Ediția 2024

Pagina 145

statut de membru deplin sau observator, oricărui alt stat sau regiuni în care o parte din populația istorică sau emergentă folosește limba română și dialectele ei istorice.

DIRECȚII DE ACȚIUNE PENTRU REVENIREA LA VALORILE NAȚIONALE

În acest sens ne propunem direcții de acțiune precum: •

Revenirea educației la valorile naționale și clasice, prin reinstaurarea disciplinei/disciplinelor în școală. •

Eliminarea agendei progresiste din școli și universități. •

Reconsiderarea rolului familiei în ceea ce privește educația copilului, renunțarea la învățământul obligatoriu de la 3 ani, conform programului educațional AUR „Cum arată astăzi școala, va arăta mâine Țara” •

Introducerea disciplinei „Educația pentru viață” în ciclul secundar și dezvoltarea unor programe cu același titlu de suport pentru familie, de consiliere nupțială, prenatală și post-natală, psiho-pedagogică și de cuplu în cadrul policlinicilor și al Direcților de protecție a Copilului. •

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului se vor transforma în Direcția pentru Asistență Socială și Protecția Familiei, întrucât scopul acesteia este de a întări familiile așa încât acestea să se poată întreține și să își crească copiii, iar, în cazurile în care acest lucru nu se poate, copiii să fie reintegrați tot în familie, fie aceasta adoptivă. •

Revenirea la normal a predării limbii române (literatura și gramatică), prin renunțarea la non-disciplinele care parazitează sistemul, în cadrul constelației materiilor de bază: istorie națională și universală, geografie națională și universală, limba latină, chimie, fizică, matematică. •

Încurajarea tinerilor să ia contact cu cultura universală și națională prin demararea unor programe editoriale și artistice specifice: vor fi reluate, cu sprijin guvernamental „Biblioteca pentru tineret”, iar biletele la teatre și concerte pentru aceștia vor fi subvenționate, după o grilă ce va fi stabilită de ministerele relevante din domeniul educației și culturii. •

Susținerea familiei, conform programului AUR – „Oprirea declinului demografic – încurajarea natalității și familiei”, printr-un program complex de natură culturală, educațională și economică, de revalorizare a familiei, maternității și copilăriei, de creștere a stimei de sine și de încurajare a rămânerii în Țară. •

Pagina 146

Interzicerea căsătoriilor între persoane de același sex, sprijinirea familiei tradiționale. Eliminarea din programa școlară a tuturor materialelor care promovează și încurajează curentul LGBTQ. •

Revitalizarea Institutul Cultural Român și a Ministerului Culturii, prin dezvoltarea capacității acestora de susținere a operelor de cultură relevante: publicarea și republicarea marilor lucrări ale culturii române, a dicționarelor, atlaselor și enciclopediilor esențiale pentru definirea spațiului românesc în Țară și în străinătate, reluarea seriilor de lucrări fundamentale pentru cultura generală, a marilor traduceri, punerea în valoare a patrimoniul național arheologic și etno-folcloric, a tezaurului imaterial, conservarea acestuia, inclusiv prin colaborarea cu alte state interesate. •

Dezvoltarea lectoratelor de limbă română prin Institutul Limbii Române, construirea de școli în diaspora și comunitățile istorice prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni și constituirea unei rețele de programe cultural-identitare prin ICR, prin Direcția Generală Românii din Afara Țării. •

Apărarea și promovarea credinței creștine, atât în plan național, cât și în plan internațional, în special în regiunile istorice care au aparținut României (Timoc, Bugeac, Herța, Bucovina de Nord, Cadrilater) prin sprijinirea cu mijloace materiale și legale a clerului și a credincioșilor. Biserica este factor esențial al identității, iar în comunitățile istorice unde încă nu există școli în limba română, este singurul actor instituțional care prezervă limba română și neamul românesc.

SUVERANITATEA ȘI CULTURA ROMÂNĂ ÎN LUME: „DACOROMANICA”

Partidul AUR militează pentru supremația suveranității statelor în arhitectura mondială. Cultura românească trebuie să se impună din nou în lume, iar identitatea românească să fie respectată la nivel național și internațional. Susținem artiștii români. Acordăm burse artiștilor premiați la nivel național și internațional. Cultura românească trebuie să se impună din nou în lume, iar identitatea românească să fie respectată pe toate meridianele. Ambasadele, consulatele, universitățile institutele culturale și centrele comunitare, alături de viitoarele școli de limbă, cultură și civilizație românească din diaspora vor reprezenta baza politicii noastre naționale pentru păstrarea identității românești. Românii care vor alege să locuiască peste hotarele vor fi principalul liant între statul român și țările gazdă. Suveranitatea națională aparține poporului român. Ea reprezintă un atribut inalienabil și indivizibil al națiunii române libere și al statului român independent. Suveranitatea de stat se exercită în raport cu alte state sau organisme internaționale.

Unele angajamente internaționale reprezintă o delegare de suveranitate, într-o măsură mai mare sau mai mică. Delegare, nu cedare, ca în prezent, când aproape orice relație internațională nu se mai face pe seama intereselor naționale. Suveranitatea rămâne atributul statului român, actul delegării fiind garantat de către tratate, după caz. Uniunea Europeană este un complex de tratate, din care România face parte, cel mai puternic dimpreună cu NATO. Uniunea trebuie să fie un instrument, inclusiv în mâna elitelor guvernante românești, nu un scop în sine, o proprietate a unei birocrații nelegitime, care nu dă socoteală nimănui – așa numita „eurocrație”.

Pagina 147

Uniunea Europeană trebuie să fie un instrument pentru întărirea Țării, inclusiv prin delegarea parțială de suveranitate, nu cedare, ca urmare a intrării într-o relație de interdependență a României cu celelalte state membre. Mai precis, Uniunea Europeană ar trebui să reprezinte un transfer de putere dinspre statele puternice spre statele mai slabe, ca România, pentru întărirea securității lor societale, a creșterii prosperității și a capabilității lor instituționale. Iar dinspre statele mai slabe, ca România, spre cele mai puternice, UE ar trebui să fie un cadru de stabilire a unei interdependențe mutual acceptabile, care să nu permită reapariția relațiilor coloniale, așa cum au fost încercările germane din anii ’40 ai secolului XX, sau cele sovietice ulterioare. AUR militează pentru o Uniune Europeană a națiunilor suverane și respinge ideea unui suprastat federal, de genul „Statele Unite ale Europei”, promovată de anumite instituții birocratice și cercuri plutocratice. Constituția României, ca lege fundamentală a statului, trebuie să aibă preeminență în raport cu reglementările europene și cu cele ale altor organizații internaționale, de genul Organizației Mondiale a

Sănătății. Ne opunem oricărei încercări de anulare a supremației Constituției României, element de suveranitate fundamental al națiunii române și al României. Ordinea internațională poate avea la bază doar existența statelor naționale suverane care cooperează ca parteneri egali, în interes reciproc. Suveranitatea înseamnă libera manifestare a identității. Suveranitatea se apără politic și se construiește prin cultură. România nu poate fi o țară puternică fără o cultură pe măsură. Iar o cultură este mai puternică, cu cât are valoare mai mare în plan universal. În același timp, universalitatea culturii are ca punct de plecare fondul cultural național – aceasta este premisa politicilor noastre în domeniul culturii. Numai o cultură națională eliberată de prejudecăți ideologice poate aspira la universal. Cultura reprezintă ansamblul modelelor, instrumentelor, prin care o societate construiește răspunsuri la provocările realității la un moment dat. De aici rezultă că tradiția este o componentă importantă a bagajului cultural, ca și răspunsurile „moderne” și modernizatoare. Păstrarea numitorului comun între tradiție și modernitate o numim identitate, și aceasta este un alt obiectiv important

al politicilor în domeniul culturii. În prezent, cultura este Cenușăreasa politicii. Analfabetismul cultural, inclusiv la nivelul elitelor este o normă. Ministerul Culturii a fost un deceniu controlat direct de Budapesta, prin intermediul UDMR, formațiune care nu recunoaște un element esențial al identității românești: Marea Unire. În ultimii 10 ani, România a acordat un buget de circa 0,9% în medie, pe an Culturii, în timp ce bugetul Ungariei pentru cultură a crescut de la 1,9% la 3% în același interval. De fapt, din 2018 bugetul Ministerului Culturii a scăzut permanent, de la 0,5% din PIB la 0,39% în 2021, fiind cea mai mică sumă din UE. Ministerul Culturii va fi regândit ca principal apărător și promotor al patrimoniului național, atât în plan intern cât și în plan internațional, cooperând în acest sens cu ICR și MAE. Cu ajutorul editurilor și al altor structuri, Ministerul Culturii își va relua rolul de promotor al culturii pe cele două niveluri: al culturii de masă și al excelenței. Ministerul înțelege că rostul culturii este acela de liant al societății, fără de care nu putem avea stat funcțional și nici identitate personală. Cultura pentru toți, Cultura pentru tineret, atlasele și

enciclopediile, atât cele tipărite, cât și cele digitalizate, vor fi direcții de acțiune de bază. La acestea adăugăm popularizarea unor autori, opere și evenimente axiale: de la Cantemir la Eminescu, de la Pârvan la Nichita Stănescu, de la Epoca Voievodală la perioada interbelică etc. Cercetările arheologice și etnografice vor fi resuscitate, prin programe multianuale și transfrontaliere, așa încât adevărul istoric și sentimentul demnității naționale să devină bază a coeziunii naționale, a strategiei de apărare și politicii externe, inclusiv prin contracararea acțiunilor revizioniste derulate în prezent pe teritoriul românesc și pentru reintegrarea activă a României, în ansamblul culturii universale.

Pagina 148

Patrimoniul național va fi digitalizat și pus la dispoziția întregii lumi, sub denumirea de „Dacoromanica”. Nu în ultimul rând, Ministerul Culturii, în colaborare cu prefecturile, va opri procesul de destructurare simbolică a spațiului național public și va începe procesul de inventariere, reconstituire conservare și promovare a întregului patrimoniu național, după un program pe termen lung. Vânzarea și retrocedările către interesele iredentiste ale bunurilor de patrimoniu vor înceta și, în colaborare cu Justiția, se vor reconsidera toate actele încheiate până în prezent. Vom iniția un proces legislativ, prin care România nu va mai retroceda sub nicio formă către interese anti-naționale elemente de patrimoniu, iar cele care s-au făcut prin încălcarea Tratatului de pace de la Versailles, a legislației optanților și al Tratatului de pace de la Paris din 1947 vor fi considerate nule de facto, pentru care cei responsabili vor trebui să răspundă. O atenție sporită va fi acordată muzeelor naționale și județene, pentru creșterea gradului lor de cuprindere și protecție a patrimoniului și a facilitării accesului vizitatorilor, modernizarea condițiilor de expunere, așa încât valorile inestimabile ale culturii române și universale să intre mai ușor în conștiința

publică. Școlile de artă și casele de cultură pentru copii – care au un rol esențial în educație, vor fi revitalizate, precum și căminele culturale de la țară. La rândul ei, Biserica Ortodoxă Română, împreună cu bisericile surori, are rolul fundamental de structurare sufletească a societății ca și comunitate de destin, cu conștiința tăriei sale sufletești întemeiată dincolo de lucrurile care se văd. Un rol semnificativ în domeniul culturii îl are Ministerul de Externe care, prin componentele de diplomație culturală și de promovare ale bunelor relații cu alte state, legătura cu diaspora și comunitățile istorice, operează direct cu cultura. Pe de altă parte, strategia de promovare a politicii externe este și ea cultură, instrument de gestionare a evenimente internaționale din care România este interesată. Există totodată o componentă importantă turistică a culturii, în sensul că deplasările pe care le facem în afara locuinței presupun contactul cu semnificații complexe, de natură geografică, istorică, culinară, etnografică, nu doar cu informații legate de prețul cazării, disponibilitatea de hrănire, de transport și

distracție. Dimensiunea turistică a culturii se distribuie pe mai multe structuri: turism propriu-zis, agricultură, mediu, cultură și educație. Institutul Cultural Român, Institutul Limbii Române, Departamentul pentru Românii din Afara au un rol esențial în prezervarea și promovarea identității românești în lume. Institutul Cultural Român este principalul instrument de diplomație culturală al Țării. Acesta are o misiune dublă, conform legii, de a promova cultura română și de a proteja identitatea acolo unde avem comunități. În momentul de față ICR este aproape complet disfuncțional, prin transformarea lui într-o anexă de facto a regimului, în care sinecuriștii sufocă activitatea profesională. ICR trebuie să își recapete statutul și prestigiul, prin depolitizare, decuplarea de agende exterioare precum ale MAE și SIE și să fie valorizat într-un concept de subordonare parlamentară care să îi redea funcționalitatea, către o comisie mixtă – externe, cultură, educație români de pretutindeni, cetățenie, economie, muncă și finanțe, alcătuită neapărat din oameni competenți în domeniul respectiv.

Cu sprijinul MAE, ICR va deschide reprezentanțe în toate statele unde există comunități românești și extensii ale reprezentanțelor, așa încât aglomerările românești să fie direct deservite. Acestea vor menține o relație vie cu diaspora istorică, diaspora recentă de muncă și cu comunitățile istorice, încurajând marile minți științifice și culturale să intre în dialog cu Țara, prin acțiuni culturale. Totodată, avem în vedere dezvoltarea sistemului de burse de cercetare și artistice pe direcții strategice de acțiune culturală. ICR va colabora îndeaproape cu parohiile din comunități și diaspora pentru dezvoltarea de programe destinate protejării și promovării identității românești.

Pagina 149

Apreciem că se impune reînființarea „Institutului Hurmuzachi”, care a avut un rol de neînlocuit în familiarizarea bursierilor din comunitățile istorice cu civilizația și realitățile societății românești. Funcționarea o vedem în cadrul unui Departament care îi înțelege rostul și semnificația – în viitorul Departament pentru Românii din Afara . Departamentul pentru Românii din Afara trebuie complet reconfigurat, așa încât să fie populat cu persoane competente, cu cunoștințe privind diaspora și comunitățile istorice, statele de reședință, dar mai ales cu empatie pentru românii care trăiesc în afara Țării , și condus de persoane de mare probitate, care nu vor risipi banul public. Funcția de importanță strategică a Departamentului va fi în tandem cu aceea a ICR. Pe lângă protejarea identității și promovarea culturii române, avem în vedere transformarea comunităților istorice în punte geopolitică a României în relația cu statele de reședință și cu marile puteri, România fiind singurul stat din Europa înconjurat de o aură a propriilor comunități, și singurul care își ignoră cu îndărătnicie rolul de a le proteja, necum de a le vectoriza geopolitic în beneficiul românilor.

Concret, diviziunea muncii între aceste structuri va fi următoarea: Departamentul pentru Românii din Afara se va ocupa în special de dimensiunea logistică a diasporei și comunităților istorice, de infrastructura fizică, derulând mari proiecte de acest tip, inclusiv de bursele de studiu în colaborare cu Ministerul Educației, după norme care să certifice și să încurajeze identitatea românească, nu traficul cu aceasta. ICR va proiecta puterea simbolică a Țării prin proiecte „soft power”, culturale, complexe: artistice, educaționale, istorice, de cercetare etc. Institutul Limbii Române va susține lectoratele de limbă română din afară, în timp ce Institutul Hurmuzachi se va ocupa de însușirea limbii române și a acomodării cu societatea românească a bursierilor statului român. Aceste instituții vor colabora cu structurile centrale din Ministerul Economiei și ale Muncii, din Externe, cu Autoritatea pentru Cetățenie, așa încât etnicii români din comunitățile istorice să capete rapid cetățenia română, iar cei din diaspora să aibă, după nevoie, dublă cetățenie. Apărarea și serviciile de informații își vor reconfigura strategiile așa încât să includă sub umbrela lor importanța diasporei și a comunităților istorice, a căror identitate trebuie protejată, nu traficată.

CULTURĂ ȘI COMUNICARE

Cultura trebuie să aibă un rol bine definit în cadrul fiecărui minister. De aceea ar fi de urmărit creșterea ponderii sectorului cultural și a industriilor creative, prin asigurarea unui management bazat pe performanță in toate instituțiile culturale finanțate de stat și crearea condițiilor pentru dezvoltarea antreprenorială a culturii și a industriilor culturale. De aceea vom acorda o atenție specială departamentelor culturale din cadrul fiecărei ambasade, secției de relații externe din cadrul Ministerului Culturii, secției care se ocupă de imaginea publică a Ministerului, secției care se ocupă de reprezentarea României în cadrul Târgurilor de carte, de turism sau a celor axate pe alte evenimente punctuale (axate pe acele evenimente externe care sunt foarte mediatizate și care atrag o mare masă de virtuali receptori). Pe lângă acestea, considerăm că se impune asigurarea unei comunicări eficiente pe plan intern și extern, coordonarea mesajelor și acțiunilor in acest sens. Obiectivele specifice de comunicare vor fi:

1. Crearea sistemului de informare și comunicare internă, prin dezvoltarea politicii de comunicare in cadrul Ministerului Culturii (care trebuie să poarte și titulatura de Identitate Națională) 2. Eficientizarea comunicării cu mass-media, prin consolidarea relațiilor cu mass-media și organizarea săptămânală (cel puțin) de conferințe de presă, transmise și în social-media.

Pagina 150

3. Dezvoltarea metodelor on-line de comunicare externă, modernizarea continua a paginii web a evenimentelor, permanenta lor actualizare, plasarea comunicării în cele mai variate aspect ale socializării media . 5. Monitorizarea mass-media privind activitatea culturală, prin monitorizarea presei scrise și vorbite, precum și promovarea materialelor jurnalistice. 6. Digitalizarea patrimoniului național cultural și punerea acestuia la îndemâna tuturor, prin aplicații informatice destinate telefoanelor inteligente, a bibliotecilor, arhivelor, enciclopediilor digitale. 7. De asemenea trebuie pus accentul pe particularizarea contribuției românești în concertul cultural European,

în special, și în cel mondial, în general, iar aici rolul cel mai greu revine ambasadelor si filialelor ICR. 8. Pe de altă parte organizarea unei largi baze de selecție a talentelor culturale, prin organizarea de concursuri și manifestări culturale adresate tineretului din mediul preuniversitar și universitar și propagarea coerentă și sistematică a acestui tip de mesaj în Țară și străinătate. 9. Nu în ultimul rând, AUR va revitaliza relația instituțiilor publice cu asociațiile profesionale din domeniul culturii (literatură, muzică, arte plastice, arhitectură, folclor, industrii creative), cu organizațiile neguvernamentale pentru promovarea culturii și științei românești în străinătate.

PROTEJAREA ȘI PROMOVAREA PATRIMONIULUI ISTORIC, CULTURAL ȘI NAȚIONAL

Partidul AUR promovează patrimoniul istoric, cultural și național prin intermediul filmelor românești, festivalurilor, taberelor, concursurilor și artiștilor români de mare prestigiu, precum și prin colaborarea cu studiouri cinematografice din străinătate. Promovăm, de asemenea, elementele identității naționale și încurajăm tinerii să le însușească prin intermediul unor metode moderne și atractive, inclusiv digitale. Mihai Eminescu scria: „Activitatea politică, militară, diplomatică a unui popor se cristalizează împrejurul unor tradiții statornice” (XIII, 153). Cu alte cuvinte, patrimoniul național este de primă importanță strategică iar guvernarea AUR, în deplin acord cu gândirea eminesciană îl va trata ca atare. Patrimoniul cultural național este, conform legii: arhitectural/construit, arheologic, mobil, imaterial. Patrimoniul este punctul de plecare al identității și punctul focal al politicilor culturale, educaționale. Guvernul recunoaște că patrimoniul are importanță strategică, chiar dacă manifestă un cras dezinteres pentru cultura națională. Orientarea noastră în spațiu este posibilă funcție de acuitatea reprezentărilor asupra acestuia. Și cele mai importante elemente din spațiu au, de multe ori, valoare de patrimoniu.

Patrimoniul înseamnă puterea culturii și este parte a moștenirii noastre istorice. De aceea, patrimoniul are o componentă majoră etno-istorică. În raport cu acesta datoria noastră este în primul rând aceea de recunoaștere a valorii prin acțiuni de conservare și promovare. Principala acțiune de conservare rezidă în acțiunile de protejare față de furt și înstrăinare. AUR prevede pentru aceasta introducerea unor pedepse de la 5 la 15 ani cu închisoarea, ca și în cazul distrugerilor. Patrimoniul național material și imaterial va fi conservat și promovat, în Țară și în străinătate, printr-o serie de acțiuni și structuri precum: •

Pagina 151

Reconfigurarea principalelor instituții responsabile: Ministerul Culturii și Institutul Cultural Român, așa încât acestea să își îndeplinească misiunea pentru care au fost create, împreună cu rețeaua de muzee și universități. •

Reașezarea educației și școlii așa încât valoarea patrimonială să fie parte a personalității tânărului. Acest proces presupune acordarea rolului care se cuvine disciplinelor clasice - istoriei naționale și universale, geografiei, limbii și literaturii române, limbii latine, matematicii, chimiei a locului care li se cuvine și scoaterea din școală a intereselor corectitudinii politice de tip ong-ist. •

Ministerul de Externe și structurile de informații și de apărare, Ministerul de Interne, vor funcționa prin raportare la axa valorilor naționale. Ministerul de externe va ține neapărat seama de ființa consângenilor din jurul frontierelor – ca extensie etnică a societății românești, pe care o va încadra în ansamblul politicilor de protejare și proiecție a puterii românești în lume. Astfel, MAE va relua discuția problemei bunurilor culturale romanești sau care au tangență cu cultura română, care actualmente se afla in administrația altor state (Fundația Gojdu, Castelul de la Balcic, Institutul Român de la Saranda) – înființarea de Centre Culturale Românești în cadrul respectivelor arii Culturale. •

Organizarea, în cadrul Ministerului de Externe a unui oficiu de turism care să se ocupe exclusiv de excursii și documentare din și înspre comunitățile de români, mai ales din proximitatea României (Peninsula Balcanică, Ucraina și Republica Moldova). •

Crearea unor evenimente cu caracter permanent, în cadrul ambasadelor și a consulatelor României, a unor mici insule comerciale care să promoveze exclusiv produsele meșteșugărești românești. •

Configurarea unor departamente de politici economice naționale în cadrul fiecărui minister, care să țină cont de doctrinele economice și de preocupările interne, de profilul cultural regional național. •

Recuperarea caracterului autentic al artei bisericești prin promovarea artei bizantine-studii universitare și implementarea proiectelor de construcții de noi lăcașuri de cult, restaurarea monumentelor istorice în acord cu arhitectura și arta murală bizantină și românească, în România, în comunitățile istorice și diaspora. •

Dezvoltarea dimensiunii de patrimoniu a turismului: turismul cultural, parte a economiei turismului, așa cum practică cu succes statele vecine. Astfel, Avem în vedere creșterea numărului de trasee tematice culturale (prin documentare, proiectare, înregistrare, amenajare turistică și exploatare a acestora). •

Pagina 152

Continuarea unor inițiative precum Trasee culturale (INP) Trasee memoriale (INP). Creșterea numărului de Trasee Verzi, de pildă extinderea acestora la itinerarii literare inspirate de operele unor mari scriitori. Nu în ultimul rând, ne propunem creșterea vizibilității patrimoniului și promovării turistice inclusiv prin finanțarea tururilor virtuale/bazate pe tehnologii emergente/elemente de XR (elemente de realitate virtuală și augmentată combinate sau orice tip de altă realitate alternativă). •

Întărirea Oficiului pentru Patrimoniu/monumente istorice, astfel încât marele proiecte arheologice majore să fie repornite. •

Reorientarea posturilor publice de radio-televiziune ca mijloace de promovare al interesului național prin cultură, educație și unitate socială și încurajarea posturilor private de Radio și TV privind promovarea valorilor culturale. •

Construcția, în Capitală, în 4 ani, a unei săli de spectacol multifuncționale, la nivel internațional.

APĂRĂM MEDIUL ÎNCONJURĂTOR CA PARTE A CREAȚIEI

Partidul AUR consideră esențială adoptarea și aplicarea fermă a unei legislații care să includă protecția mediului în procesul de luare a deciziilor economice și sociale, în conformitate cu interesele naționale. Considerăm mediul înconjurător parte a Creației, în interdependență cu viața omului, nu în opoziție cu ea. Mediul natural este parte a identității unui popor și, pe un plan mai larg, al specificului nostru european. AUR nu consideră politicile de mediu apanajul exclusiv al ideologiilor de stânga, ia notă că acte normative elaborate în cancelarii străine se aplică fără discernământ în România, cât și că acestea sunt deasupra Legii Fundamentale. Ecologia nu trebuie să devină instrument de manevrare a societății de către interese exterioare și nici de demolare al economiei naționale. Considerăm că impunerea așa numitei „politici verzi” („Green Deal”) este parte a unui dictat, aceasta fiind expresia unei noi plăgi a gândirii sociale. Aceasta denaturează legătura dintre activitatea economică și schimbările climatice, și, în contradicție cu o serie întreagă de cercetări științifice, funcționează ca un totem ideologic. Se dorește dărâmarea tuturor coșurilor de fum, de la marile centrale electrice până la hornul, de pe casa

românului. Minți înfierbântate din casta eurocraților au socotit precis, în tone, amprenta de carbon a animalelor domestice și a ființei umane și recomandă cetățenilor europeni să devină vegani și să facă mai puțini copii. AUR privește aceste abordări halucinante drept mitologie politică nocivă, iar ca est-europeni am mai trăit astfel de experimente sociale, când purtau alt nume. Poluarea cea mai mare este pe alte meridiane, nu în Europa. Iar din Europa, cel mai mult poluează țările dezvoltate, nu România. După ce a fost dezindustrializată, România a devenit a doua cea mai puțin poluantă țară de pe continent, după Suedia. Cu toate acestea, ni se cere să plătim pentru ce fac alții, la un preț în legătură cu care nu am fost întrebați. În PNRR, planul care hotărăște soarta României în următoarele decenii, problemele de mediu au fost doar enumerate, fără soluții și surse de finanțare ale acestora. Este o înșiruire de intenții bune și idei proaste, pe seama sacrificiului unei întregi generații. Noi, cei din AUR suntem singurul partid care privește mediul înconjurător ca parte a Creației, în strânsă legătură cu viața omului și nu în conflict cu ea. Din această perspectivă dorim ocrotirea mediului și folosirea

sustenabilă a resurselor naturale. Armonia cu natura face parte din fibra intimă a românului, laolaltă cu buna