Ediția 2015

Pagina 11

MODEL ECONOMIC PROPRIU

Avantaje naţionale, avantaje comunitare (UE), deschideri globale (UE, BRICS, Orient), poziția geografică

MODEL ECONOMIC PROPRIU

REINDUSTRIALIZARE

ENERGIE

AGRICULTURĂ ŞI INDUSTRIA ALIMENTARĂ

TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI, AUTOMOTIVE

ŞI INDUSTRIA TEXTILĂ

DEZVOLTARE RURALĂ ŞI TURISM

ANTREPRENORIAT ŞI CAPITAL AUTOHTON

CREATIVITATE ŞI COMPETITIVITATE

LOBBy INTERNAŢIONAL ŞI DIPLOMAŢIE ECONOMICĂ

ETAPA 1: CONSOLIDARE, ELIMINAREA BLOCAJELOR

2015-2016, CREŞTERE 3%

Reforme structurale - ERM – Dereglementare, Fonduri Europene - Infrastructuri Critice, Investiţii, Locuri de muncă, Anticorupţie, Debirocratizare

ETAPA 2: DETENTĂ ECONOMICĂ, CONVERGENŢĂ

EURO 2017-2020, CREȘTERE 5%

Convergenţă reală - Reindustrializare - Consolidarea statutului de ţară de destinaţie a investiţiilor Relaxare fiscală sustenabilă

11

Pagina 12

INTRODUCERE – UN GUVERN EFICIENT.

MĂSURI DE BUNĂ GUVERNARE

Guvernul nostru va îmbunătăți practicile de bună guvernare și va introduce un set de instrumente noi pentru eficientizarea acțiunii politice și administrative ale administrației centrale.

1. Audit privind raționalitatea și coerența arhitecturii guvernamentale Una dintre cauzele ineficienței guvernamentale este incoerența structurală organizatorică a administrației centrale. Deciziile privind designul instituțional au fost luate de-a lungul anilor cu scopul de a compatibiliza structurile guvernamentale cu interesele politice ale momentului, ignorând compatibilizarea cu nevoile prezente și de perspectivă ale țării. Rezultatul l-au reprezentat ineficiența structurilor guvernamentale, risipa de fonduri și corupția. O altă cauză a fost lipsa de anticipare și proactivitate a guvernului, care a fost pus pe picior greșit de fiecare dată când au apărut evenimente neprevăzute. Inundațiile sunt cel mai bun exemplu, dar și evenimentele politice intră în aceeași categorie. Vom introduce principiul prevenției în acțiunea guvernului. Premierul și guvernul trebuie să anticipeze evenimentele și să reacționeze proactiv, inteligent, rapid și să rezolve crizele încă din faza de acumulare, până la declanșare. Prezența lunară a Premierului în Parlament, nu doar la bilanțuri, este un principiu. Prezența miniștrilor în Parlament în mod constant și nu doar la interpelări

și susțineri de proiecte de lege este un principiu. Vom fi parteneri reali ai Parlamentului. Obiectivul nostru strategic în această privință este eficientizarea aparatului central guvernamental. Vom lua următoarele măsuri: a. Efectuarea unui audit instituțional privind designul aparatului central al guvernului și structura ministerelor; auditul va fi efectuat de o firmă specializată în design instituțional și politici guvernamentale, selectată în urma unei licitații publice internaționale; b. Subsecvent, regândirea structurii aparatului, dimensionarea cu personal și echiparea bugetară, inclusiv sub aspectul modalității de remunerare a personalului în funcție de performanță; c. Elaborarea unui concept de arhitectură guvernamentală adaptată provocărilor prezente și viitoare ale guvernului;

d. Elaborarea unui proiect de act normativ privind reorganizarea structurii guvernamentale centrale a guvernului și promovarea acestuia în Parlament.

2. Comunicare și transparență Democrația cere comunicare publică. Cetățenii au dreptul să știe ce urmează să facă Guvernul, de ce, cum, când, cu ce mijloace, cu ce costuri, cu ce rezultate și când se produc aceste rezultate. Guvernul va dezvolta o comunicare complexă și permanentă a politicilor sale, atât la nivelul Premierului, cât și la nivelul miniștrilor și șefilor de agenții. Comunicarea guvernamentală va urmări prezentarea adevărului, nu ascunderea acestuia. Comunicarea guvernamentală va fi în dublu sens. Guvernul trebuie să comunice, dar și să asculte, dialogul va fi o politică guvernamentală. Comunicarea și dialogul vor fi desfășurate cu toți actorii vizați de politicile guvernamentale, de la cetățeni la companii economice, parteneri sociali și organizații neguvernamentale, parteneri interni

12

Pagina 13

și externi ai guvernului. Ele vor îmbrăca formatele unor platforme de dialog și cooperare permanente sau ad-hoc. Comunicarea va îmbrăca forme clasice (conferință de presă, declarații, prezență în mass media), dar și forme de media socială. Guvernul se va asigura că prezența reprezentanților săi în mass media nu va produce discriminări între mijloacele de comunicare în masă, în funcție de orientarea pro sau anti-guvernamentală, orientarea politică, mass media centrală sau locală, scrisă, audio sau video. Întreaga activitate a guvernului va sta sub semnul transparenței. Cheltuielile și contractele ministerelor și agențiilor vor fi publicate pe website, precum și anunțurile privind licitațiile și, în general, stadiul proiectelor și politicilor publice gestionate de ministere și agenții guvernamentale.

3. Depolitizare Una dintre cauzele lipsei de eficiență și a corupției din administrație și din companiile de stat o constituie politizarea excesivă a acestora. Treptat, din această cauză, combinată cu selecția superficială a cadrelor la nivel politic, cu nepotismul și corupția, competența a fost înlocuită de incompetență, eficiența cu ineficiența și risipa de resurse. Cei care au plătit în final au fost cetățenii. Este momentul să spunem și să punem „STOP“ politizării excesive a administrației și a companiilor de stat. Guvernul va lansa un larg proces de dezbatere publică pentru a se găsi un consens la nivelul societății pentru nivelul până la care funcțiile din administrație și din companiile de stat se ocupă prin simpla nominalizare pe criteriu politic. Acest proces de depolitizare trebuie însoțit de lansarea unui program de „rotație public-privat“ care, odată aplicat, va asigura o bună cunoaștere a problemelor sectorului privat în administrația

publică, încredere și cooperare între administrația publică și mediul privat, între stat și societate.

4. Grupuri strategice la nivelul guvernului Două cauze importante ale ineficienței guvernamentale sunt lipsa de coordonare pe orizontală (transversală) între ministere și cea de consultare structurată și constantă (follow up) cu mediul de afaceri, partenerii sociali și societatea civilă, din care să rezulte măsuri aplicate și proiecte concretizate (result oriented). Grupurile de lucru interministeriale nu funcționează, iar unitățile de coordonare lansate în ultimul an la nivelul Secretariatului General al Guvernului, respectiv Delivery Unit (coordonată de Tony Blair Associates) și Gateway Unit sunt blocate de interese politice și lipsă de coordonare. O unitate care integrează eforturile transversale și coordonează politicile și proiectele strategice este necesară pentru coerența acțiunii guvernamentale. Această unitate strategică va avea în competență și prevenirea crizelor de orice fel, inclusiv politice, și va avea rolul de alertă și informare rapidă în vederea deciziei la nivelul Guvernului.

Un grup de lucru și dialog permanent cu mediul de afaceri va fi de asemenea organizat, pentru a culege direct din economie semnale (feedback) şi propuneri (input) privind îmbunătățirea mediului de afaceri, cu o atenție specială pentru încurajarea și dezvoltarea capitalului autohton. Consiliul Economic și Social trebuie regândit și revitalizat, astfel încât să exercite un rol proactiv în conceperea politicilor Guvernului și dialogul acestuia cu partenerii sociali. O altă deficiență este incapacitatea de intervenție pe zona de expertiză juridică la nivelul guvernului. Ministerele dispun de aparate juridice subdimensionate, iar guvernul nu este suficient

13

Pagina 14

echipat pentru asistența legală a proiectelor și pentru bătăliile judiciare în care este angajat ca parte în procese. Un foarte bun aparat de expertiză juridică se află la nivelul Ministerului Justiției (MJ), dar direcțiile de elaborare și avizare a actelor normative de care dispune acesta este deja supraîncărcat de conceperea și redactarea propriilor acte normative și avizarea proiectelor legislative emise de ministere. În trecut, s-a încercat suplinirea de expertiză juridică la nivelul ministerelor prin cooptarea experților MJ în grupuri de lucru interministeriale, dar această soluție nu funcționează și, în plus, întârzie proiectele proprii ale Justiției prin scoaterea unui număr semnificativ de experți din activitatea lor curentă. Este nevoie de o unitate strategică de intervenție pe zona juridică la nivelul guvernului, care să acorde suport strategic ministerelor în proiectele de anvergură, cum ar fi licitațiile de autostrăzi, investițiile mari etc. Un alt proiect important gestionat de această structură va fi Programul Național de Dereglementare, prin care vom simplifica și codifica legislația în toate domeniile vieții economico-

sociale.

5. Identitate competitivă Imaginea externă a guvernului trebuie să fie schimbată radical, pentru a putea reprezenta cu demnitate și eficiență interesele noastre naționale, inclusiv pentru atragerea de investiții și suport pentru țara noastră. Managementul percepţiei externe cu privire la identitatea competitivă a ţării influenţează atât ritmul de dezvoltare sectorială, cât şi aspectele care ţin de securitatea naţională și a cetăţenilor români, oriunde s-ar afla aceştia – în interiorul sau în afara graniţelor. Atât credibilitatea externă, cât şi percepţia externă cu privire la elementele de bază constituente ale brandului de ţară (guvernare, exporturi, turism, atractivitate la relocare – atractivitate pentru investiții directe, cultură – patrimoniu cultural și națiune – inclusiv diaspora) influenţează rolul pe care România îl poate juca din perspectivă geopolitică, la nivel european sau regional, în vecinătate, afectează dinamica şi eficienţa exporturilor româneşti, volumul investiţiilor străine directe în România, numărul turiştilor străini care ne vizitează ţara, numărul studenţilor străini care aleg să studieze în

România, nivelul schimburilor din domenii precum cel al tehnologiei, ştiinţei sau culturii. În ce priveşte consolidarea credibilităţii externe de ţară, Guvernul României îşi propune să ia în primul rând măsurile necesare evitării tuturor factorilor de decredibilizare care ne-au afectat în trecut. Prin înființarea de mecanisme instituționale1 se urmărește optimizarea, integrarea şi contextualizarea politicilor și mesajelor guvernului, prin echilibrarea comunicării cu cele două categorii de public, intern şi extern, prin transparentizarea procesului de iniţiere şi elaborare a politicilor publice, prin responsabilitate în faţa evaluărilor obiective venite din partea publicului străin şi, nu în ultimul rând, prin evidenţierea punctelor de convergenţă între obiectivele societăţii şi ţintele vizate de guvern prin respectivele politici publice. Totodată, printr-o mai bună comunicare interinstituţională dorim să eliminăm mesajul dublu şi discrepanţele dintre conţinutul mesajelor vectorilor de comunicare externă şi realităţile constatate în plan intern. De asemenea, Guvernul României îşi propune, atât prin aparatul propriu, cât şi prin ministerele

şi agenţiile de linie, să elaboreze strategii sectoriale de promovare a elementelor constituente ale imaginii și brandului de ţară. O abordare responsabilă şi profesionistă a acestui aspect o reprezintă, din punctul nostru de vedere, elaborarea strategiilor centrate preponderent pe promovarea politicilor publice şi mai puţin pe practica de comunicare.

1 O astfel de structură instituțională poate fi un interlocutor viabil pentru entități cu funcții similare în cadrul guvernelor unor state care au reușit să-și optimizeze permanent percepția externă a imaginii și intereselor proprii (ex. Subsecretariatul de Stat pentru Diplomație Publică din SUA, Advisory Commision on Public Diplomacy – SUA, Oficiul pentru Diplomație Publică al MAE din Polonia, Comisia pentru Diplomație Publică din FCO Marea Britanie, Comisia pentru Diplomație Publică din R.P. Chineză, Oficiul pentru Diplomație Publică din subordinea PM din Turcia etc.)

14

Pagina 15

Considerăm deosebit de importantă prioritizarea sectorială, astfel încât sectoarele competitive în care se verifică prin rezultate susţinute cea mai mare disciplină fiscală şi cel mai relevant aport la bugetul consolidat să beneficieze primele de sprijinul statului în promovarea externă. Pentru atingerea acestor obiective de imagine și identitate competitivă în plan extern, Guvernul îşi propune să capaciteze angajamentul întregii societăţi – atât al clasei politice în ansamblul ei, cât și al palierelor profesionale societale care pot avea un aport în efortul de optimizare a imaginii externe. Operaţionalizarea strategiilor de optimizare şi management al percepţiei externe cu privire la identitatea competitivă a României impune o arhitectură instituțională adecvată la nivelul guvernului. În această perioadă se va elabora pachetul de instrumente pentru identificarea instituțională, cooperarea între instituţiile statului, evaluarea şi procesarea datelor, identificarea obiectivelor, elaborarea strategiilor cu coparticiparea tuturor componentelor societale.

De asemenea, avem în vedere realizarea primelor evaluări cu suportul instituţiilor specializate şi determinarea mecanismelor optime prin care monitorizarea externă pe spaţiile de interes se poate realiza cu raportare bilunară, exceptând evenimentele de impact care reclamă o informare imediată (astăzi raportarea făcându-se la trei luni). Guvernul va putea furniza rapoarte de percepţie periodice, rapoarte de percepţie pe anumite spaţii și prognoze, inclusiv la cererea Administraţiei Prezidenţiale. Guvernul va iniţia întâlniri cu mediul politic din România, cu reprezentanţii corpului diplomatic și ai instituţiilor centrale pentru explicitarea importanţei angajamentului în efortul de optimizare a percepţiei externe de ţară. De asemenea, guvernul va organiza sesiuni de instruire a personalului tehnic din instituţiile centrale ale statului, din corpul diplomatic şi din administraţia publică, invitând în România cele mai relevante personalităţi cu expertiză în domeniul diplomaţiei publice. Mecanismul va elabora primele determinări cu privire la obiectivele de percepţie externă pe baza datelor sintetice de evaluare în spaţiul european și regional de vecinătate.

Prin sincronizarea rezultatelor rapoartelor de competitivitate publicate anual de World Economic Forum cu obiectivele de imagine generale și sectoriale ale României se stabileşte calendarul de implementare cu palierele sectoriale prioritare. În această etapă de implementare se are în vedere elaborarea de strategii sectoriale care vizează: l Optimizarea percepţiei străine cu privire la migraţia românească; l Revitalizarea programului de schimb de studenţi cu state din zone de interes; l Promovarea sectorială integrată care cuprinde domeniul IT, industria producătoare de autoturisme şi competitivitatea guvernamentală în iniţierea şi promovarea politicilor publice; l Valorificarea expertizei şi competitivităţii instituţionale în domeniul justiţiei şi în lupta împotriva corupţiei; l Valorificarea oportunităţii de „cea mai mare piaţă est-europeană“, statut obţinut odată

cu deteriorarea situaţiei din Ucraina. Ulterior se poate trece la derularea strategiilor de diplomaţie publică, generale şi sectoriale, furnizarea pe orizontală a rapoartelor periodice şi a analizelor solicitate, formarea de personal dedicat care urmează să funcționeze în cadrul instituțiilor centrale de linie și al fiecărei misiuni diplomatice a României în străinătate ca reprezentanți de diplomație publică.

15

Pagina 16

6. Lobby internațional pentru România

Status Tehnologia, finanțele internaționale și globalizarea au transformat natura relațiilor dintre frontiere și identități2 . Într-o lume neo-medievală, centrele de putere își impun interesele în cadrul unei mega- diplomații care funcționează non-stop și pe toate meridianele. În cadrul acestei „mega-diplomații“, instrumentul lobby-ului internațional constituie o armă principală. Guvernul în exercițiu este absent din acest carusel global al jocurilor diplomatice și de interese, dincolo de relațiile diplomatice tradiționale. România este parte a UE, iar potrivit tratatelor legislația europeană se aplică direct sau, după caz, trebuie implementată în cadrul legislației naționale. Guvernul în exercițiu nu face nimic structurat pentru a influența reglementările europene încă din faza de elaborare, astfel încât să protejeze interesele noastre.

Viziune și obiective Guvernul României trebuie să intervină pro-activ și să devină un jucător inteligent pe tabla de interese europene și globale, în primul rând în zonele de decizii economice și legislative. Obiectivele Guvernului PNL în această privință vor fi: 1. Influențarea legislației europene încă din faza de elaborare, pentru a proteja interesele noastre, în primul rând cele economice; 2. Atragerea de mari investitori, în primul rând din democrațiile euroatlantice, pentru investiții pe termen lung, care să genereze locuri de muncă și dezvoltare națională; 3. Schimbarea în bine a percepției internaționale despre România, crearea treptată a unui profil de țară organizată, deschisă investițiilor, cu un guvern eficient și legislație coerentă (a se vedea capitolul precedent).

Măsuri și aspecte instituționale În vederea atingerii obiectivelor, Guvernul României va lua următoarele măsuri: 1. Crearea unui Grup de Acțiune Lobby Internațional (de tip task force informal, coordonat de un consilier al Primului Ministru) la nivelul Primului Ministru, care va coordona eforturile de lobby internațional pentru România și interesele românești; 2. Inventarierea periodică a intereselor noastre care pot fi promovate prin lobby internațional, în primul rând în cadrul birocrației Comisiei Europene și Parlamentului European; 3. „Cartografierea“ tuturor specialiștilor români care ocupă poziții-cheie în cadrul organismelor internaționale, în special a celor care lucrează în instituțiile comunitare europene; 1

Parag Khanna, How to Run the World, 2011)

16

Pagina 17

4. Angajarea unui dialog structurat permanent între Guvern, europarlamentari, patronate, sindicate, ONG-uri, diaspora activă și românii prezenți în instituțiile internaționale; 5. Angajarea prin licitație publică internațională a două firme de lobby, recunoscute internațional, cu prezență la Washington, Bruxelles, Berlin și Moscova, pentru promovarea intereselor românești, în special a celor economice, zona de diplomație clasică și de securitate rămânând în competența MAE; 6. Sprijinirea eforturilor Grupului de Acțiune Lobby Internațional cu expertiza și informațiile furnizate de MAE și ale serviciilor românești de informații; 7. Prezentarea periodică în ședința de guvern de către Grupul de Acțiune Lobby Internațional a unui Raport de Situație și Plan de Acțiune pe baza cărora miniștrii își pot calibra acțiunile în plan extern și armoniza cu cele ale MAE și ale Grupului de Acțiune Lobby Internațional;

8. Constituirea unui Comitet Internațional de Sprijin pentru interesele României, compus din personalități economice, diplomatice și politice internaționale care simpatizează cu România, atât de cetățenie română, cât și străină; 9. Acoperirea surselor de finanțare pentru inițierea urgentă a acestor acțiuni se va face în primă fază din fondul de rezervă aflat la dispoziția Primului Ministru; 10. Cu ocazia primei aprobări a legii bugetului de stat din mandatul guvernamental, Grupul de Acțiune Lobby Internațional (task force) se va transforma într-o agenție specializată, ordonator de credite, având ca sursă de finanțare un capitol special din bugetul de stat.

17

Pagina 18

PARTEA I – NAȚIUNEA

CAPITOLUL 1 – SĂNĂTATE

Situația prezentă Refacerea sistemului sanitar este prima urgență pentru Guvernul PNL. Sistemul de sănătate se află într-o criză profundă, care afectează siguranța populației. Pacienții și medicii au propriile motive de insatisfacție și insecuritate. Cauzele sunt cunoscute și au devenit cronice: subfinanțarea, cheltuirea ineficientă a resurselor, lipsa unor standarde de calitate, nemulțumirile pacienților față de calitatea actului medical, nemulțumirile medicilor față de statutul lor, condițiile de muncă și salarizare, investițiile insuficiente în spitale, birocrația care consumă inutil timpul de lucru al medicilor de familie. Sistemul de sănătate are nevoie de o reformă profundă și reală, care să îl transforme dintr-un factor de risc într-un factor de siguranță a cetățenilor și de creștere economică. Principala cauză a acestei crize prelungite este subfinanţarea cronică, România situându-se pe antepenultimul loc în clasamentul alocărilor bugetare pentru sănătate ale statelor-membre ale UE.

România investeşte cel mai puţin în sănătate în raport cu numărul de locuitori, cu doar 753 de euro per locuitor, în anul 2012. Prin comparaţie, primele două ţări din clasamentul întocmit la nivelul UE alocă 3.676 de euro per capita (Austria) şi 3.613 de euro per capita (Germania).

18