de
reprezentare politică-administrativă a agricultorilor, cu rol în formarea profesională, pentru sprijin în
transmiterea fermei, realizarea de studii de impact pe filieră, studii de fezabilitate
economică/socială/culturală a fermei, sprijin pentru instalare acordat tinerilor agricultori și constituirea
sistemului de „rentă viageră” pentru proprietarii agricoli, vom asigura prin lege transmisibilitatea
fermei/gospodăriei, prin servicii de organizare de stagii de formare profesională agricolă, care vizează
fermele și gospodăriile agricultorilor celibatari, din fermele preponderent de ovine/caprine și porcine. Vom
iniția, pe de altă parte, legi pentru organizarea turismului profesional agricol, privind funcționarea
structurilor de experți profesionali agricoli, de organizare a unei asociații naționale a agricultorilor-vânători,
dar nu în scop sportiv, ci utilitar – pentru apărarea gospodăriilor/fermelor de atacul animalelor sălbatice, de
pază și prevenire a braconajului etc.
Vom implica autoritățile locale în sprijinul agricultorilor, prin inițierea unei campanii de comunicare la
nivelul primăriilor și a Consiliilor județene, cu scopul introducerii de hrană din scheme de calitate în sectorul
public, pentru a atinge aceiași indicatori de rezultat ca în țările vest-europene și vom finanța funcționarea
unui „observator al prețurilor pieței agroalimentare”, la nivelul federațiilor naționale de agricultori.
La nivel județean, vom acorda o importanță deosebită gestionării unei resurse primordiale pentru
agricultură – apa. Vom adopta măsuri de investiții în gestiunea și protejarea resursei de apă (prin includerea
sistemelor agrosilvice și silvo-pastorale, a soiurilor extratimpurii/extratârzii, tratamente cu substanțe
antitranspirante, reducerea schemei de semănat la distanțe mai mici, includerea culturilor în amestec, a
culturilor asociate și intercalate), care să vizeze un impact pozitiv pentru cel puțin 300.000 ferme și
gospodării familiale, respectiv UAT-uri (unde se află pășuni comunale sau orășenești), preponderent din zona
de câmpie.
La nivel european, vom finanța structuri de lobby pentru apărarea intereselor tuturor anilor și fermierilor.
Vom promova inițiative legislative și administrative, pentru definirea statutului juridic/fiscal al anului
român, prin armonizarea legislației românești cu cea vest-europeană (elaborarea statutului juridic și fiscal
al anului va trebui să integreze funcțiile publice ale activității țărănești (funcția socială, culturală și ecologică,
agroalimentară, agroturistică, agroeducațională, agropedagogică, agrosanitară etc.).
DEZVOLTAREA TURISMULUI CULTURAL SI ISTORIC
Atragem finanțări nerambursabile sau rambursabile, cu dobânzi subvenționate de stat, pentru turismul
românesc și pentru investiții în facilități de agrement sau tratament. Sprijinim turismul românesc. Acordăm
în continuare vouchere de vacanță și vom extinde practica acestora - voucherele de vacanță vor fi acordate
și pentru sectorul privat, însă cu condiția limitării perioadelor de aplicare, prin excluderea perioadelor
aglomerate, de sezon. Va fi făcută o distribuție a voucherelor de vacanțe în mod echilibrat pe cele 12 luni
din an, în așa fel încât să se asigure o funcționare adecvată a unităților de cazare.