Original electoral 2024

Pagina 9

PROGRAMUL DE GUVERNARE PNL 2025-2028 Viziunea programului de guvernare PNL are la bază direcţii de dezvoltare concrete, directe şi strategice pentru a maximiza contribuţia factorilor de producţie la creşterea PIB:

Sprijin pentru mediul economic pentru Program Național de Transport stabilitate și creștere: Menținerea cotei Inter-modal: Investiții în transporturi unice de impozitare pentru a susține locale de tip tramvai-tren și autobuze Exploatarea şi administrarea resurselor creșterea graduală a contribuțiilor, oferind investițiile private, un motor crucial electrice pentru a reduce emisiile de naturale este esenţială pentru dezvoltarea o soluție pentru îmbătrânirea populației și pentru creșterea economică. România carbon și a decongestiona traficul. a înregistrat o creștere economică unei strategii de competitivitate pe termen reducerea presiunii pe sistemul public de constantă în ultimii ani, susținută de Modernizarea sistemelor de lung. În plan intern, programul de guvernare pensii. Măsurile includ dezvoltarea Pilonului investiții private care au contribuit la termoficare: Proiecte pentru extinderea pune accent pe dezvoltarea sectorului 3 și a Pilonului 4 ca opțiuni suplimentare de dezvoltare și la crearea de locuri de și eficientizarea sistemelor centralizate energetic, în special prin exploatarea gazelor economisire pentru pensie, sprijinind astfel muncă. de termoficare, inclusiv utilizarea naturale din Marea Neagră și extinderea diversificarea veniturilor la pensionare energiei geotermale în București.

capacităților nucleare la Cernavodă, și întărind piețele de capital. În privința Distribuirea de dividende sub formă de acțiuni: PNL propune reforme Program de modernizare a spațiilor pentru a asigura independența energetică. investițiilor publice, se subliniază necesitatea fiscale pentru stimularea angajaților, verzi urbane: Crearea de parcuri și Programul prevede sprijin pentru industriile menținerii acestora la un nivel de peste 6,5% permițând companiilor să distribuie păduri urbane pentru a îmbunătăți strategice, precum cea siderurgică și din PIB pentru a susține infrastructura și a acțiuni ca dividende, încurajând calitatea aerului și a sprijini petrochimică, prin scheme de ajutor de stat încuraja creșterea economică. Ajutoarele astfel implicarea lor în dezvoltarea biodiversitatea. destinate modernizării acestora, alături de de stat sunt propuse pentru stimularea companiei. investiții în infrastructura de transport a reînnoirii industriale, cu granturi și facilități Infrastructură şcolară în cartierele noi: energiei și promovarea unui management fiscale destinate sectoarelor strategice Creșterea salariului mediu net: PNL Dezvoltatorii de ansambluri rezidențiale are ca obiectiv o creştere a salariului mari sunt încurajați să includă spații sustenabil al resurselor naturale. Programul și întreprinderilor mici și mijlocii. În plus,

mediu net de la 1.000 la 1.400 euro în educaționale pentru a preveni se concentrează pe măsuri care susțin întărirea disciplinei financiare și optimizarea următorii 4 ani, bazându-se pe investiții supraaglomerarea școlilor. stabilitatea fiscală și stimulează creșterea cheltuielilor publice sunt esențiale pentru a și un mediu economic favorabil susținut economică. Menținerea cotei unice de asigura o administrare eficientă a resurselor de politicile fiscale. Inițiative pentru tineret: Modernizarea impozitare este considerată esențială pentru și pentru a sprijini dezvoltarea economică legislației pentru tineret, crearea de atragerea și păstrarea investițiilor private, sustenabilă. Aceste măsuri ajută la reducerea Consolidarea Pilonului 2 de Pensii: centre de consiliere și facilități de Propunere pentru creșterea graduală locuințe pentru tineri. care contribuie la dezvoltarea economică risipei, permit alocarea fondurilor către a contribuției la Pilonul 2 de la 4.75% la și crearea de locuri de muncă. Totodată, se proiecte prioritare și contribuie la menținerea 6%, pentru a sprijini piețele de capital Infrastructură sportivă: Investiții în propune consolidarea Pilonului 2 de pensii prin stabilității financiare pe termen lung. și a asigura o mai bună securitate terenuri de sport, bazine de înot, și financiară pentru pensionari, în centre de pregătire pentru a sprijini

contextul îmbătrânirii populației. sporturile de performanță și a promova un stil de viață activ. Investiții publice în infrastructură: PNL propune menținerea investițiilor publice Reforma Agenției de Monitorizare și la peste 6.5% din PIB, orientate către Evaluare a Întreprinderilor Publice În plan extern, programul PNL se axează pe consolidarea poziției strategice a României în NATO dezvoltarea infrastructurii fizice, (AMEPIP): PNL îşi propune depolitizarea și UE şi de asemenea, a parteneriatului cu SUA. Viziunea PNL are la bază, de asemenea, aderarea printr-un un plan de reînnoire și modernizarea AMEPIP, conform la OCDE şi presupune alinierea la standarde internaționale în politici publice, guvernanță și industrială și sprijin pentru industrii- angajamentelor României față de PNRR digitalizare. Totodată, planul promovează o cultură instituțională bazată pe inovație, cu un cheie ale economiei. și politicilor de guvernanță corporativă. accent pe dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de apărare și protejarea infrastructurii critice, asigurând o securitate sporită și o adaptare la noile provocări de securitate. Aceste Direcțiile de dezvoltare propuse se aliniază cu obiectivul european de tranziție către un model economic durabil

inițiative contribuie la consolidarea rolului României ca pilon de stabilitate în regiunea Europei și incluziv, axat pe patru dimensiuni esențiale: sustenabilitatea mediului, productivitatea, echitatea și stabilitatea de Sud-Est. Atât în plan intern, cât și în plan extern, programul PNL se concentrează pe macroeconomică. Reformele și investițiile care susțin tranziția verde pot contribui la atingerea obiectivului europe- consolidarea competitivității și stabilității economice, printr-o utilizare eficientă a resurselor an de neutralitate climatică până în 2050, precum și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030. naturale și investiții strategice. Investițiile în transportul public și infrastructură pot sprijini tranziția către o mobilitate inteligentă și sustenabilă.

16 17

Pagina 10

PROGRAMUL DE GUVERNARE PNL 2025-2028 PIB-ul real (2016=100)*

PERSPECTIVE MACROECONOMICE 170

ȘI SCENARIUL DE DEZVOLTARE 160

150

140 Apariţia pandemiei, urmată de manifestarea venite din procesul de consolidare fiscală, în crizelor suprapuse, determinate de contex- contextul implementării noului cadru de gu- 130 tul geopolitic dificil ca urmare a declanşării vernanţă fiscală al UE. conflictului între Rusia şi Ucraina, de majoră- PNL vine în acest sens cu o viziu- 120 rile succesive ale preţurilor la energie şi pro- duse agroalimentare, precum şi de alterarea ne realistă, de revenire a creşte- 110 lanţurilor globale de aprovizionare, au repre- rii economice peste 3%, pornind zentat adevărate provocări, care au condus de la 2% în prezent, în condiţii- 100

la încetinirea procesului de redresare econo- le menţinerii contextului extern % 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 mică. dificil şi a necesităţii corectării Efectele acestor şocuri perturbatoare asu- dezechilibrelor de cont curent PIB actual PIB prepandemie pra traiectoriei PIB au fost consistente, im- şi bugetar, a reducerii relative a pactul nefavorabil urmând a fi recuperat în datoriei publice, concomitent cu *Traiectoria PIB prepandemie se bazează pe o extrapolare timp. Astfel după, o revenire consistentă cu o majorările salariale şi ale pensi- liniară a tendinţei de creştere înainte de momentul mani- festării crizelor şi reprezintă scenariul de dezvoltare care ar fi dinamică a economiei de 5,7% şi 4,1% în guver- ilor ca elemente obligatorii pen- avut loc dacă nu se materializau riscurile menţionate.

nele PNL 2021-2022, au urmat doi ani cu creş- teri modeste de circa 2%, economia confrun- tru îmbunătăţirea nivelului de tându-se cu pierderi de competitivitate pe trai, fapt care este posibil prin latura ofertei, deşi au existat stimuli pe latura limitarea consumului guverna- cererii prin majorările salariale. Majorările de mental şi a eficientizării cheltu- venituri salariale s-au regăsit în susţinerea ielilor publice. Totodată, trebuie Scenariul PNL pentru perioada 2025 - 2028 unui mediu economic extern încă nefavorabil consumului privat, îndeosebi în anul 2024, iar menţionat că previziunile nu iau se bazează pe aportul important al cererii pentru acest domeniu în prima parte a împreună cu investiţiile finanţate din fondu- şi al investiţiilor în condiţiile unei temperări intervalului de prognoză şi dezvoltarea în calcul la acest moment efec- rile externe şi realizate cu produsele din im- a contribuţiei negative a exportului net. unui program de reînnoire industrială cu port, au determinat o accelerare a dezechili-

tele pozitive ale aderării Româ- Totodată, se aşteaptă o intensificare a efecte favorabile în timp. Construcţiile, brului contului curent. Consumul şi investiţiile niei la spaţiul Schengen, impac- activităţii în unele domenii din sectorul sprijinite de finanţările externe şi interne ale cu creşteri de peste 5% în anul 2024 nu s-au tul fiind semnificativ la nivelul serviciilor, precum şi îmbunătăţirea colectării proiectelor investiţionale din cadrul bugetar regăsit în avantajul producţiei interne, ci în serviciilor, în special al transpor- impozitelor nete pe produse şi reducerea pe termen mediu, vor continua să reprezinte creşterea importurilor şi pierderea de com- turilor, dar şi asupra investiţiilor fraudei TVA. activitatea cea mai dinamică din economie, petitivitate. străine. O primă evaluare con- Estimările privind evoluţia economiei cu o evoluţie medie anuală superioară duce la ideea posibilităţii majo- naţionale prevăd dinamici medii anuale de celei a produsului intern brut. Concomitent, Ca urmare, scenariul de dezvoltare avut în creștere a produsului intern brut de 3,0%. sectorul serviciilor se va situa pe un trend vedere este unul conservator, în care eco- rării creşterii economice cu circa Abordarea mai prudentă a avut în vedere o ascendent, ca și sectorul industrial, stimulat nomia românească va intra pe un trend de 1 punct procentual, peste nivelul revenire mai lentă a economiilor europene, de competitivitatea în creștere a produselor creştere susţinută, dar în care s-au menţinut de 4%. în special a Germaniei, dar şi de continuare autohtone pe piața externă.

ipotezele manifestării incertitudinilor privind a reformelor structurale şi de consolidare continuarea războiului din Ucraina şi a con- bugetară. De asemenea, previziunile au flictului din Orientul Mijlociu. În acelaşi timp, luat în considerare o redresare graduală a perspectivele economice sunt supuse provo- sectorului industrial, în condiţiile persistenţei cărilor tranziţiei energetice cât şi a celor pro-

18 19

Pagina 11

O altă investiție majoră în guvernare este cea în capitalul uman. Evoluțiile pozitive pe piața Scenariul propus forței de muncă vor fi susținute de creșterea economică bazată pe fundamente solide. Dinam- ica pieței forței de muncă va fi una pozitivă, rata șomajului BIM reducându-se sub valoarea înregistrată în 2024, până la 4,9% în 2028. Aceasta înseamnă o creştere a ratei de activitate, în 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 special în rândul tinerilor, femeilor, dar și al persoanelor vârstnice.

Numărul mediu al salariaţilor (medie anuală conform Anchetei structurale S3) se așteaptă să pret.crt. crească cu circa 400 mii de persoane, cumulat în perioada 2025-2028, până la 5.820 mii per- mld. lei soane în anul 2028. În acest sens, politicile active în domeniul ocupării vor juca un rol important, în special în ceea ce privește furnizarea de servicii personalizate grupurilor vulnerabile, cum ar PRODUSUL INTERN BRUT 1401,3 1605,6 1760,5 1920,6 2079,1 2243,7 2416,5 fi persoanele cu un nivel scăzut de calificare, lucrătorii în vârstă și persoanele cu dizabilități. Creştere reală, % 4,1 2,1 2,0 3,0 3,1 3,0 2,9

Utilizare Modificări procentuale Scenariul macroeconomic - indicatori sociali Consum privat 884,9 2,8 5,4 3,4 3,3 3,2 3,1 Consum guvernamental 230,9 6,0 0,8 0,6 0,7 1,4 2,3 Formare brută de capital 14,4 5,1 6,7 6,0 4,5 3,5 fix 346,5 Export net (contribuţie) -93,6 0,1 -2,7 -0,9 -0,6 -0,5 -0,3 Export de bunuri şi servicii 606,4 -1,4 -1,8 3,2 3,8 3,6 3,4 Import de bunuri şi servicii 700,0 -1,4 4,6 4,9 4,7 4,3 3,8

Pe partea cererii se are în vedere o îmbunătățire a echilibrelor externe, astfel încât contribuţia negativă a exportului net se va situa pe un trend descendent, reducându-se gradual de la -2,7 puncte procentuale în 2024, la -0,3 puncte procentuale la orizontul anului 2028. În același timp, preocuparea se îndreaptă spre creșterea competitivității produselor românești pe piețele externe și a cotelor de piață a exporturilor, atât prin majorarea competitivității prin costuri, creșterile salariale fiind corelate cu productivitatea, dar și prin îmbunătățirea infrastructurii, a creșterii capacității de inovare și reducerea birocrației cu care mediul de afaceri se confruntă.

8,0 procente 6,0 5,7 Deşi consumul privat va 4,0 3,9 4,1 2,1 2,0 3,0 3,1 3,0 2,9 susţine în continuare avansul 2,0 0,0 economic cu ritmuri marginal 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2028/ -2,0 superioare comparativ cu cel al 2024

-4,0 produsului intern brut, modelul Numărul mediu de salariaţi, mii -3,7 5.3649 5.420 5.524 5.632 5.730 5.820 +400 mii pers. -6,0 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 economic este unul bazat de -% 3,0 1,0 1,9 2,0 1,7 1,6 investiţii având o creştere dublă Consum privat Rata şomajului BIM, % 5,6 5,3 5,2 5,1 5,0 4,9 Formarea bruta de capital fix comparativ cu PIB în 2025-2026. Consumul guvernamental

Variatia stocurilor Câştigul salarial mediu brut, lei 7.042 8.072 8.647 9.426 10.265 11.140 +3.068 lei

-% 15,0 14,6 7,1 9,0 8,9 8,5 +38,0 Consolidarea fiscală va impune în perspectivă o evoluţie moderată a consumului guvernamental, Câştigul salarial mediu net, lei 4.412 5.066 5.429 5.920 6.448 7.000 +1.934 lei rata medie anuală pentru acesta estimându-se la 1,3%. În schimb, economia va fi susţinută în -% 16,1 14,8 7,2 9,0 8,9 8,6 +38,2 continuare de aportul investiţiilor realizate prin PNRR şi fonduri structurale, estimându-se un ritm mediu anual al formării brute de capital de 5,1%, ceea ce va conduce la o rată de investiţii Puterea de cumpărare, modificare +21,1 reală % 5,1 8,9 2,9 5,5 5,7 5,4 la finalul orizontului de prognoză de 28,6%. În aceste condiții, este posibilă reducerea deficitului de cont curent începând din anul 2025, concomitent cu reducerea deficitului bugetar și Rata inflatiei (medie anuală) 10,4 5,5 4,2 3,3 3,0 3,0 consolidarea echilibrelor macroeconomice pe termen lung. Rata salariului brut real 4,1 8,7 2,8 5,6 5,7 5,4

20 21

Pagina 12

Totodată, serviciile publice de ocupare la încasarea acestor venituri bugetare cu o a forței de muncă vor fi adaptate în mod dinamică peste dinamica PIB-ului nominal, cu eficient la nevoile individuale, fiind necesară implicații directe asupra reducerii deficitului o concordanță între cererea și oferta de bugetar. O altă componentă a creşterii competențe. Partenerii sociali vor fi implicați economice, consumul privat, va conduce activ în reformele privind provocările de la încasări suplimentare de venituri din TVA pe piața forței de muncă și în elaborarea si accize, cu o reducere corespunzătoare politicilor din domeniu. a ponderii economiei ascunse, fenomen care are un efect mai puternic în momentul Îmbunătăţirea nivelului de trai va fi asigurată accelerării creşterii economice. Consolidarea de majorarea veniturilor salariale nominale fiscală va fi posibilă în aceste condiţii iar nete cu un ritm mediu anual de circa 8,4% în deficitul bugetului general consolidat (cash)

perioada 2025-2028, ceea ce înseamnă că se va reduce ca pondere în PIB conform salariului mediu net pe economie va ajunge Planului Naţional Bugetar - Structural. în 2028 la circa 7.000 lei, în concordanţă cu o creştere a câştigului salarial mediu brut la Astfel, nu prin majorarea taxelor, ci prin com- 11.140 lei. În același timp, politicile economice petitivitate şi îmbunătăţirea colectării, prin de dezvoltare aplicate vor asigura o inflație extinderea bazelor de impozitare, se vor pu- în scădere temperată spre 3% la finalul anului tea obţine rezultate pozitive în colectarea 2028, apropiată de ținta BNR, ceea ce va duce veniturilor bugetare. Cota unică va fi menţi- la evitarea erodării puterii de cumpărare prin nută, fapt pentru care vor avea de câştigat majorări de prețuri. cel puţin 3 milioane de salariaţi cu câştigul brut peste 5.000 lei. Începând cu anul 2025 va fi introdus salariul

minim european, acesta urmând să fie majorat Unul dintre pilonii fundamentali ai Uniunii anual în funcţie de puterea de cumpărare, Europene vizează convergența performan- nivelul general al salariilor şi distribuţia țelor economice între statele sale membre. acestora, rata de creştere a salariilor şi Termenul de convergenţă este folosit pentru productivitatea muncii la nivel naţional. a caracteriza tendinţele de apropiere a nive- Modelul creşterii economice va asigura lurilor de dezvoltare a economiilor reale sau PIB/locuitor in PCS totodată majorarea sustenabilă a punctului procesul ajungerii din urmă a ţărilor avan- de pensie în fiecare an, conform legislaţiei sate de către statele cu un nivel mai scăzut % din media UE - 27 (axa dr) în vigoare. Dinamica economică accelerată de dezvoltare. Spre deosebire de criteriile de ca urmare al efectului multiplicator al convergenţă nominală, care sunt stabilite de investiţiilor publice şi private va genera Tratatul de la Maastricht, convergenţa reală 50.000 95

90 venituri salariale şi, în consecinţă, va lărgi se cuantifică (în mod convenţional) prin gra- 45.000 90 corespunzător bazele de impozitare ale dul de dezvoltare economică, iar acesta este 40.000 85 impozitului pe venit şi contribuţiilor sociale. Pe reprezentat de PIB/locuitor la paritatea de 79 35.000 de altă parte, digitalizarea şi îmbunătăţirea cumpărare standard (PCS). 80 gradului de colectare vor contribui în plus 30.000 75 25.000 70 70 În ceea ce priveşte ţara noastră, s-au făcut paşi importanţi în procesul de ajungere din urmă 20.000 a țărilor dezvoltate. Dacă la data semnării Tratatului de aderare la Uniunea Europeană în anul 65

15.000 1995 ne situam la 31% din media comunitară din punct de vedere al PIB/locuitor în PCS, s-a ajuns 10.000 56 60 la momentul aderării la circa 40%, pentru ca în anul 2008 să depăşim jumătate din media UE 53 (52%). Odată cu aderarea la spaţiul UE procesul de catching up s-a accelerat. Astfel cu un PIB/ 5.000 55 locuitor de 29.970 PCS, ne situăm astăzi la 79,3% din media UE, cu 39 puncte procentuale mai 0 50 mult decât la momentul aderării. 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2030

22 23

Pagina 13

Prin progresul făcut de ţara noastră, în procesul de reducere a decalajelor, este de remarcat şi faptul că dacă până în anul 2005 ne În prezent ţara noastră se clasează, situam pe ultimul loc, începând cu 2006 am devansat Bulgaria şi din 2018 am trecut înaintea Croaţiei. Progresul a continuat cu depăşirea într-un top al statelor membre, pe Greciei şi Letoniei în anul 2019, pentru ca începând cu 2021 să întrecem poziţia 21 înaintea Ungariei (76%) şi Slovacia, iar din 2023 şi Ungaria. Conform celor mai recente date publicate de Eurostat, la nivelul anului 2023, PIB/locuitor în PCS a avut după Polonia cu 80%. Poziţionarea cea mai mare valoare în Luxemburg, depăşind cu 138% media UE, iar la polul opus s-a situat Bulgaria cu doar 64% din media UE. României pe o treaptă superioară

este rezultatul procesului de recuperare rapidă a economiei în perioada 2021-2022. Procesul de reducere a decalajelor faţă de ţările membre UE va continua şi PIB/locuitor in PCS în perioada următoare, o atenţie 250 238 deosebită fiind acordată diminuării diferenţelor de dezvoltare dintre 230 210

regiunile României, jalon care poate 190 170 150 130 fi atins printr-o alocare judicioasă 110 90 79 64 a resurselor financiare alocate prin 70 50 PNRR şi Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 şi care vor asigura o Czechia

Croatia Slovakia Romania

Bulgaria Cyprus Netherlands

Hungary Germany

Lithuania Portugal Spain France

Latvia Luxembourg

Sweden

Slovenia

Greece Poland Finland Denmark

Estonia Malta Ireland

Belgium

Italy Austria

creştere economică durabilă şi sustenabilă. În aceste condiţii, UE = 100 estimăm că România în guvernarea PNL poate ajunge la 90% din media europeană a PIB-ului pe locuitor în

PCS.

24 25

Pagina 14

PROGRAMUL DE GUVERNARE PNL 2025-2028

1 Susținerea mediului economic pentru stabilitate fiscală și creștere economică

26 27

Pagina 15

PROGRAMUL DE GUVERNARE PNL 2025-2028 Într-un context economic în care România are nevoie de infrastructură, menținerea ritmului de investiții, în special a celor private, este esențială pentru continuarea creșterii economice.

1. CHEIA CONTINUĂRII INVESTIȚIILOR Cota unică de impozitare joacă un rol crucial pentru stabilitate și predictibilitate fiscală, două elemente extrem de importante pentru PRIVATE ÎN ROMÂNIA: MENȚINEREA investitori, atât interni, cât și externi. Creșterea economică constantă din ultimii ani în România a fost susținută într-o mare măsură COTEI UNICE DE IMPOZITARE PENTRU de creșterea nivelului investițiilor private, acestea contribuind URMĂTORII 10 ANI. semnificativ la dezvoltarea infrastructurii, crearea de noi industrii și sporirea competitivității pe piața globală. Faptul că în 2023 investițiile private au ajuns la 21,6% din PIB demonstrează că, sub un regim fiscal Schimbările în politicile fiscale de impozitare în anul 2021 și 4,1% în anul 2022, menținând stabil și favorabil, România poate atrage capital și poate susține o trebuie să ia în considerare atât ciclurile prin România în topul statelor membre la creștere economică robustă. care trece o economie, cât și ritmul creșterii nivelul UE privind creșterea economică. O economice reflectat în PIB. Guvernul trebuie caracteristică importantă a guvernări

să se asigure totodată că politicile de liberale și a aportului liberal în politicile impozitare nu descurajează investițiile private guvernamentale din ultimii 5 ani a fost într-o economie, iar cota unică de impozitare reprezentantă de o creștere continuă este necesară, cel puțin pe termen mediu, a nivelului investițiilor la nivel național. pentru încurajarea mediului de afaceri care Ponderea investițiilor naționale la sfârșitul susține creșterea PIB-ului. Investițiile private anului 2019 era de 23% din PIB din care 3,5% sunt motorul principal al creșterii economice, investiții publice și 19,5% investiții private, contribuind la crearea de locuri de muncă, însumând un total de 244 mld lei ca valoare inovație și dezvoltare: fără menținerea cotei nominală. În anul 2023 acestea aproape ca unice de impozitare, mediul de afaceri şi s-au dublat crescând cu 3,9% ca pondere în investitorii ar putea fi descurajați să injecteze PIB, la 26,9%, din care 5,3% investițiile publice capital în economie, ceea ce ar putea duce și 21,6% investiții private, atingând un total

la o stagnare economică. de 431 mld lei ca valoare nominală. În ceea ce privește soldul numerar al investițiilor În timp ce statele din Vestul Europei, precum publice finanțate, acestea au depășit pentru Germania, Franța sau Olanda, au ajuns deja prima data valoare de 100,7 mld lei în anul la un nivel de investiții satisfăcător care să 2023, Partidul Național Liberal fiind cel care permită populației un nivel de bunăstare a solicitat la momentul elaborării bugetului ridicat, România nu se află încă la același general consolidate, un nivel de minim 6,3% nivel de dezvoltare economică și investiții din PIB dedicat investițiilor publice pentru ca statele din Vestul Europei care au avut anul 2023 decenii de stabilitate politică și economică pentru a-și construi infrastructuri robuste și investiții constante. Aceste țări beneficiază

de un climat de afaceri matur, în care impozitarea progresivă nu descurajează semnificativ investițiile private, datorită forței lor economice și a piețelor interne mari și stabile. România nu a ajuns la acest nivel de dezvoltare chiar dacă înregistrează creșteri economice constante în ultimele decenii.

În ultimii 4 ani, în timpul guvernărilor liberale, România a înregistrat cele mai semnificative creșteri economice post-pandemie – 5,7%

28 29

Pagina 16

PROGRAMUL DE GUVERNARE PNL 2025-2028

2. MENȚINEREA PLAFONULUI DE 3. CREAREA UNUI CADRU LEGAL PENTRU IMPOZITARE DE 500.000 DE EURO DISTRIBUIREA DE DIVIDENDE SUB FORMĂ PENTRU MICROÎNTREPRINDERILE DE ACȚIUNI: O REFORMĂ FISCALĂ ELIGIBILE PENTRU O COTĂ DE IMPOZIT PENTRU STIMULAREA ANGAJAȚILOR

DE 1%.

Reformarea politicii fiscale în privința impozitului pe dividende cu obiectivul de a permite angajatorilor să distribuie o parte din dividende sub formă de acțiuni către angajați va stimula în mod direct dezvoltarea companiilor prin motivarea angajaților. Efectele pozitive vor fi vizibile la nivelul economiei naționale și pentru bugetul general consolidat. Mai multe țări au implementat măsuri care permit angajatorilor să distribuie acțiuni către angajați în loc de dividende tradiționale, stimulând astfel implicarea lor în dezvoltarea companiei:

• • Marea Britanie - A implementat programe de acțiuni

pentru angajați care sunt favorizate fiscal, cum ar fi Share Incentive Plans (SIPs) și Enterprise Management Incentives (EMIs), oferind angajaților posibilitatea de a achiziționa acțiuni la un preț redus sau de a le primi ca parte din pachetul salarial.

• • Franța - Oferă scheme de participare la capital, cum

ar fi Plans d'Épargne en Actions (PEAs), care permit angajaților să dețină acțiuni la compania lor într-un cadru fiscal avantajos.

• • Estonia și Letonia - Aceste țări au adoptat un model

fiscal de cash-flow, în care dividendele sunt impozitate doar la distribuirea lor. Acest model flexibilizează alocarea profiturilor și stimulentelor către angajați, inclusiv distribuirea de acțiuni. Scăderea plafonului de impozitare va produce o potențială destabi- lizare a mediului de afaceri, afectând în special microîntreprinderile care reprezintă un segment vital al economiei naționale. În România, conform datelor de la MFE, există aproximativ 343.000 de microîntre- prinderi care ar fi afectate de scăderea acestui plafon, însumând o Implementarea unui cadru legal pentru distribuirea dividendelor sub cifră de afaceri de aproximativ 149 miliarde de RON. Ecosistemul mi- formă de acțiuni ar stimula retenţia angajaților. Companiile ar putea croîntreprinderilor din România este o componentă vitală a econo- beneficia de o flexibilitate mai mare în gestionarea profiturilor. miei naționale, contribuind semnificativ la crearea de locuri de mun-

că şi la dezvoltarea locală.

30 31