Conținutul ediției
Textul documentului
Această ediție nu are încă o structură pe capitole și propuneri. Textul extras poate conține diferențe de formatare față de documentul-sursă.
Pagina 9
PROGRAM PREZIDENŢIAL PROGRAM PREZIDENŢIAL
WWW.TARICEANU.RO WWW.TARICEANU.RO
din elevii români au dificultăţi în rezolvarea unor exerciţii matematice de nivel scăzut, ci că În calitate de Preşedinte al României, voi sprijini ideile şi proiectele care vor
slaba lor performanţă le va influenţa parcursul educaţional şi, mai mult, veniturile viitoare. stimula în cercetarea şi inovarea românească re-conectarea a resursei umane cu
obiectivele de dezvoltare economică.
Situaţia cea mai dificilă se înregistrează la nivelul învăţământului mediu, în care calitatea
a scăzut, iar ponderea educaţiei de tip profesional s-a redus de 10 ori în ultimii 20 de ani. Schimbarea filosofiei de finanţare a firmelor inovative nu mai poate fi amânată. Trebuie
Astfel, a apărut un nou risc, cel al reducerii investiţiilor productive din lipsa personalului încurajate capitalul de risc, noi produse ale Bursei de Valori sau alte vehicule financiare prin
calificat. La rândul său, învăţământul superior, deşi a beneficiat de autonomie universitară, care să se poată reduce riscul introducerii noilor produse ori tehnologii. Inovarea ştiinţifică,
nu s-a putut proteja de alte tipuri de contradicţii impuse prin politici publice, ca de exemplu, legată în mod natural de cercetarea ştiinţifică, trebuie separată de inovarea industrială, cel
modificarea paradigmei cercetării din aplicativă/inovativă în producţie de literatură puţin din punct de vedere financiar, astfel încât companiile să devină promotorii propriilor
ştiinţifică neglijându-se nevoia de aplicare mai rapidă a rezultatelor cercetării în economie. interese şi nu candidaţii unor incerte finanţări publice organizate pe baze centrale. O nouă
Inconstanţa progreselor din sistemul de educaţie românesc este cauzată de faptul că ritmul abordare trebuie propusă pentru reconectarea cercetării din domeniul agricol la priorităţile
schimbărilor a fost întotdeauna mai ridicat decât capacitatea, dramatic redusă etapă cu de dezvoltare naţionale: nu numai în ceea ce priveşte specificul propriu-zis al domeniului,
etapă, a celor implicaţi în a răspunde cerinţelor. România are nevoie de o reformă radicală a cât şi în ceea ce priveşte noile cerinţe energetice ori aplicaţiile industriale.
educaţiei ale cărei rezultate se vor putea simţi într-un interval de 10-15 ani şi care va jalona
apariţia Generaţiei 2050 pregătită pentru a conduce o nouă economie a competitivităţii. Nu in ultimul rând, este nevoie instituirea dialogului cu cercetatorii romani care studiază
sau lucrează în afara graniţelor ţării ascultându-le opiniile şi aplicând măsuri de sprijin
În calitate de Preşedinte al României, voi promova abordarea conform căreia pentru reîntoarcerea acestora acasă. Cu ajutorul lor, Romania se poate transforma într-o
pilonii unei reale reforme în educaţie trebuie să fie: refacerea demnităţii meseriei nouă economie.
de profesor prin asigurarea unui parcurs de carieră celor care îşi aleg acest
drum în viaţă, înzestrarea elevilor cu cunoştinţe şi competenţe fără a le neglija Dezvoltarea şi industrializarea agriculturii
abilităţile, deci promovarea unui învăţământ flexibil şi dedicat dezvoltării
personalităţi, şi reconstruirea unui sistem instituţional şi administrativ despre Agricultura este sectorul economic cu cea mai volatilă contribuţie la PIB-ul României, cu
care se poate spune că este depăşit logistic şi conceptual. cea mai scăzută productivitate a fermelor din UE, asigurând un procent de 28% din totalul
angajaţilor – faţă de 3% în UE 15. Prima cauză a acestei stări de fapt constă în neîncheiata
O atenţie specială trebuie acordată asigurării şanselor egale la educaţie, în special la reformă a proprietăţii - mai puţin de 50% din totalul proprietăţilor este înregistrat cadastral
cea superioară, pentru rezidenţii din mediul rural, deoarece este anormal ca astăzi mediul şi mai puţin de 15% este digitizat, procentul fiind încă şi mai redus pentru mediul rural, la 9%.
rural, unde locuiesc circa 45 la sută din cetăţenii români, să dea circa 1 la sută din totalul Această situaţie, dublată de existenţa unor suprafeţele reduse de teren agricol ale celor cca.
absolvenţilor de facultate. 3,9 mil. proprietari scade în mod dramatic productivitatea exploataţiilor (a căror suprafaţă
medie este de cca. 3 ha faţă de 15 ha în UE). Aşa se face că, România nu îşi fructifică unul dintre
Stimularea inovării şi a cercetării/dezvoltării cele mai importante avantaje comparative faţă de alte state, 59,8% din teritoriul său fiind apt
pentru agricultură. A doua cauză este legată de prima prin nefuncţionarea pieţei funciare
Privind cu luciditate, România se confruntă astăzi cu o competitivitate scăzută şi un şi a creditului, inclusiv piaţa ipotecară şi cea a asigurărilor, ceea ce condamnă fermierii pe
slab sistem de cercetare şi inovare. O simplă comparaţie a celor zece indicatori care definesc de o parte să se bazeze preponderent pe resursele financiare provenite din filiera UE, iar pe
competitivitatea României în competiţia europeană - în care România se află pe locul 26 de altă parte să suporte costuri ridicate de creditare. A treia cauză este lipsa infrastructurii
– arată că domeniul inovării are al doilea cel mai scăzut scor (după productivitatea muncii rurale şi a resursei umane. Acestea privesc nu doar sistemele de preluare a recoltei sau
în industria prelucrătoare) urmat de eficienţa energetică. În ciuda existenţei unor solide stocarea acesteia, ci şi ansamblul infrastructurii domestice – alimentări cu apă, canalizare,
şcoli academice în domenii strategice, resursele umane s-au redus numeric, iar problemele drumuri, care anulează procesul de investire în aceste zone alungând practic forţa de muncă
de infrastructură au alungat o parte dintre cei pregătiţi pentru domeniul cercetării. Aşa se spre zonele urbane. Soluţia pentru ieşirea din criza utilizării suboptimale a proprietăţii a
face că astăzi, se poate vorbi despre o adevărată diasporă a cercetării româneşti - una dintre fost cunoscută dar neaplicată: finalizarea cadastrului utilizând fonduri publice. În lipsa
cele mai numeroase din lume (peste 16.000 de cercetători). Alături de subfinanţarea cronică, acestei instituţii, liberalizarea pieţei funciare nu face decât să crească riscul de pierdere a
declinul resursei umane reprezintă principalul risc pentru sistemul de cercetare: dacă astăzi unei noi etape de dezvoltare a României prin apariţia unei pieţe nereglementate.
s-ar aloca pentru cercetare din surse publice cca. (0,8-1) % PIB s-ar înregistra mari probleme
de cheltuire a fondurilor pentru proiecte semnificative. În calitate de Preşedinte al României, consider că ţara noastră are încă o Problemă
18 19
Pagina 10
PROGRAM PREZIDENŢIAL PROGRAM PREZIDENŢIAL
WWW.TARICEANU.RO WWW.TARICEANU.RO
Agrară şi voi sprijni orice demers orientat către rezolvarea acesteia. Existenţa care reprezintă cea mai mare parte din economia subterană. România are cea mai extinsă
unei Probleme Agrare înseamnă nu doar că agricultura, ca ramură economică, economie subterană din UE raportat la mărimea economiei, reprezentând 28,4% din PIB.
nu este competitivă, ci şi că se manifestă o puternică sărăcie rurală, cauzată de
lipsa unei viziuni culturale asupra satului românesc, de la accesul la educaţie Viitorul nu este liniştitor de vreme ce evoluţia demografică arată că forţa de muncă
şi servicii de sănătate la stabilitatea şi întinerirea populaţiei, până la sprijinul s-a diminuat semnificativ în 2009-2013 faţă de 2004-2008, ca urmare a intrărilor mult mai
antreprenorial. Iată de ce, consider că cel puţin trei priorităţi pot fi formulate şi reduse ale tinerilor care au împlinit 18 ani (253 mii/an faţă de 364 mii/an), consecinţă a
susţinute atât de către societatea civilă, cât şi de către decidenţii politici: scăderii natalităţii după revoluţia din 1989. Se observă că natalitatea a continuat să scadă,
consecinţele urmând a fi văzute în 2014-2018, când se va constata o nouă diminuare a
Prima prioritate a politicii agricole este finalizarea lucrărilor de cadastru utilizând intrărilor în forţa de muncă a tinerilor care au împlinit 18 ani (de la 253 mii/an la 235 mii/an).
fonduri publice.
Iată de ce, în calitate de Preşedinte al României, cred că binele nostru individual depinde
A doua prioritate a politicii agricole este infrastructura. şi de modificarea filosofiei de viaţă a cetăţenilor care trebuie se evolueze către o înţelegere
superioară a ceea ce înseamnă o mai mare prezenţă pe piaţa muncii. Pe de altă parte, va
A treia prioritate a politicii agricole este industrializarea. trebui învinsă prejudecata că orice vârstnic rămas în câmpul muncii ocupă locul unui tânăr.
Această logică, de tip sau/sau, este valabilă în cadrul ţărilor cu o forţă de muncă în creştere.
Marketizarea agriculturii româneşti reprezintă calea către stabilizarea producţiei, Deci, este evident că trebuie puse în dezbatere publică cele două decizii cu impact social:
siguranţa angajării şi reprezintă pilonul dezvoltării rurale. rămânerea pe piaţa muncii şi creşterea natalităţii.
România are nevoie de o resursă umană aptă să răspundă schimbărilor permanente de Promovarea ocupării şi descurajarea pensionarii anticipate
pe piaţa forţei de muncă. În termeni statistici, rata şomajului conform Biroului Internaţional
al Muncii (BIM) a rămas relativ constantă în ultimii 2 ani, fiind pentru anul 2013 de 7,3%, România are cea mai mica rată de participare a forţei de munca cuprinsă între 65 şi 74 de
motiv pentru care România are printre cele mai scăzute rate ale ocupării din UE (59,7%) ani, în cadrul U.E. Pentru ţările cu o forţă de muncă în scădere, precum România, logica ce ar
şi printre cele mai scăzute rate ale productivităţii muncii din Uniunea Europeană (59,5%), trebui să prevaleze este cea de tip şi/şi, în sensul că este nevoie de participarea atât a tinerilor,
poziţionându-se pe ultimul loc. Factorii care generează aceste realităţi sunt decalajul cât şi a vârstnicilor doritori să lucreze. Această soluţie posibilă pentru persoanele care sunt
tehnologic al economiei în ansamblul său, numărul mare al persoanelor care lucrează în capabile şi dornice să muncească nu trebuie formalizată printr-o decizie administrativă de
agricultura de subzistenţă, dar şi calificarea neadaptată cerinţelor pieţei. Astfel, se observă creştere a vârstei de pensionare, ci printr-o decizie liber consimţită.
că nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare îl au absolvenţii învăţământului superior (81,7%),
iar pe măsură ce scade nivelul de educaţie, scade şi gradul de ocupare. La nivelul anului 2013 Sprijinirea politicilor de creştere a natalităţii
erau ocupate 62,9% dintre persoanele cu nivel mediu de educaţie şi numai 42,1% dintre cele
cu nivel scăzut de educaţie. Politica de creştere a natalităţii este una dintre cele mai sensibile politici publice şi care
nu poate fi decât o politică pe termen lung. Pentru că rezultatele unei politici de stimulare
Pe de altă parte, suntem martorii altor două realităţi contrastante: avem nevoie de a natalităţii să devină realitate, puterea publică trebuie să garanteze continuitatea unor
profesori, dar salariile lor mici îi includ în categoria activităţilor neatractive alături de măsuri favorabile.
agricultură, numărul acestora scăzând cu 22 mii de persoane; alt paradox este cel legat de
dificultatea de a găsi resursă umană pentru domenii de înaltă calificare, în contextul în care Mai întâi este vorba despre creşterea capacităţii de sprijin a familiei prin programele
România rămâne unul din principalii furnizori de resursă umană înalt calificată din Uniunea educative destinate copiilor aşa cum ar fi cresterea permanentă a investiţiilor publice in
Europeană dar şi SUA sau Israel. Impactul ratei scăzute a ocupării este mai dramatic pentru creşe, grădiniţe şi alte instituţii de educaţie preşcolară, precum şi în formarea personalului
tineri, doar 2 din 10 tineri fiind salariaţi. Chiar şi în cazul persoanelor ocupate, situaţia nu didactic necesar, dar şi continuarea şi extinderea programelor de alimentaţie în şcoli şi licee.
este îmbucurătoare, având în vedere faptul că rata sărăciei în cadrul acestei categorii este de În acelaşi timp, este vorba despre garantarea reinsertiei profesionale fără dificultăţi post-
19%, ceea ce înseamnă că unul din 5 salariaţi nu poate avea un nivel de viaţă care să-i asigure concediu de maternitate, fără pierderi de statut, salariu şi vechime în muncă, dar şi aplicarea
minimul necesar. De altfel, veniturile din muncă acoperă aproximativ 80% din necesităţile flexibilă a concediului post-natal, atât pentru mame, cat şi pentru taţi.
angajaţilor cu salarii insuficiente, diferenţa fiind completată din trasferuri sociale şi
pensiile părinţilor. Salariile reduse şi povara fiscală ridicată încurajează munca la negru, O politică pentru pregătirea permanentă a forţei de muncă
20 21
Pagina 11
PROGRAM PREZIDENŢIAL PROGRAM PREZIDENŢIAL
WWW.TARICEANU.RO WWW.TARICEANU.RO
Evoluţiile recente pe piaţa forţei de muncă arată că specializarea într-un domeniu permită creşterea controlului civil asupra instituţiilor în scopul protejării cetăţenilor.
evoluează din ce în ce mai rapid, ceea ce reclamă perfecţionarea continuă. Adaptarea forţei
de muncă la cerinţele tehnologice noi înseamnă păstrarea competitivităţii în interiorul ţării. Instituţiile economiei de piaţă
Deci, este necesară o nouă gândire prin care fondurile destinate instruirii să fie disponibilizate
către companii şi dedicate acestora, în timp ce noile tendinţe să fie transferate către sistemul Economia tranziţiei a neglijat o lungă perioadă semnificaţia şi deci construcţia instituţiilor
de educaţie în scopul unei pregătiri anticipative. economiei de piaţă, adică acelea care ar fi trebuit să fundamenteze alocarea resurselor,
producerea şi distribuirea bunurilor şi serviciilor economice. Construirea defectuoasă ori
O politică echilibrată a imigraţiei lipsa acestor institutii a dus la un management slab micro şi macroeconomic şi, în plus, a
creat instituţii informale negative pe care societatea românească le va elimina greu, precum
Înainte de a practica o politică a imigraţiei, România trebuie să facă eforturi pentru a mentalitatea de asistat, corupţia şi coruptibilitatea, ori lipsa asumării responsabilităţii
readuce acasă o parte din cei cca. 2,5 milioane de cetăţeni plecaţi. Acest lucru este necesar individuale. Lipsa instituţiilor economiei de piaţă a făcut ca privatizarea să nu aducă
deoarece aproximativ 60% dintre cei care au părăsit ţara au vârste între 20 şi 40 de ani, adică venituri suplimentare la bugetul de stat, reforma sistemului fiscal să nu îmbunătăţească
reprezintă forţa de muncă aflată în cea mai prolifică perioadă a vieţii. Instituţiile abilitate administarea, deci să nu reducă evaziunea şi să crească încasările, iar alocările bugetare să
trebuie să definească un plan de atragere selectivă a imigraţiei, care sa ţină seama de rămână clientelare prin sistemele de licenţe, permise, aprobări etc. România a devenit pas
afinitatile lingvistice, culturale, istorice, religioase ale posibilelor categorii de imigranţi. Pe cu pas o economie construită în jurul bugetului. Economia de piaţă cere un stat care să
de altă parte, imigraţia va trebui să fie prioritar centrată pe forţă de muncă înalt calificată, garanteze şi să protejeze proprietatea, să determine respectarea contractelor, să promoveze
deoarece mai mult de 500.000 de specialişti vor fi necesari în următorii 25 de ani pentru a obiectivele sociale acceptate de majoritatea cetăţenilor, să mobilizeze resursele necesare
putea ţine pasul cu deficitul în creştere al forţei de muncă calificate. pentru activitatea sectorului public, să cheltuiască fondurile publice în mod util şi să
producă bunuri publice adică să impună „regulile jocului”. Economia de piaţă are nevoie de
În calitate de Preşedinte al României voi susţine dezbaterile publice şi concluziile acestora reglementări simple şi clare, care nu lasă loc interpretărilor şi arbitrariului. În calitate de
în ceea ce priveşte nu doar chestiunile sensibile ca natalitatea sau descurajarea pensionării Preşedinte al României voi fi susţinătorul modernizării instituţionale a cărei soluţie ţine de
anticipate, dar şi soluţionarea problemelor imediate ca pregătirea continuă sau imigraţia. rezolvarea dezechilibrului necompetitiv dintre instituţiile informale “vechi” şi exigenţele
instituţionale formale “noi”. Aceasta se traduce prin nevoia ruperii cercului vicios al
deficitelor instituţionale.
2. Evoluţia instituţiilor
Nu grupurile de interese, în sine, reduc eficienţa alocării resurselor, ci mai degrabă
Obiectivul pilonului instituţional este modernizarea. Tranziţia în România, şi nu numai, contextul instituţional în care se desfăşoară activitatea acestora. Câtă vreme instituţiile
a avut şi are încă şi o dimensiune instituţională. Prima etapă a construcţiei instituţiilor a economiei de piaţă sunt fragile, încrederea cetăţenilor în politicile guvernamentale va fi
fost urmată de cea a consolidării şi convergenţei acestora cu echivalentul lor European în scăzută din simplul motiv al ineficienţei. Soluţia pentru consacrarea instituţiilor economiei
scopul aderării la UE. Parcursul celor 24 de ani ai tranziţiei arată că aproape toată construcţia de piaţă este o reformă a reglementărilor în scopul raţionalizării şi simplificării acestora.
instituţională din România s-a axat pe ridicarea noilor structuri publice neglijându-se Reforma reglementărilor urmăreşte demararea unui amplu proces de reducere a masei
aproape total controlul civil asupra acestora. În ceea ce priveşte transformarea economică legislative, reevaluarea fiecărui sector legislativ, stabilitatea legislativă, prin diminuarea
a statului aceasta s-a făcut haotic instituţiile economiei de piaţă fiind, de fapt, create după numărului de schimbări şi recurgerea sistematică la instituţia «republicării». În acelaşi
procesul de liberalizare şi nu, cel puţin simultan, cum ar fi fost normal. Iată de ce, deşi ritmul timp, este necesară consacrarea legislaţiei de evaluare ex-ante şi extinderea evaluărilor
liberalizarii s-a dorit alert, de fapt reformele au trenat. ex-post, care să permită atât fundamentarea legislaţiei, cât şi cuantificarea rezultatelor.
Reducerea poverii administrative asupra contribuabililor trebuie să fie obiectivul central
În calitate de Preşedinte al României, voi susţine modernizarea instituiilor. pentru acest proces care, bine condus, va duce la creşterea competitivităţii instituţionale şi
Voi sprijini consolidarea, apărarea şi autonomia instituţiilor, şi în acelaşi timp administrative.
întărirea controlului civil asupra acestora pe măsură ce independenţa lor se
manifestă tot mai puternic.
Instituţiile publice şi administraţia
Astăzi trebuie făcută o cotitură în comportamentul public: instituţiile trebuie lăsate
să capete indentitate prin crearea memoriei proprii iar reprezentranţii puterii publice să Oricare ar fi modelul instituţional din România, priorităţile actuale au fost şi rămân:
22 23
Pagina 12
PROGRAM PREZIDENŢIAL PROGRAM PREZIDENŢIAL
WWW.TARICEANU.RO WWW.TARICEANU.RO
reducerea dimensiunilor statului, descentralizarea şi creşterea calităţii serviciului public. prerogativelor de putere publică. Astfel, va fi posibilă coabitarea funcţionarilor publici cu
Semnificaţia unui stat suplu şi eficient porneşte de la structura şi funcţionarea aşa numitul personal contractual în scopul creşterii competitivităţii sistemului.
Guvernului. Structura trebuie să reflecte nu doar domeniile strategice ori priorităţile de
etapă ci şi legăturile dintre politicile publice. Funcţionarea trebuie să se bazeze pe proceduri
stabile care să impună fundamentarea politicilor publice şi, mai ales, evaluarea rezultatelor. 3. Societatea
În România ultimilor 25 de ani formarea şi dezmembrarea instituţiilor publice sub diverse
justificări au fragmentat politicile publice şi, mai ales, au dus în derizoriu instituţiile de sinteză. Ca Preşedinte al României, voi promova permanent ideea că, pentru a orienta
Lipsa coordonării, slabul management public tradus printr-o capacitate administrativă România către obiectivul politic, acela de a deveni “A şaptea putere a Uniunii
scăzută şi, poate în primul rând, substituirea competenţei cu originea partinică au creat Europene”, prioritatea în contextual social actual este consensul.
situaţii perverse. Astfel, politicile publice formulate de unele instituţii publice au fost fie
imposibil de operaţionalizat, fie necorelate cu alte documente similare, fie nefinanţabile etc. Deşi pare un obiectiv enunţat de prea multe ori, consensul are astăzi o semnificaţie nouă
odată cu manifestaţiile publice recente. Tema de fond a acestor manifestări este, de fapt,
În calitate de Preşedinte al României, voi susţine necesitatea coordonării cererea societăţii civile, organizate sau nu, ca puterea publică să îşi asume limite politice
politicilor publice, deoarece, ca garant al consensului public, sunt chemat să care să nu fie invocate doar în contextul alegerilor. Subiectul limitelor puterii politice nu a
veghez şi asupra eficienţei cu care efectele negocierii sunt puse în practică de constituit o temă reală a dezbaterii publice în România. Este unul dintre motivele pentru
către instituţiile statului. care proiectul noii Constituţii a ţării a rămas fără un ecou relevant în societate. Fără o
dezbatere asupra limitelor puterii, orice acord social rămâne mai mult un set de enunţuri, iar
Astăzi în România există la nivel central mai mult de 80 de strategii sectoriale şi numai Constituţia un set de reguli pentru aplicarea pârghiilor puterii.
în scopul fundamentării Acordului de Parteneriat cu UE pentru cadrul financiar 2014-
2020 se pregătesc 24 de astfel de documente. Fără o coordonare a politicilor publice, un Ca preşedinte al României, voi susţine o reală dezbatere publică, precum şi
guvern nu poate fi eficient din simplul motiv că alocarea resurselor nu poate fi optimă. aplicarea concluziilor acesteia privind stabilirea limitelor puterii politice.
Descentralizarea are astăzi în România mai mult justificări politice, decât sociale, ori În lipsa unei acord pe tema limitelor puterii, partidele politice nu vor avea nici un
economice. Nu pentru că acestea din urmă nu ar susţine descentralizarea, ci deoarece accesul motiv de autoreglementare, nici în ceea ce înseamnă finanţare, nici în ceea ce înseamnă
la resursele reduse pentru dezvoltare a creat structuri intermediare care introduc propriile responsabilitatea deciziilor postelectorale. Iată de ce, pachetul de legi referitor la organizarea,
costuri în circuitul financiar. Descentralizarea făcută diferenţiat, în funcţie de capacitatea funcţionarea şi finanţarea partidelor politice trebuie reluat sub controlul societăţii civile.
administrativă, trebuie să conducă, mai întâi, la creşterea responsabilităţii autorităţilor în În plus, puterea publică, oricare ar fi aceasta, va trebui ea insăşi să treacă la o nouă etapă
faţa comunităţilor locale pe care le reprezintă, în contextul apărării interesului public şi de abordare a problematicii interesului general pentru că, odată cu aplicarea principiilor
aplicării politicilor publice. morale în viaţa publică, va avea loc şi o întărire a instituţiilor şi o aşteptată îndreptare a
eticii economiei de piaţă. Fără instituţii puternice etica economiei de piaţă va rămâne un
obiectiv pe termen lung, deoarece autoreglementarea şi dereglementarea urmează unei faze
Ca preşedinte al României voi susţine procesul de descentralizare care trebuie de reglementare care, în România, a lipsit în multe domenii.
realizat numai în urma unei semnificative consultări publice care să stabilească
în mod clar direcţia de evoluţie a ţării pe termen lung din acet punct de vedere. A doua mare temă de consens rămâne continuarea reformei marilor sisteme publice.
Sistemul de sănătate şi cel de pensii sunt bazate pe solidaritatea exprimată financiar prin
Corpul funcţionarilor publici are un rol esenţial în derularea politicilor publice. contributivitate. Solidaritatea, însă, nu a fost susţinută şi de responsabilitate, căci plata
Reducerea calităţii acestuia este o realitate şi cauzele nu sunt doar induse de politizarea contribuţiilor nu a condiţionat actul medical ori pe cel social. Iată de ce, un al doilea element
sistemului administrative, ci şi de o autoprotejare nejustificată a funcţionarilor publici faţă al consensului social trebuie să constea în conectarea solidarităţii cu responsabilitatea fie
de expunerea la competitivitate. Parcursul de carieră nu trebuie confundat cu garantarea prin introducerea unui sistem de evidenţiere netă a participării la sistem - cum este cel al
funcţiilor, iar principiul rotaţiei (aplicat şi în serviciile Comisiei Europene) nu trebuie adus contului individual - fie modificarea structurii sistemului.
la nivelul de libera circulaţie fără criterii sau constrângeri profesionale. O soluţie pentru
creşterea eficienţei funcţiei publice o reprezintă stratificarea atribuţiilor funcţionarilor În ceea ce priveşte pensiile, în pofida modificărilor făcute până în prezent şi a sacrificiului
publici selectând pentru aceştia acele atribuţii care cu adevărat solicită exercitarea generaţiei actuale de pensionari, sistemul de pensii se află tot mai aproape de limita
24 25
Pagina 13
PROGRAM PREZIDENŢIAL PROGRAM PREZIDENŢIAL
WWW.TARICEANU.RO WWW.TARICEANU.RO
sustenabilităţii. Cu o rată de înlocuire a venitului la bătrâneţe faţă de salariu de 58% (rezultat furnizează cei mai mulţi şomeri şi dacă lucrează au cele mai reduse salarii. Ori, evitarea
ca raport al pensiei medii la salariul mediu) şi cu o sustenabilitate redusă a bugetului de capcanei sărăciei este tocmai obiectivul politicilor sociale; de vreme ce aproape 84% dintre
pensii publice, bazat pe aproximativ 2,5% transferuri de la bugetul de stat şi cu o rată de cetăţenii români beneficiază de cel puţin un program de protecţie socială. Un nou consens
dependenţă de 0,93% a raportului angajat (4,3 mil. pers)/pensionar (5,4 mil pers) sistemul social este necesar deoarece costurile sărăciei sunt mai ridicate faţă de cele ale educaţiei,
public de pensii îşi arată limitele în prezent, lăsând un potenţial de înlocuire redus pentru sănătăţii şi siguranţei individuale.
generaţiile tinere şi active. Migraţia forţei de muncă – aprox. 4 mil. persoane active în decurs
de 20 ani, un număr aproape egal cu totalul actual al salariaţilor din România, face dificilă A treia temă de consens o reprezintă justiţia. Întârzierea procesului de modernizare a
găsirea unui echilibru rezonabil între veniturile pensionarilor şi contribuţiile persoanelor acestui domeniu dovedeşte o dată în plus că esenţa tranziţiei este culturală. Poate că, în nici o
active, care au de asemenea propriile probleme cu rata sărăciei. altă componentă a societăţii româneşti nu a apărut mai clar dificultatea de autoreglementare
a unui domeniu. Mai mult, în sistemul de justiţie s-a manifestat cea mai veche tară a
Ca Preşedinte al României, voi susţine iniţiativele care vor pune în discuţie societăţii româneşti, cea care a indus întârzierea istorică a ţării noastre: înlocuirea autorităţii
reforma reală şi sustenabilă a sistemului de pensii în contextul aplicării instituţiilor cu cea a persoanelor. Împiedicarea creării unei memorii instituţionale poate fi
principiului contributivităţii şi al responsabilităţii. considerată o eroare de parcurs democratic. Tema justiţiei este esenţială pentru societatea
românească deoarece încrederea cetăţenilor în instituţiile statului se sprijină pe autoritatea
Fie că este vorba despre conştientizarea cetăţenilor asupra muncii fiscalizate care să le acestora şi nu pe puterea pe care o au. Iată de ce, controlul societăţii asupra sistemului de
asigure multiplicarea veniturilor la bătrâneţe, fie că este vorba despre completarea sistemului justiţie trebuie să crească, şi, implicit, autoritatea sa.
multipilon, care se urmărească eliminarea presiunii asupra bugetului asigurărilor sociale de Pe de altă parte, dacă Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) instituit odată cu
stat şi o stimulare a creşterii economice prin investirea sumelor acumulate în fondurile de aderarea României la UE are patru obiective clare, astăzi, prioritatea reducerii corupţiei nu
pensii private este nevoie de luarea unor decizii în care societatea civilă să aibă de spus un mai poate rămâne în limitele investigaţiilor profesioniste şi imparţiale, ci trebuie să treacă
cuvânt esenţial. la stabilirea de măsuri legislative corective. Astfel, o reevaluare a Codului Fiscal, o corecţie
În ceea ce priveşte sistemul de sănătate, acesta a devenit profund debalansat în a legislaţiei privind achiziţiile publice, un pachet legislativ referitor la aşa-numita corupţie
raportul dintre beneficiarul de servicii medicale şi furnizorul acestora. În termeni statistici mică din sistemele administraţiei publice, de asigurări sociale, din sănătate ori educaţie şi nu
fundamentali, România se află în cea mai rea situaţie în raport cu statele Uniunii Europene: numai, devin necesare. Acestea însă nu trebuie să gâtuie parcursul de evoluţie, ci să consacre
cea mai ridicată mortalitate infantilă de 9,8 nou născuţi pierduţi la 1.000 nou născuţii vii procedurile, ceea ce impune ca cei implicaţi să aibă atribuţii simple şi clare pentru a nu fi
(adică mai mult decât dublu faţă de rata UE de 4,1 la 1.000) şi cea mai redusă speranţă de inhibaţi de teama crescândă a încălcării procedurilor. Consensul social în România trebuie
viaţă la naştere de 72,7 ani faţă de 77,55 media UE. Reformarea sistemului de sănătate este, să privească limitarea puterii politice, reforma marilor sisteme publice şi modernizarea
mai mult decât în alte domenii, un proces cultural care duce de mai mult de 20 de ani tarele instituţională a sistemului de justiţie.
modului de organizare şi funcţionare comunist.
Sistemele publice au avut mereu aceeaşi problemă. Au fost sacrificate aparent unul Traducerea viziunii de mai sus este posibilă prin elaborarea, definitivarea ori aplicarea
în favoarea altuia şi toate pentru asigurarea unui echilibru macroeconomic permanent acelor strategii relevante care să răspundă simplu şi direct necesităţilor societăţii Româneşti
aflat în pericol. Asumarea unei mai mari finanţări pentru educaţie şi sănătate nu mai este ca parte a Uniunii Europene.
o chestiune bugetară ori legată de statutul meseriei de profesor sau medic în contextul
general, ci este o urgenţă naţională. Nu gradul de educaţie sau sănătate este, de fapt acum, Astăzi, în România, există mai mult de 80 de strategii sectoriale, iar pentru fundamentarea
miza acestui efort financiar, ci viitorul economic al ţării. Sănătatea publică, educaţia şi Acordului de Parteneriat mai mult de 20. Este un simptom al rătăcirii prin detalii de care
cultura sunt resurse pentru dezvoltarea economică. instituţiile statului nu se pot elibera fără modernizare. Iată de ce, esenţa schimbărilor
propuse pentru cei trei piloni: economic, instituţional şi societal trebuie formulate clar,
În calitate de Preşedinte al României, voi sprijini iniţativele pentru o reformă a trebuie clarificate, corelate şi aşezate în matca schimbărilor pe care le are societatea. Abia
marilor sisteme publice, care a devenit o urgenţă. atunci vom putea avea o bună guvernare.
Soluţionarea problemelor majore ale acestor sisteme se leagă în mod direct de O guvernare care să lanseze proiectul unei noi economii trebuie să se bazeze pe o serie
ameliorarea sărăciei care în România rămâne o realitate. Deşi problema sărăciei nu este nouă, de strategii naţionale: O nouă politică industrială şi energetică; Strategia naţională pentru
cronicizarea ei este. În comparaţie cu majoritatea populaţiei, cetăţenii aflaţi între ultimii competitivitate; Strategia comună pentru educaţie şi cercetare; O strategie integrată pentru
40% din punct de vedere al situaţiei sociale sunt cei care au educaţia cea mai deficitară, dezvoltare regională şi spaţială; O nouă strategie pentru agricultură dezvoltare rurală;
26 27
Pagina 14
PROGRAM PREZIDENŢIAL PROGRAM PREZIDENŢIAL
WWW.TARICEANU.RO WWW.TARICEANU.RO
O strategie pentru ocupare şi pentru protecţie socială; Strategia pentru modernizarea IV. PREŞEDINTELE – GARANT AL SECURITĂŢII
instituţiilor administraţiei publice; Strategia pentru dezvoltarea durabilă a mediului şi
resurselor; O strategie naţională pentru societatea informaţională; Strategia fiscal bugetară.
NAŢIONALE
Aceste strategii, alături de Programul de Convergenţă şi Programul Naţional de Reforme,
cele două documente elaborate în relaţia directă cu Uniunea Europeană, sunt documentele
ale căror planuri de acţiune pot descrie drumul până la îndeplinirea celor trei obiective: Aflat într-un moment important al istoriei sale, poporul român are nevoie de un proiect
convergenţa, modernizarea şi consensul. naţional realist şi pragmatic, apt să îmbine armonios iniţiativa individuală cu spiritul
civic modern şi cu angajarea responsabilă. Acest proiect este menit să asigure românilor
Dacă îşi va asuma un proiect naţional de progres, România poate deveni un competitor prosperitate şi securitate, în condiţii de deplină libertate. Securitatea naţională nu poate
în Uniunea Europeană în care, astăzi, este doar o economie complementară. fi concepută în afara respectării stricte a drepturilor individuale. Nu putem plăti preţul
securităţii prin pierderea libertăţii cetăţeanului, pentru că esenţa sistemului de securitate
naţională este păstrarea şi apărarea valorilor şi instituţiilor democratice. Nu poţi spune că
vrei să aperi şi să păstrezi un set de valori şi principii tocmai prin negarea acestora.
Securitatea naţională este un atribut esenţial al Preşedintelui. Ea reprezintă condiţia
fundamentală a existenţei naţiunii şi a statului român şi are ca domeniu de referinţă
valorile, interesele şi obiectivele naţionale. Activitatea în calitate de preşedinte, în domeniul
securităţii naţionale, are ca scop fundamental promovarea, protecţia şi apărarea valorilor şi
intereselor naţionale. Valorile naţionale sunt elemente definitorii ale identităţii româneşti,
prin protejarea, promovarea şi apărarea cărora se asigură condiţiile esenţiale ale existenţei
şi demnităţii cetăţenilor şi a statului român, în conformitate cu prevederile Constituţiei.
Funcţia prezidenţială are drept misiune prezervarea, protejarea, apărarea şi promovarea,
prin toate mijloacele legitime, a valorilor pe baza cărora naţiunea română îşi construieşte
prezentul şi viitorul, prin care îşi garantează existenţa şi identitatea, valori pe temeiul
cărora se integrează în comunitatea europeană şi euroatlantică şi participă la procesul de
globalizare.
Programul meu reprezintă un demers major în această direcţie şi este focalizat, ca proces
şi finalitate, către garantarea securităţii individului, a vieţii sale şi a familiei, precum şi către
garantarea securităţii naţiunii şi statului român. Preocupările privind securitatea naţională,
ca dimensiune esenţială a responsabilităţilor prezidenţiale, includ creşterea bunăstării,
în care scop sunt necesare eforturi urgente, sistematice şi eficiente menite să asigure
diminuarea substanţială a decalajelor faţă de statele dezvoltate din spaţiul comunitar.
Derivând din prevederile constituţionale privind obligaţiile Preşedintelui României
în calitate de parte a puterii executive, comandant al Forţelor Armate, preşedinte al CSAT,
responsabil pentru politica externă şi pentru non-partizanatul justiţiei, eforturile mele în
materie de securitate naţională vor viza, cu prioritate, următoarele domenii şi activităţi:
siguranţa cetăţeanului, securitatea publică şi apărarea naţională. CSAT va contribui la
creşterea calităţii în activitatea de informaţii, contrainformaţii şi protecţie, precum şi la
gestionarea eficientă a crizelor, în conformitate cu normele de conduită ale comunităţii
europene şi euroatlantice.
28 29
Pagina 15
PROGRAM PREZIDENŢIAL PROGRAM PREZIDENŢIAL
WWW.TARICEANU.RO WWW.TARICEANU.RO
Instrumentul fundamental care dă forţă şi valoare atribuţiilor prezidenţiale, în acest extinderea NATO şi a Uniunii Europene, deschiderea frontierelor, intensificarea fluxurilor
domeniu, îl reprezintă strategia de securitate naţională, un concept integrator al unui de persoane, mărfuri, servicii şi capital, precum şi dezvoltarea tehnologică, au creat premise
ansamblu de decizii, planuri, măsuri şi acţiuni menite să prevină şi să contracareze eficient favorabile pentru racordarea noilor democraţii la zona de prosperitate şi securitate
riscurile şi ameninţările ce pun în pericol valorile şi interesele naţionale, precum şi pe cele euroatlantică. Pentru România, aceste fenomene, coroborate cu situaţia sa geopolitică, se
care dau identitate şi unitate construcţiei europene şi comunităţii euro-atlantice. Strategia constituie în oportunităţi strategice importante. La nivel regional, în Europa centrală, de
de securitate naţională integrează ansamblul politicilor publice interne cât şi activitatea est şi de sud-est, persistă şi sporesc în intensitate stări de tensiune şi conflict, determinate
de politică externă, diplomatică, cea a instituţiei militare şi a forţelor de ordine publică, de dispute mai vechi sau mai noi de natură politică, ideologică sau geopolitică, etnică sau
activitatea structurilor de informaţii precum şi a altor agenţii guvernamentale care au religioasă, teritoriale sau separatiste, de contestare a frontierelor existente, precum şi de
responsabilităţi în domeniu. Integrarea şi armonizarea eforturilor vizează atât cadrul criminalitatea transfrontalieră. Revigorarea politicii imperialist-hegemonice a Rusiei,
naţional, cât şi dinamica relaţiilor în spaţiul comun de securitate şi apărare european şi geneza periculoasă a unor ideoligii revizionist-revanşarde bazate pe naţionalism extremist,
euroatlantic. populism, xenofobie şi rasism, pe ideologii totalitare, generează ameninţări directe la adresa
securităţii naţionale şi securităţii umane pentru România şi pentru regiunea în care trăim.
Diplomaţia este prima linie de apărare a securităţii naţionale. România trebuie să fie un Deşi probabilitatea unui conflict militar de amploare planetară continuă să rămână redusă,
campion al respectării şi dezvoltării unui cadru normativ internaţional care să garanteze conflictele regionale care afecteaza parteneri ai comunităţii euro-atlantice tind să crească
suveranitatea şi integritatea teritorială a naţiunilor. De aceea, revigorarea rolului ţării în intensitate şi frecvenţă. În acelaşi timp, există riscul ca state membre ale Alianţei de pe
noastre în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite, inclusiv prin conturarea unei voci ascultate frontiera estică a NATO şi UE să devină victimele unor provocări, agresiuni sau acţiuni
în procesul de reformă şi de adaptare a ONU la realitatea contemporană, mi se pare destabilizatoare.
esenţial şi prioritar. De asemenea, România trebuie să-şi întărească permanent profilul în
cadrul alianţei Nord-Atlantice, să participe activ şi substanţial la întărirea legăturilor euro- Într-o lume multipolară şi instabilă, marcată de tendinţe de confruntare ce pot să dea
atlantice, să fie o prezenţă inteligentă şi coerentă în dialogul transatlantic. În condiţiile în contur unui nou tip de război rece, riscul unor violente conflicte militare regionale, intra
care segmente importante ale graniţelor Românei reprezintă şi frontiera estică a celor două şi inter-statale, devine pregnant. Recrudescenţa acestora în regiuni tradiţionale precum
organizaţii, NATO şi UE, România trebuie să-şi conjuge eforturile cu cele ale aliaţilor pentru Orientul Apropiat, Asia Centrală şi Africa Sub-Sahariană, este însoţită de acutizarea
consolidarea unui flanc estic şi sud-estic al alianţei care să garanteze stabilitatea în această tensiunilor şi explozia de violenţă din Europa de Est, generată de noua politică agresivă a
parte a Europei, iar în acest sens dezvoltarea parteneriatelor strategice mai ales a celor cu Federaţiei Ruse la adresa statelor care au ales calea cooperării euro-atlantice. Ca urmare, la
SUA şi cu Polonia, trebuie să capete noi dimensiuni şi o nouă substanţă. nivel global, lumea a devenit mai conflictuală, atât în spectrul confruntărilor militare, cât şi
în cel al terorismului, violenţelor sociale sau religioase.
Capacitatea de apărare teritorială a României trebuie întărită, iar alocarea de resurse
bugetare suplimentare necesare retehnologizării şi instruirii trebuie să devină o prioritate. Iată de ce trebuie să dezvoltăm capabilităţile noastre de răspuns şi gestiune a riscurilor
Trebuie să generăm o nouă dezbatere naţională asupra ansamblului instituţional al neconvenţionale, a ameninţărilor asimetrice sau a operaţiunilor de război „hibrid”, pe care
securităţii naţionale, a rolului şi funcţiilor forţelor armate ale României, a structurii de forţe le vedem răspândindu-se cu o viteză foarte mare. Coordonarea şi cooperarea instituţiilor
necesare asumării angajamentelor viitoare, atât în plan naţional, cât şi in plan internaţional. cu responsabilitate în domeniul securităţii naţionale în combaterea acestor vulnerabilităţi
Aplicarea conceptului de SMART Defence trebuie să capete noi dimensiuni, prin căutarea trebuie întărită, iar comunicarea cu societatea civilă, autorităţile locale şi populaţia în
atât a complementarităţilor tehnologice, cât şi a cooperării în domeniul achiziţiilor, general, trebuie intensificată. Priorităţile de acţiune în domeniul securităţii naţionale
întreţinerii şi a instruirii în domeniul militar trebuie să vizeze în principal următoarele obiective şi direcţii:
Securitatea României nu se poate realiza doar pe teritoriul naţional, ci are şi o dimensiune - guvernare competentă, eficientă, coezivă naţional;
internaţională. Într-o lume din ce în ce mai intercontectată, securitatea statelor devine
indivizibilă, iar efectele unei stări de turbulenţă se resimt în tot sistemul. De aceea, trebuie - construcţia unei capacităţi naţionale de apărare suficientă şi credibilă;
să gândim foarte atent opţiunile şi capabilităţile necesare asumării unor angajamente
- - iniţierea şi participarea la crearea unei capabilităţi regionale NATO-UE de apărare
internaţionale, astfel încât forţele armate române să fie pregătite tehnic şi teoretic pentru
în zona Mării Negre;
misiuni în afara teritoriului naţional.
- - iniţierea unui proces european vizând lichidarea conflictelor îngheţate din zona
Eforturile vizând construcţia europeană şi consolidarea democraţiei în Europa, Mării Negre;
30 31
Pagina 16
PROGRAM PREZIDENŢIAL PROGRAM PREZIDENŢIAL
WWW.TARICEANU.RO WWW.TARICEANU.RO
- - menţinerea unui sistem naţional eficient de contracarare a terorismului şi
a României s-a finalizat cu rezultate pozitive, iar rapoartele misiunilor de evaluare au
participarea activă la efortul antiterorist internaţional;
evidenţiat că ţara noastră îndeplineşte toate criteriile prevăzute de legislația în domeniu,
funcționarea mecanismului specific aderării nu trebuie neglijată. Menţinerea, la nivelul
- - revigorarea eforturilor privind construcţia sistemului securităţii interne şi de
cel mai înalt, a respectării tuturor criteriilor de aderare la spaţiul Schengen şi continuarea
management al crizelor;
îndeplinirii măsurilor recomandate de experţii misiunii de evaluare Schengen (Sch -
- - participarea la construcţia sistemului de apărare antibalistică regională; Eval), survenite în urma vizitelor de evaluare, vor demonstra seriozitatea şi angajamentul
României faţă de securizarea graniţelor UE.
- - dezvoltarea sistemului de contracarare a agesiunilor cibernetice, informatice şi
informaţionale; În concluzie, constatăm că mediul de securitate al României a devenit relativ fluid
în ultimii ani, de aceea trebuie refăcut cadrul conceptual şi programatic al securităţii
- - creştrea gradului de protecţie a infrastructurilor critice. naţionale. Este necesară redactarea unei „Cărţi albe a securitaţii naţionale”, document care
să facă atât inventarul provocărilor din noul mediu de securitate, cât şi al răspunsurilor pe
În plan intern, trebuie să asigurăm cetăţenilor protecţia libertăţii şi a prosperităţii lor. termen mediu şi lung pe care le avem de dat acestor provocări, pentru a putea trece rapid
Fără o eficentizare a luptei împotriva criminalităţii şi a infracţionalităţii, atât la nivel macro la redactarea unei noi strategii de securitate naţională, care să stea la baza documentelor
social, cât şi la nivel micro social, liniştea la care are dreptul fiecare cetăţean român nu poate sectoriale şi instituţionale ce decurg din aceasta. Trebuie să intrăm într-o nouă cultură a
fi asigurată. Trebuie să manifestăm toleranţă zero faţă de toate actele infracţionale, fie ele securităţii naţionale, a implicării în acest domeniu a tuturor instituţiilor statului român,
mari sau mici, tocmai pentru a asigura pe cetăţenii României de faptul că viaţa, bunurile şi în primul rând a Parlamentului, care trebuie să devină un factor activ şi principalul for
bunăstarea lor sunt apărate. de dialog în materie. Totodată, trebuie intensificat şi aprofundat dialogul pe teme de
securitate naţională şi cu mediul de afaceri, cu societatea civilă şi sfera academică, pentru
În acest scop, instituţiile abilitate să protejeze securitatea cetăţeanului vor mobiliza toate a avea toate viziunile şi energiile latente din societatea românească angrenate în acest
resursele (umane, materiale şi financiare) pentru prevenirea şi combaterea infracţionalităţii domeniu complex.
de orice fel şi pentru gestionarea eficientă a situaţiilor de urgenţă, având în vedere
următoarele obiective fundamentale:
- - creşterea continuă a gradului de siguranţă a cetăţeanului atât în mediul rural, cât
şi în mediul urban;
- - îmbunătăţirea cooperării poliţieneşti privind combaterea criminalităţii
transfrontaliere, precum şi a criminalităţii comise de cetăţenii români în străinătate;
- - reducerea birocraţiei şi eficientizarea structurilor care asigură securitatea
cetăţeanului şi redirecţionarea din aparatul funcţionăresc către structurile operative ale
acestora;
- - analizarea şi îmbunătăţirea cadrului legislativ care reglementează competenţele în
domeniile ordinii şi siguranţei publice, situaţiilor de urgenţă şi ale activităţilor instituţiei
prefectului;
- - elaborarea, promovarea şi implementarea unor politici şi programe privind
pregătirea profesională, creşterea calităţii vieţii personalului în vederea reconsolidării
statutului poliţistului, jandarmului, pompierului, precum şi al celorlalţi funcţionari
publici din aceste structuri.
În ceea ce priveşte aderarea la spaţiul Schengen, chiar dacă etapa de evaluare tehnică
32 33