Ediția 2014

Pagina 1

PROGRAM PREZIDENŢIAL

WWW.TARICEANU.RO

I. DECLARAŢIE POLITICĂ

II. RELAŢIA PREȘEDINTELUI CU

INSTITUŢIILE FUNDAMENTALE

ALE STATULUI

III. UN PROIECT LIBERAL

PENTRU ROMÂNIA

1. Viziunea economică 2. Evoluţia instituţiilor 3. Societatea

IV. PREȘEDINTELE – GARANT

AL SECURITĂŢII NAŢIONALE

V. RELAŢIILE INTERNAŢIONALE

ȘI POLITICA EXTERNĂ

Pagina 2

PROGRAM PREZIDENŢIAL PROGRAM PREZIDENŢIAL WWW.TARICEANU.RO WWW.TARICEANU.RO

I. DECLARAŢIE POLITICĂ Ca liberal, viitor preşedinte al României, cred că datoria fundamentală a statului este aceea de a asigura drepturile şi libertăţile individuale, fie ele civile, politice, sociale sau economice. Candidez la funcţia de Preşedinte al României în numele valorilor liberale, ca un continuator legitim al liberalismul modernizator şi reformator care a construit România Ca liberal, viitor preşedinte al României, cred că a doua îndatorire a statului este aceea de modernă. Liberalismul este singura viziune ce îşi afirmă încrederea în universalitatea, a-i forma pe cetăţeni pentru libertate, responsabilitate şi cetăţenie democratică. durabilitatea şi actualitatea valorilor liberale. Pentru mine, primatul libertăţii individuale reprezintă fundamentul oricărei organizări politice, sociale, economice şi culturale Ca liberal, viitor preşedinte al României, cred că, pentru a guverna bine, statul trebuie să democratice. guverneze mai puţin, dar mai ferm. Fidel tradiţiei liberale româneşti, îmi propun să continui programul fondatorilor liberali ai României moderne, inspirându-mă din gândirea şi acţiunea lor întemeietoare de stat şi Ca liberal, viitor preşedinte al României, cred în separarea funcţională şi în controlul reciproc reformatoare a societăţii. De la Proclamaţia de drepturi şi libertăţi din 11 iunie 1848 şi până al puterilor în stat; nici o autoritate publică nu poate fi independentă faţă de celelalte şi nu

la integrarea în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, liberalii au fost, aşa cum observa se poate sustrage controlul cetăţenilor, care sunt sursa suveranităţii naţionale. profetic în 1905 Ion I.C. Brătianu, cei care „au pus în execuţie necesităţile vitale ale României”. Construcţia unei naţiuni moderne şi europene, precum şi încurajarea creativităţii economice, Ca liberal, viitor preşedinte al României, cred că individul are întotdeauna întâietate sociale şi culturale a indivizilor în condiţii democratice au fost, vreme de 140 de ani, cele asupra grupului şi mă opun oricărei forme nivelatoare de colectivism. două misiuni asumate explicit de liberalii români. Aproape un secol şi jumătate, valorile liberalismului românesc au rămas constante: naţiunea, democraţia, prosperitatea, ordinea, Ca liberal, viitor preşedinte al României, cred că valoarea unei societăţi rezidă în valoarea proprietatea privată şi solidaritatea socială. Întrupând o vocaţie istorică, guvernarea liberală individuală a fiecăruia dintre cetăţenii săi. din 2004-2008 a adăugat acestor valori şi ataşamentul faţă de proiectul construcţiei unei Europe unite. Ca liberal, viitor preşedinte al României, cred că drepturile individuale se referă la ceea Corpul politic al naţiunii române are un profil liberal de neşters, construit cu simţul istoriei, ce are dreptul să înfăptuiască fiecare cetăţean, nu la ceea ce se simte îndreptăţit să prin două constituţii, două războaie: de independenţă şi de reîntregire, prin împroprietăriri primească de la alţii. succesive, prin garantarea proprietăţii în legea fundamentală postcomunistă şi prin tratatul de

integrare europeană. Viziunea politică a liberalilor români a fost mereu aceeaşi: consolidarea Ca liberal, viitor preşedinte al României, cred că proprietatea trebuie să fie rodul muncii, unei societăţi de oameni liberi, instruiţi, capabili de iniţiativă, o societate care a eliminat al creativităţii, al energiei şi al excelenţei individuale. privilegiile de clasă şi de statut, o societate unde, între un stat neutru şi indivizi, nu se interpun reţele de patronaj, grupuri de interese structurate sau alte forme de dependenţă colectivă. Ca liberal, viitor preşedinte al României, cred că proprietatea privată nu este un scop în O societate caracterizată de un regim al separărilor funcţionale multiple: între sfera publică sine, ci un mijloc de a proteja şi spori libertatea. şi cea privată, între politic şi economic, între guvernare şi administraţie, între stat şi cultură în cele mai variate forme. O societate în care sursa ultimă a drepturilor şi libertăţilor civile, Ca liberal, viitor preşedinte al României, cred că piaţa liberă şi capitalismul oferă politice şi sociale este cetăţeanul, format pentru a înţelege că libertatea este inseparabilă de instrumentele cele mai juste şi mai legitime pentru crearea avuţiei. responsabilitatea faţă de propriul destin şi faţă de progresul naţiunii în ansamblu. Ca liberal, viitor preşedinte al României, cred că liberalismul nu poate exista fără Ca liberal, viitor preşedinte al României, cred în autonomia persoanei şi în suveranitatea capitalism, dar şi că, în absenţa liberalismului, capitalismul poate produce nedreptate şi conştiinţei individuale. servitute.

Ca liberal, viitor preşedinte al României, cred că drepturile şi libertăţile îşi au izvorul în Ca liberal, viitor preşedinte al României, cred că finalitatea oricărei societăţi constă în natura umană, rolul statului fiind exclusiv acela de a le recunoaşte, ocroti şi promova. asigurarea libertăţii şi prosperităţii tuturor şi a fiecăruia în parte, şi nu în uniformizarea proiectelor individuale şi a modului de viaţă al cetăţenilor. Ca liberal, viitor preşedinte al României, cred că libertatea de gândire, de exprimare şi de asociere, ca şi libertatea de a întreprinde comportă riscuri ce trebuie asumate individual Ca liberal, viitor preşedinte al României, cred că subiectul construcţiei europene trebuie şi ce nu pot fi transferate societăţii. să fie cetăţeanul, nu consumatorul.

04 05

Pagina 3

PROGRAM PREZIDENŢIAL PROGRAM PREZIDENŢIAL WWW.TARICEANU.RO WWW.TARICEANU.RO

Ca liberal, viitor preşedinte al României, cred că securitatea vieţii şi a proprietăţii II. RELAŢIA PREŞEDINTELUI CU INSTITUŢIILE constituie cele dintâi libertăţi ale cetăţenilor.

FUNDAMENTALE ALE STATULUI

Ca liberal, viitor preşedinte al României, cred că protecţia vieţii şi a proprietăţii pot fi asigurate mai eficient de către stat decât de către piaţă. În ultimii ani, societatea românească a fost dramatic divizată de conflicte dintre cele mai acute, la limita reglementărilor constituţionale. Principalul motiv al acestor diviziuni a Ca liberal, viitor preşedinte al României, cred că rolul statului în economie este acela de a fost încercarea de instituire a unui regim autoritar, în care puterea preşedintelui să exceadă fi un arbitru al competiţiei libere. puterea tuturor celorlalte instituţii şi puteri în stat. Reacţia legitimă a societăţii româneşti, care s-a mobilizat în 2012 în apărarea democraţiei, a frânat această derivă anti-democratică, Ca liberal, viitor preşedinte al României, cred că un stat ce impozitează excesiv munca dar nu i-a putut extirpa cauzele. Consider, de aceea, că principala obligaţie a unui nou este un stat care descurajează munca, şi că un nivel scăzut şi judicios distribuit al preşedinte al României este aceea de a reface prestigiul şi onoarea instituţiei prezidenţiale, impozitelor şi taxelor este metoda cea mai bună de favorizare a creşterii economice şi de echilibrul necesar al puterilor în stat şi coeziunea socială în jurul marilor interese ale creare a avuţiei. naţiunii. Mă angajez solemn să împlinesc acest nobil deziderat, prin toate mijloacele pe care le oferă Constituţia, legile ţării, şi autoritatea unui preşedinte ales prin vot universal, Ca liberal, viitor preşedinte al României, cred că indivizii şi societatea au datoria să-i ca reprezentant al corpului cetăţenesc în întregul lui. Nu în ultimul rând, prin atitudinea şi

sprijine, prin intermediul statului, pe acei cetăţeni aflaţi în incapacitatea temporară sau comportamentul meu, atât în cadrul oficial cât şi în viaţa de zi cu zi, voi contribui la refacerea permanentă de a-şi asuma răspunderea pentru propria viaţă. autorităţii şi demnităţii funcţiei prezidenţiale, la un corect echilibru al instituţiilor şi la un dialog constant şi util între stat şi societate. Ca liberal, viitor preşedinte al României, cred că nu se cuvine ca statul să-şi asume funcţii şi competenţe ce pot fi duse mai bine la îndeplinire de către asociaţii libere ale cetăţenilor. Întreaga mea activitate şi experienţă anterioară atestă faptul că respect toate instituţiile statului şi că voi continua să o fac şi ca Preşedinte al României. În Constituţia României, Ca liberal, viitor preşedinte al României, cred că statul de drept înseamnă domnia legii, Preşedintelui îi este rezervat un loc important: el este garantul independenţei naţionale, nu a oamenilor care populează vremelnic instituţiile represive ale statului. al unităţii şi al integrităţii teritoriale, veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice, mediază între puterile statului, precum şi între stat şi Ca liberal, viitor preşedinte al României, cred că fenomenul corupţiei poate fi limitat nu societate, poate lua parte la şedinţele Guvernului, adresează Parlamentului mesaje, poate să numai prin aplicarea imparţială şi dreaptă a legii, cât mai ales prin reforma profundă a dizolve Parlamentul doar în condiţii clar enunţate de legea fundamentală, poate iniţia un instituţiilor statului făcută în aşa fel încât cetăţenii să le recunoască spontan caracterul referendum, încheie tratate internaţionale în numele României, este comandantul forţelor

just, raţional şi benefic atât pentru individ, cât şi pentru societate. armate.

Ca liberal, viitor preşedinte al României, cred că o societate liberă are nevoie de curajul Preşedintele nu este totuşi o autoritate situată deasupra celorlalte puteri, ceea ce impune o cetăţenilor săi: curajul de a gândi chiar şi împotriva curentului, curajul de vorbi chiar şi exercitare cu bună-credinţă a atribuţiilor, adică cu observarea şi respectarea competenţelor împotriva opiniei majoritare, curajul de a îndrăzni mai degrabă să faci, decât să te plângi celorlalte puteri, inclusiv ale Guvernului. Preşedintele este parte a Executivului, şi nu şef al că alţii nu fac destul sau ce trebuie. acestuia. Pe de altă parte, Preşedintele, ales prin vot universal, are aceeaşi legitimitate şi reprezentativitate populară ca şi Parlamentul. Poziţionarea Preşedintelui în raporturile cu Ca liberal, viitor preşedinte al României, cred că pluralismul şi diversitatea sunt condiţia Guvernul şi Parlamentul trebuie să aibă în vedere un singur criteriu, respectarea literei şi necesară şi obligatorie a unei societăţi libere. spiritului Constituţiei. Ca garant al independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale, voi avea o Ca liberal, viitor preşedinte al României, cred în progres în toate domeniile acţiunii comunicare şi o cooperare efectivă cu Guvernul, în respectul desăvârşit al atribuţiilor şi umane. autorităţii acestuia prin consultarea acestuia cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită şi prin participarea, ori de câte ori se impune, la şedinţele de guvern. Ca liberal, viitor preşedinte al României, cred că demnitatea umană este măsura tuturor Voi avea o comunicare eficientă şi respectuoasă cu Parlamentul, prin adresarea de

formelor de organizare socială şi politică. mesaje atunci când e cazul. În cazul investirii unui nou guvern, în respectul art. 103 alin. 1 din Constituţie, voi desemna drept candidat pentru funcţia de Prim Ministru persoana

06 07

Pagina 4

PROGRAM PREZIDENŢIAL PROGRAM PREZIDENŢIAL WWW.TARICEANU.RO WWW.TARICEANU.RO

propusă de partidul sau coaliţia de partide care au sau pot realiza majoritatea în Parlament. instituţia şi că nu o va putea face pentru mai mult de un an, nu va avea nimic de negociat cu În cazul remanierilor guvernamentale, după o prealabilă consultare cu Primul Ministru, factorul politic; pentru evitarea orricărui blocaj instituţional, voi numi ca miniştri acele persoane pe care - asigurarea unei mai mari autonomii a Inspecţiei judiciare din cadrul C.S.M., sens în care acesta le desemnează. s-ar putea avea în vedere alcătuirea acesteia şi din magistraţi retraşi din activitatea În fine, dar nu în ultimul rând, voi avea o comunicare corectă şi constantă cu cetăţenii curentă, cu o anumită vechime şi înaltă apreciere profesională şi includerea obligatorie României, pentru un control efectiv al deciziilor aleşilor, pe calea referendumului, prin în actul de inspecţie a reprezentanţilor societăţii civile (eventual şi a reprezentanţilor iniţierea unor dezbateri naţionale în jurul marilor proiecte de dezvoltare, şi prin atenţia organizaţiilor magistraţilor). permanent acordată mesajelor provenite din societate. Împreună cu C.S.M., voi acţiona şi pentru perfecţionarea continuă a pregătirii În anii din urmă, România a trebuit să îşi gestioneze deficitul economic şi instituţional magistraţilor, activitate care trebuie să privească nu doar latura profesională, dar în mai în condiţiile adâncirii unui dezechilibru extern şi al unei derive a instituţiilor democratice. mare măsură şi latura morală. Dacă primele două deficite au rădăcini istorice, riscul democratic s-a accentuat din cauza relativizării inacceptabile a limitelor puterii. Neîncrederea publică generalizată în progresul În calitate de Preşedinte al României propun societăţii româneşti un nou

social – aici fiind incluse atât instituţiile formale cât şi cele informale din societate – contract între cetăţeni şi clasa politică, bazat pe un control efectiv şi eficient al reprezintă răspunsul la evoluţia acestui proces de degradare comportamentală. cetăţeanului asupra autorităţilor şi deciziilor acestora. Având în vedere experienţa ultimilor ani, mă angajez, public şi explicit, să evit orice imixtiune în competenţele celorlalte puteri, orice manifestări de partizanat politic, orice Voi acţiona, inclusiv prin susţinerea unor modificări de natură constituţională, pentru: gest de folosire în interes propriu a instituţiilor subordonate. Mă angajez totodată să respect - prevederea unei proceduri de revocare a aleşilor la nivel naţional şi local; cu stricteţe independenţa justiţiei, să nu fac niciun gest care să-i ştirbească autoritatea, - reformarea Curţii Constituţionale, prin modificarea procedurii de numire a judecătorilor dar totodată să veghez, în limita mandatului meu constituţional, la buna funcţionare a (în vederea limitării ingerinţei politicului), şi îmbunătăţirea procedurii de soluţionare a instituţiilor acesteia. excepţiilor de neconstituţionalitate; La baza raportului dintre Preşedinte şi puterea judecătorească stă dreptul acestuia de - creşterea ponderii şi rolului reprezentanţilor societăţii civile în Consiliul Superior al a participa la şedinţele Consiliului Superior al Magistraturii (C.S.M.), situaţie în care el le şi Magistraturii (un număr mai mare de reprezentanţi, participarea acestora la luarea deciziilor prezidează. Acesta fiind principalul cadru în care Preşedintele se poate exprima cu privire şi în secţiile C.S.M., eligibilitatea lor la conducerea C.S.M. etc.). la problemele cu care se confruntă sistemul judiciar, îl voi folosi pentru a formula propuneri Candidatura mea răspunde unei viziuni asupra misiunii Preşedintelui României

în vederea unei recredibilizări a Justiţiei, astfel încât ea să devină o putere cu adevărat dominată de punerea în operă şi garantarea unui sistem instituţional organizat în jurul responsabilă. drepturilor individuale, pentru dezvoltarea unei comunităţi politice naţionale organizate în cadrul european după principiile libertăţilor civile, politice şi economice, precum şi ale Acest deziderat poate fi atins prin: justiţiei şi solidarităţii sociale. Proiectul politic pe care îl propun cetăţenilor României este

• - degrevarea rolului instanţelor de judecată şi scurtarea termenelor de soluţionare a întemeiat pe legătura indisolubilă dintre libertate, democraţie şi prosperitate.

proceselor, precum şi introducerea unei justiţii alternative, valorizând instituţia medierii pentru cauzele de importanţă şi valoare redusă;

• - instituirea unui cadru sancţionator mai eficient în cazul încălcării flagrante a

principiilor unei justiţii corecte şi echitabile şi instituirea răspunderii materiale, disciplinare şi penale a magistraţilor în cauzele în care România este condamnată la CEDO cu reţinerea unei greşeli de judecată;

• - regândirea mecanismului desemnării conducerilor instanţelor şi parchetelor pentru

eliminarea oricărei influenţe sau determinări de natură politică, economică etc. Procedura actuală de numire a conducătorilor instanţelor şi parchetelor induce o neîncredere în corectitudinea exercitării de către aceştia a mandatului primit şi determină o depreciere a mediului moral din interiorul sistemului judiciar. Ca alternativă ar putea fi avută în vedere o rotaţie anuală a tuturor magistraţilor la conducerea instanţelor şi parchetelor din care fac parte, ceea ce ar elimina orice înţelegere ocultă, imorală şi ilegală cu privire la atribuirea unui mandat de conducător. Astfel, fiecare magistrat ştiind când i-ar veni rândul să conducă

08 09

Pagina 5

PROGRAM PREZIDENŢIAL PROGRAM PREZIDENŢIAL WWW.TARICEANU.RO WWW.TARICEANU.RO

III. UN PROIECT LIBERAL PENTRU ROMÂNIA instituţionale. Democratizarea societăţii implică, încă, un efort naţional în care Preşedintele trebuie să îşi asume rolul de promotor al marilor orientări. Iată de ce propun societăţii româneşti ca parte a proiectului politic pe cel societal, al cărei esenţă este: Mandatul viitorului Preşedinte al României va începe, emblematic, în ziua în care aniversăm un sfert de secol de la revoluţia care a deschis drumul democraţiei în ţara noastră. România - o nouă economie prin cultură şi progres individual! Începe pe 21 decembrie 2014, cu doar câteva zile înainte de Anul Nou 2015, şi urmează să se încheie cu câteva zile înainte de Anul Nou 2020. Între aceste date simbolice, vom aniversa Începând cu anii ‘90 România şi-a propus realizarea a două proiecte naţionale. Mai întâi un secol de la Marea Unire şi vom avea privilegiul de a exercita, pentru prima oară în istorie, aderarea la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, care a semnificat ataşamentul mandatul de Preşedinte al Uniunii Europene. Pe măsura acestor date care ne ilustrează pentru valorile democraţiei occidentale, atingerea obiectivului de securitate naţională şi istoria, propun cetăţenilor României un Proiect liberal, îndrăzneţ şi vizionar, pentru România repoziţionarea geopolitică a ţării. Apoi, aderarea la Uniunea Europeană, care a devenit cel anului 2020, dar şi pentru anii ce vor veni. mai important proiect de modernizare a statului şi a instituţiilor naţionale. Pentru realizarea acestor două proiecte, întreaga societate românească a avut de înfruntat dificultăţi şi

Proiectul meu politic este: „România - a şaptea putere a Uniunii Europene”. de plătit costuri semnificative. Privind retrospectiv, putem spune că îndeplinirea celor două proiecte reprezintă, de fapt, materializarea obiectivelor istorice ale României şi Este un proiect pe termen lung care îşi propune angajarea energiilor naţiunii române în consacrarea procesului de transformare societală şi economică a ţării. Odată cu anul 2007, direcţia unei aspiraţii istorice a societăţii noastre: apartenenţa europeană. etapa recuperării aspiraţiilor istorice ale României în raport cu parcursul euro-atlantic s-a Este un proiect naţional pentru o nouă Românie. Este un proiect al românilor pentru încheiat. Tranziţia socio-economică, însă, nu! români în context european. Este un proiect a cărui esenţă este democraţia prin economie, cultură şi progres. În perioada post-aderare, România şi-a propus adâncirea integrării europene a ţării Societatea românească se află în ultimii ani sub presiunea permanentă a identificării noastre şi s-a concretizat prin elaborarea Strategiei Postaderare având ca obiectiv principal de soluţii la problemele imediate ale unei crize economice neîncheiate, la care se adaugă reducerea decalajelor de dezvoltare dintre România şi statele Uniunii Europene iar ca ţinte îngrijorările unei alte crize de data aceasta geopolitice cu debut recent. În aceste condiţii, aderarea la zona euro şi accederea în spaţiul Schengen. Odată însă cu declanşarea crizei soluţiile individuale au prevalat, iar proiectele comune au eşuat din lipsa viziunii. Prin economice, pierderea de viteză în ceea ce priveşte asumarea unor demersuri comunitare impunerea unei tranziţii către capitalism dominate de ideea liberalizării rapide, dar în lipsa de către statele membre a slăbit şi coeziunea în jurul conceptului de „mai multă Europă”

unui proces simultan de construcţie a instituţiilor economiei de piaţă, decidenţii politici au susţinut de România. În acest context, chiar dacă obiectivul rămâne valabil, mijloacele de produs, de fapt, o întârziere a dezvoltării economice. Costul acestei tranziţii întârziate încă care dispune România pentru dezvoltare sunt acum semnificativ diferite. se plăteşte. În acelaşi timp maturizarea societăţii româneşti a dus la apariţia unor curente de opinie al căror numitor comun îl reprezintă respectarea limitelor puterii prin asumarea România are nevoie de un nou proiect naţional. responsabilităţii publice în relaţia dintre guvernanţi şi guvernaţi. România are astăzi toate datele pentru a-şi defini un nou proiect de ţară. Acest proiect Întreaga societate românească resimte direct sau indirect lipsa lui. Un proiect naţional trebuie să plece de la cerinţele societăţii româneşti acordate cu contextul european trebuie să găsească numitorul comun al abordărilor economice, instituţionale şi societale schimbându-se astfel opţiunea de până acum în care cerinţele externe au dictat schimbările în interiorul unor obiective ale naţiunii şi într-o Europă a naţiunilor. Înainte de toate, este interne. Este nevoie, deci, de un proiect naţional integrator care să răspundă marilor întrebări nevoie de un proiect onest faţă de români. Acesta înseamnă că trebuie să fie realist şi să asupra evoluţiei ţării noastre, întrebări născute după încheierea parcursului de recuperare prezinte clar nu numai oportunităţile, limitele viitoarelor decizii şi costurile pentru fiecare istorică a României odată cu aderarea la Uniunea Europeană. cetăţean, ci şi orizontul de timp în care sunt aşteptate schimbările. Poate că cea mai dificilă România a parcurs în istoria sa recentă trei etape către democraţie: etapa reconstrucţiei condiţie de acceptare a unui proiect naţional este credibilitatea celor care îl propun. Dacă

instituţiilor democraţiei, etapa întăririi instituţiilor democratice în vederea integrării în românii îmi vor acorda încrederea lor, acest proiect va reuni în jurul realizării sale forţele şi structurile euro-atlantice şi, mai recent, etapa în care s-a încercat consacrarea democraţiei energiile reunite ale naţiunii. prin drept. Această ultimă etapă a fost caracterizată de confuzia care încă domină societatea românească conform căreia democraţia prin drept, sprijinită pe instituţii, poate În perioada postaderare, România nu a reuşit să îşi maximizeze avantajele ca stat fi înlocuită de o democraţie justiţiară impusă. Niciodată în România nu s-a pus cu realism membru nici în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene, nici prin raportare la noul problema democraţiei prin economie, cultură şi progres individual. Şi aceasta deoarece în acquis comunitar. Odată cu criza economică, rezistenţa societăţii româneşti la schimbare toţi anii tranziţiei s-a indus ideea că prosperitatea este un rezultat automat al democraţiei a fost, din nou, pusă la încercare printr-o consolidare fiscală abruptă şi fără obiectiv clar.

10 11

Pagina 6

PROGRAM PREZIDENŢIAL PROGRAM PREZIDENŢIAL WWW.TARICEANU.RO WWW.TARICEANU.RO

În context european, criza economică neîncheiată a dus la ascuţirea disputei dintre pentru UE28 de 2% atingerea obiectivului de convergenţă pe termen scurt impune o paradigma dezvoltării bazată pe consum vs. optimizarea evoluţiei deficitelor. În aceste medie a creşterii suplimentare a PIB-ului ţării noastre cu 2,2%. Deci, timp de nouă ani, condiţii, România trebuie să îşi redefinească propria opţiune de dezvoltare ţinând pe de o ritmul de creştere al PIB-ului României ar trebui să se menţină în medie la 4,2%. Pentru parte seama de constrângerile financiare, iar pe de altă parte de reducerea disponibilităţii obţinerea unei creşteri economice sustenabile trebuie analizat şi intervenit asupra resurselor, fie acestea externe - investiţii străine - fie interne – de economisire. factorilor obiectivi care compun PIB-ul potenţial: capitalul/investiţiile, forţa de muncă şi productivitatea totală a factorilor. Aceasta este calea corectă economic şi onestă politic, În perioada de tranziţie a României către economia de piaţă şi o societate deschisă, dar şi cea mai dificilă, deoarece implică politici publice care nu de puţine ori pot apărea pilonii economic, instituţional şi societal au avut evoluţii inegale, incomplete şi necorelate. sau chiar deveni nepopulare, iar unele rezultate nu vor fi disponibile decât într-un orizont În ceea ce priveşte pilonul economic, consensul de la Snagov din 1995, Strategia naţională de de timp mai lung. Alternativa politicianistă este cea a politicilor de stimulare artificială dezvoltare economică a României pe termen mediu din anul 2000 sau documentele aderării la a cererii fie prin politici monetare expansioniste, fie prin politici fiscale relaxate care ar Uniunea Europeană, au reprezentat tot atâtea etape de parcurs având propriile contradicţii, permite rezultate pozitive pe termen scurt. reuşite şi eşecuri deja cunoscute. În ceea ce priveşte pilonul instituţional, acesta a avut

cel mai inegal parcurs şi s-a oprit la nivelul unei transpuneri încă imature a unor modele În calitate de Preşedinte voi fi aliatul celor care doresc aşezarea României europene disparate, în numele convergenţei comunitare. În fine, elementele consensului pe drumul unei creşteri economice sustenabile bazate pe un proiect corect social au lipsit din dezbaterea publică făcând ani la rând ca agenda publică să fie diferită formulat şi onest respectat. de cea a puterii politice. Când societatea a căpătat o stare de maturitate semnificativă, formularea grăbită a unor pacte fie pentru sănătate, fie pentru educaţie, au eşuat politic Exista rezerve neutilizate de stimulare a investiţiilor: pe de o parte, o mult mai încă de la momentul formulării concluziilor. bună absorbţie a fondurilor comunitare (circa 6 miliarde euro/an alocate României in exerciţiul bugetar 2014-2020); pe de altă parte, dezvoltarea Bursei de Valori Bucureşti, Din contextul de mai sus rezultă că României i-au lipsit nu atât strategiile ori planurile prin înlăturarea celor opt bariere sistemice şi trecerea de la stadiul de piaţa de capital de acţiune, ci instrumentul de evaluare permanentă a performanţelor cu care să îşi de frontieră la stadiul de piaţa de capital emergentă. Dacă forţarea economisirii este poată corecta parcursul. Acest instrument trebuie să evalueze creşterea competitivităţii o alegere neproductivă, de vreme ce România se află deja între statele membre cu cea rezultată în urma deciziilor: productivitatea totală a factorilor în ceea ce priveşte pilonul mai înaltă rată de economisire, iar politicile privind creşterea calităţii resursei umane, economic, eficienţa instituţiilor şi calitatea resursei umane în sens larg. respectiv a forţei de muncă, nu pot avea efecte pe termen scurt şi chiar mediu, singura

opţiune imediată este creşterea productivităţii totale a factorilor. 1. Viziunea economică În calitate de Preşedinte al României, consider că priorităţile politicilor Obiectivul pilonului economic este convergenţa cu media statelor UE. În ceea ce publice pentru etapa următoare trebuie să urmărească utilizarea rezervelor priveşte convergenţa nominală, România a obţinut progrese semnificative în acest an fiind de creştere a productivităţii totale a factorilor, ceea ce înseamnă reforme previzionată îndeplinirea tuturor indicatorilor. Pe de altă parte, la sfârşitul anului 2013, PIB/ pentru competitivitate alături de maximizarea resurselor financiare pentru locuitor în România (ajustat la Paritatea Puterii de Cumpărare) reprezenta circa 50% din investiţii, precum şi reforma sistemelor publice de care depinde calitatea media Uniunii Europene după o evoluţie accelerată şi apoi mai lentă, odată cu declanşarea resursei umane, şi în special al educaţiei. crizei economice. În acest context trebuie spus, totuşi, că este puţin probabil ca zona euro să-şi deschidă porţile unui stat-candidat având un PIB/locuitor mai mic de 60% deoarece ar Atragerea de capital străin însemna să creeze probleme mari atât sieşi, cât şi statului respectiv. Una dintre resursele investiţiilor este atragerea de capital străin. Cum prognoza de

Principalul obiectiv al pilonului economic pentru termenul mediu (2023) este creştere a prezenţei acestuia în România nu este favorabilă, înseamnă că pentru a ridica creşterea PIB/locuitor având ca ţintă depăşirea procentului de 60% din media cota de atractivitate a economiei este nevoie de măsuri de îmbunătăţire a mediului de statelor UE28 iar pe termen lung atingerea procentului de 70% (2030). afaceri autohton începând elementele ce ţin de palierul reglementărilor, al administrării inclusiv fiscale şi încheind cu o politică suplă a ajutorului de stat în cadrul căreia să se Atingerea obiectivului convergenţei impune condiţia ca PIB-ul României să evolueze promoveze nu doar latura angajării ci şi cea a dezvoltării lanţurilor valorice. astfel încât în fiecare an creşterea înregistrată să fie mai mare cu cel puţin 1,5-2,5% faţă de ritmul anual prognozat pentru UE28. Astfel, în condiţiile unei creşteri prognozate În calitate de Preşedinte al României voi fi permanent în contact atât cu

12 13

Pagina 7

PROGRAM PREZIDENŢIAL PROGRAM PREZIDENŢIAL WWW.TARICEANU.RO WWW.TARICEANU.RO

mediul economic şi societatea civilă, cât şi cu decidenţii politici astfel încât În calitate de Preşedinte al României, voi sprijini o nouă construcţie instituţională mesajele celor dintâi să fie clar înţelese de către cei din urmă în scopul creşterii descentralizată, nu ca o nouă formă de birocratizare, ci pentru creşterea credibilităţii ţării nostre din punct de vedere investiţional. transparenţei funcţionării şi apropierea de priorităţile cetăţeanilor.

O nouă politică industrială şi energetică Dezvoltarea pieţei de capital

Este nevoie de creşterea influenţei companiilor autohtone în economie; acestea sunt însă Consacrarea economiei de piaţă în România este condiţionată de dezvoltarea pieţelor dependente de accesul la creditare, încă restrictiv. Realitatea arată că între anii 2009 şi 2013 bursiere de capital şi de mărfuri. Bursa trebuie să depaşească faza sa artizanală actuală. datoria externă a României s-a dublat de la 50 la 96 de miliarde de euro, fără ca în această Harta acestor transformari este cuprinsă în modelul de depăşire a celor “opt bariere” care perioadă să aibă loc o creştere a creditării companiilor. Statul a absorbit aceşti bani pentru a ar permite trecerea Bursei de Valori din stadiul de piaţă de capital de frontieră în stadiul de compensa comportamentul sectorului privat din perioada precedentă, iar PIB-ul României piaţă de capital emergentă. abia în anul 2013 a revenit la aceeaşi cifră din anul 2008 – 140 miliarde euro. Astfel, economia României a ajuns de unde a plecat cu preţul dublării îndatorării externe. În acest context, Un rol distinct va trebui acordat pieţelor de mărfuri. Tranzacţionarea pe acest tip de este nevoie de o schimbare în abordarea politicilor publice care să încurajeze creditarea platforme va trebui încurajată, inclusiv în ceea ce priveste participarea autorităţilor publice prin formularea de priorităţi. România are nevoie de o nouă politică industrială bazată pe sau a societăţilor cu acţionariat de stat. refacerea, consolidarea şi dezvoltarea lanţurilor valorice alături de o politică energetică durabilă. O economie în care lanţurile valorice primare devin argumentul dezvoltării industriei prelucrătoare poate reprezenta o nouă paradigmă de dezvoltare. În calitate de Preşedinte al României, voi fi aliatul acelora care consideră că

dezvoltarea pieţelor bursiere de capital si de mărfuri impune lansarea unei La rândul său o nouă politică energetică naţională este necesară în contextul european dezbateri largi şi a unui program naţional de conştientizare şi de educare recent. Aceasta trebuie să aibă în vedere nu numai structura de producere a energiei, eficienţa bursieră, cu paliere distincte si specifice de adresare. energetică sau siguranţa energetică, ci şi stocarea energiei şi poate, esenţial, schimbarea paradigmei consumului gospodăriilor prin accentuarea componentei electrice odată cu Dezvoltarea regională progresul tehnologic şi dezvoltarea reţelelor inteligente. Dezvoltarea regională este un concept economic şi mai puţin unul administrativ. Cum În calitate de Preşedinte al României, voi sprijini elaborarea unei noi Politici în Europa conceptul de dezvoltare socio-economică regională nu a mai fost suficient de Industriale şi Energetice, deoarece acest demers reprezintă nu doar o obligaţie a acoperitor, în urmă cu câţiva ani, în cadrul politicii de coeziune a Uniunii Europene, s-a Guvernului, ci şi o responsabilitate a Preşedintelui în ceea ce înseamnă acordarea născut un nou concept, cel de coeziune teritorială. Deşi în România dezbaterea publică cerinţelor societăţii cu priorităţile interne şi externe. confundă cele două planuri, cel economic şi cel administrativ, este necesar ca puterea publică să clarifice faptul că latura economică este cea care prevalează, deoarece nivelul de trai al

Absorbţia fondurilor europene populaţiei nu creşte prin simpla aplicare a principiului subsidiarităţii. Nu regionalizarea administrativă este cheia dezvoltării regionale, ci invers, dezvoltarea regională este O prioritate pentru România rămâne necesitatea absorbţiei fondurilor europene scopul descentralizării. într-un ritm multianual echilibrat. Un bun parcurs din acest punct de vedere ar consta într- un grad de absorbţie global de cel puţin 80% pentru cei 43 miliarde euro (preţuri curente În calitate de Preşedinte al României voi sprijini dezbaterea publică referitoare la 2012) alocaţi ţării noastre ca Fonduri Structurale şi de Investiţii (atragerea a circa 60% din descentralizare care trebuie făcută explicând cetăţenilor faptul că dezvoltarea aceste fonduri, respectiv a aproximativ 4 miliarde euro/an, ar putea creşte PIB potenţial cu regională şi coeziunea teritorială pot fi instrumente pentru soluţionarea circa 1,6 puncte procentuale, adică de la 2 la sută pe an la circa 3,5 la sută pe an). O astfel de complexei probleme a planificării spaţiale în România. performanţă nu va fi posibilă, însă, dacă se va continua confuzia care a dominat perioada 2007-2013, în care obiectivele au fost înlocuite de eligibilităţi, fapt care a permis cheltuirea O astfel de viziune ar fi un pas către acordarea nevoilor infrastructurii regionale cu cea ineficientă atât a fondurilor europene cât şi a celor bugetare. Absorbţia fondurilor europene naţională în contextul dezvoltării locale, scopul, de fapt, al tuturor politicilor de coeziune şi nu depinde numai de eficienţa instituţiilor formale, ci şi de o construcţie administrativă la de investiţii.

nivel central şi local ca rezultate ale voinţei politice.

14 15

Pagina 8

PROGRAM PREZIDENŢIAL PROGRAM PREZIDENŢIAL WWW.TARICEANU.RO WWW.TARICEANU.RO

Promovarea investițiilor din Strategia pentru regiunea Dunării – Un proiect dunărean ceea ce priveşte eficienţa energetică. În contextul performanţei regionale, considerând pentru România un indice de competitivitate potenţial, România este abia la 31% faţă de media Uniunii Europene. O realitate severă explică aceste date: 29 de judeţe ale ţării nu exportă, fiecare, nici Una dintre cele mai importante oportunități pentru investiții pe care România trebuie măcar 1% din exportul total, iar 7 judeţe nu exportă produse cu valoare adăugată ridicată. să o fructifice provine din Strategia UE pentru regiunea Dunării, o inițiativă comună a Iată de ce, analiza competitivităţii naţionale şi regionale impune ca Strategia Naţională de României și Austriei la care s-au alăturat și celelalte state riverane membre sau nu în UE. Competitivitate să fie acordată cu Strategia pentru Dezvoltare Regională şi cu Strategia Miza macroregională a strategiei constă în faptul că 115 milioane de cetățeni ai Europei, pentru Cercetare şi Inovare. din 14 state și 11 regiuni declarate prioritare, vor putea deveni beneficiarii unor investiții directe. România poate și trebuie să își maximizeze avantajul natural pentru a beneficia de În calitate de Preşedinte al României consider că dezbaterea publică referitoare finanțările orientate către cei patru piloni ai strategiei: conectarea regiunii prin sistemele la elaborarea unei Strategii Naţionale de Competitivitate trebuie centrată în de transport, protejarea mediului, creșterea bunăstării și securitatea regională. Este pentru jurul ideii de valorificare a celor mai bune avantaje de care dispune România, a prima dată când România poate accesa fonduri pentru proiecte trans-frontaliere, trans- specializărilor de vârf în producţie şi cercetare, precum şi a resurselor locale de

naționale și trans-sectoriale, ceea ce semifică un grad ridicat de complexitate. Investițiile pe calificare, iniţiativă antreprenorială şi factori naturali. care România le va putea gestiona vor debloca alte investiții care la rândul lor vor permite dezvoltarea regiunii. În domeniul infrastructurii, construirea sau reconstruirea porturilor Succesul unei astfel de strategii ţine de corelarea iniţiativelor sectoriale, teritoriale şi dunărene (furnizoare de servicii de transport pentru companii mari din domeniul industrial societale ceea ce va permite formarea eficientă a avantajelor competitive. sau furnizoare de servicii de stocare în special din domeniul agricol) alături de realizarea unor poduri având rol economic strategic, vor elibera rute de transport și vor permite evident O strategie operaţională pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii (TIC) dezvoltarea economiei locale și regionale. O mare provocare este abordarea hidro-energetică a Dunării care, în special în cazul țării noastre, trebuie să îmbine în plus prioritățile de mediu Competitivitatea României în domeniul TIC cere elaborarea unei strategii naţionale cu cele comerciale. În ceea ce privește mediul, renaturarea Luncii Dunării va rezolva grava în domeniu, care care să depăşească limitele Agendei Digitale UE, prin stabilirea de ţinte problemă a zonelor inundabile iar realizarea unui sistem integrat de intervenție rapidă va referitoare la creşterea influenţei României pe plan global. Ca valoare adăugată brută, crea stabilitate în ceea ce privește locuirea și siguranța investițiilor. De asemenea, asigurarea domeniul TIC reprezintă astăzi în România cca. 4,1% (anul 2012) din totalul valorii realizate calității apei și stabilitatea traficului fluvial vor duce la reabilitarea unor stațiuni turistice de economia țării noastre. Societatea digitală este o prioritate a tuturor statelor. Orientarea

decăzute, reconsiderarea siturilor arheologice și întărirea fluxului de vizitatori ai Rezervației investiţiilor şi aşezarea acestora pe zonele cu competitivitate ale ţării noastre reprezintă Biosferei Delta Dunării. Toate acestea și multe altele trebuie cuprinse într-o viziune largă al o urgenţă. Accesul și creșterea vitezei în rețelele de comunicații, inter-operabilitatea, cărei scop este stabilitatea economică a zonei, ceea ce se traduce prin apariția și consolidarea standardizarea, dezvoltarea de noi aplicații reprezintă priorități permanente care trebuie unui cât mai mare număr de companii care să creeze locuri de muncă și siguranță socială. să ducă la democratizarea tot mai accentuată a TIC și, deci, la o calitate mai bună a vieții Eu numesc acest mare proiect al țării noastre, de care sunt legat prin chiar inițierea sa: Un cetățenilor. Noua economie trebuie să se bazeze pe facilităţile tehnologiilor TIC pentru care proiect dunărean pentru România. România este deja recunoscută.

În calitate de Președinte al României voi sprijini toate proiectele propuse în În calitate de Preşedinte al României voi promova în mod special obiectivele Strategia pentru regiunea Dunării, astfel încât țara noastră să joace un rol mai societăţii informaţionale, de la alfabetizarea digitală şi accesul la internet, la important în regiune în plan economic dar și politic pe măsura potențialului pe sporirea investiţiilor în cercetare şi sprijinul acelora care promovează noua care îl are. economie.

O strategie pentru competitivitate Reforma radicală a educaţiei

În Uniunea Europeană, tot mai multe State Membre, primul dintre acestea fiind Este prima între priorităţile de creştere a productivităţii factorilor. Astăzi, urmare Danemarca, îşi pun problema elaborării unor strategii de competitivitate care să difere de a contradicţiilor din evoluţia învăţământului românesc s-a ajuns ca în ceea ce priveşte cele de inovare. În România, o astfel de strategie trebuie să conţină o abordare generală de ierarhia testelor PISA din 65 de ţări, analizate în anul 2012, România să se claseze pe locul 45 la nivel naţional şi un palier regional. În context european, România are cele mai slabe poziţii matematică, pe locul 49 la ştiinţe şi pe locul 50 la citire, cu mult sub nivelul statelor din Europa competitive în ceea ce priveşte productivitatea în industria prelucrătoare, în inovare şi în Centrală şi de Est. Înţelesul adânc al acestei stări de fapt constă nu doar în aceea că cca. 41%

16 17