Ediția 2015

Pagina 19

Cauza principală a subfinanţării este numărul redus de persoane care contribuie la sistemul de asigurări de sănătate. Deşi nivelul contribuţiei este unul dintre cele mai mici, la nivelul UE, rata plăţii contribuţiilor la asigurările de sănătate este scăzută.

O altă problemă gravă este calitatea slabă a serviciilor medicale. Infrastructura de sănătate este precară, investițiile au fost insuficiente, iar cheltuirea lor a fost de multe ori ineficientă și frauduloasă. În acelaşi timp, sistemul de sănătate este afectat de birocraţia excesivă, mai ales la nivelul medicilor de familie. Consecința este starea de fapt inacceptabilă pentru un stat civilizat: bolnavii sunt nevoiţi să achiziţioneze ei înşişi medicamentele şi materialele sanitare, medici care nu au la dispoziție aparatura necesară, cazuri frecvente de indiferență a personalului sanitar care au condus la pierderi de vieți care puteau fi salvate, plăţi informale, lipsa motivării în creştere a personalului medical, dar şi migraţia profesioniştilor din domeniu pe piaţa europeană a muncii. Salariile mici, lipsa de transparenţă în promovarea profesională şi imixtiunile externe în organizarea, administrarea şi exercitarea profesiilor medicale distrug profesia de medic.

Potrivit unui raport al Colegiului Medicilor din România, circa 21.000 de medici au ales să plece din ţară după 1990. Dintre aceştia, 14.100 au părăsit sistemul de sănătate din România după 1 ianuarie 2007. La nivelul UE, numărul medicilor, raportat la 1.000 de locuitori, variază, în anul 2012, de la 6,2 medici în Grecia, 4,9 în Austria, la 2,5 în România şi Slovenia şi 2,2 în Polonia. În acelaşi timp, media UE a numărului de medici la 1.000 de locuitori a înregistrat o creştere, de la 2,9 în anul 2000, la 3,4 în anul 2012, potrivit raportului OECD „Sănătatea pe scurt: Europa 2014“. Potrivit aceluiaşi raport, media europeană a numărului de asistenţi medicali era de 8 la 1.000 de locuitori în anul 2012, în timp ce în România media era de 5,8 asistenți la 1.000 de locuitori. Danemarca (cu 15,4), Finlanda (cu 14,1) şi Irlanda (cu 12,6) ocupau primele poziţii la acest capitol, depăşind cu mult media europeană. În ceea ce priveşte calitatea serviciilor medicale, acestea sunt, de foarte multe ori,

necorespunzătoare, raportat la standardele europene, dar şi la aşteptările populaţiei. Accesul la servicii este greoi şi există o diferenţă calitativă mare între mediul urban şi cel rural, între centrele universitare şi restul municipiilor sau oraşele mici. În mediul rural, numărul policlinicilor şi al spitalelor este insuficient, iar bolnavii sunt nevoiţi să caute servicii medicale departe de locul unde se află, cu riscuri mari pentru viaţa şi sănătatea lor. Efectele crizei prelungite din sistemul sanitar sunt resimţite grav de întreaga societate.

19

Pagina 20

Un sistem sanitar subfinanţat, cu servicii medicale de calitate inferioară, este una dintre cauzele scăderii demografice din România, de la 21,6 milioane de locuitori, în anul 2002, la 20,1 milioane de locuitori, în anul 2011. Toate acestea, în contextul unei tendinţe de îmbătrânire, explicabilă prin scăderea nominală şi relativă a ponderii populaţiei tinere şi creşterea ponderii populaţiei de peste 60 de ani până la 20,8%, în 2012 (conform Strategiei Naţionale de Sănătate 2014-2020). În perioada 2006-2010, rata natalităţii în România a fost de aproximativ zece nou-născuţi la 1.000 de locuitori, dar înregistrează o tendinţă descendentă, începând cu 2010, şi atinge valoarea de 9,4 nou-născuţi la 1.000 de locuitori, în 2011. Este important de precizat că, începând cu 2011, nu mai există diferenţe notabile, în această direcţie, între mediul urban şi cel rural. În acelaşi context de criză profundă a sistemului, principalele patologii, aflate în evoluţie susţinută, au înregistrat o rată de creştere rapidă a incidenţei. Bolile endocrine, de nutriţie şi de metabolism au crescut în ultimul deceniu cu 43%, afecţiunile tumorale cu 29%, bolile aparatului

circulator cu 29%, iar tulburările mintale cu 24%. Cronicizarea unei stări de fapt caracterizată prin soluţii parţiale la probleme majore arată că, de fapt, sistemul de sănătate din România nu a încheiat etapa necesară de reformare.

Viziune și principii

Sănătatea este pentru noi mai mult decât un domeniu prioritar. Este un domeniu de care de- pinde viitorul ţării şi, prin urmare, un domeniu care influențează siguranţa naţiunii pe termen mediu și lung. În consecință, este domeniul în care vom lua măsuri radicale și de urgență pentru reclădirea sistemului și transformarea lui într-un furnizor de sănătate, factor de securitate a națiunii și de creștere economică. Punerea pacientului în centrul sistemului de sănătate, ca principiu fundamental al acțiunii noastre, implică patru responsabilităţi: 1. Responsabilitatea statului, care trebuie să finanţeze în mod corespunzător sistemul de sănătate, să gestioneze în mod eficient resursele colectate și să salarizeze personalul medical la un nivel semnificativ superior celui prezent; 2. Responsabilitatea contribuabililor, care trebuie să respecte obligaţiile pe care le au faţă de sistem;

3. Responsabilitatea individuală, care constă în asumarea unui mod de viaţă sănătos, necesar pentru creşterea calităţii vieţii, care conduce implicit la reducerea cererii de servicii din sistemul de sănătate; 4. Responsabilitatea profesiei medicale de a fi pregătită tehnic – profesional, psihologic și moral, pentru misiunea nobilă a îngrijirii medicale.

Obiective generale Încrederea cetățenilor în sistemul naţional de sănătate se va reclădi prin: 1. Garantarea accesului la serviciile medicale; 2. Garantarea calităţii actului medical; 3. Extinderea aplicării protocoalelor de terapie; 4. Finanţarea adecvată; 5. Administrarea eficientă a resurselor;

20

Pagina 21

6. Modernizarea parcursului de carieră profesională a medicilor și asistenților; 7. Redarea demnităţii profesionale a personalului medical; 8. Stoparea exodului medicilor prin integrarea tinerilor specialişti în reţeaua de sănătate naţională. Aceste obiective vor reconfigura sistemul sanitar și vor îmbunătăți statutul profesional al medicilor și asistenților. Pentru a securiza stabilitatea măsurilor pe termen lung, vom iniția un larg dialog profesional cu organizațiile de pacienți, medici, personal medical, industria farmaceutică, instituțiile sanitare publice și private și mediul academic. Pe această bază vom angaja discuții cu toate forțele politice parlamentare, altele decât PNL, pentru a căuta realizarea unui Pact politic privind reclădirea sistemului sanitar.

Măsuri și politici concrete 1. Finanţarea corectă a sistemului printr-o creştere treptată, anuală. Obiectivul este alocarea a cel puţin 6% din PIB, începând cu anul 2016. Fondurile suplimentare vor fi alocate, cu precădere, pentru creșterea salarizării personalului medical, investiţii, programe naţionale de sănătate şi de prevenţie, susţinerea medicinei primare, creşterea bugetelor spitalelor, creşterea accesului la medicamente; 2. Program multianual de investiții în sistemul sanitar; 3. Controlul cheltuielilor şi eliminarea pierderilor prin informatizare, card de sănătate, registre de pacienţi şi prin introducerea unui sistem de raportare şi evidenţă a sumelor cheltuite, care să fie legat de traseul medical al asiguratului; 4. Garantarea unui act medical de calitate şi garantarea drepturilor pacienţilor; 5. Asigurarea de locuri de muncă și integrarea medicilor și asistenților în sistemul naţional

de sănătate; 6. Debirocratizarea medicinei primare și recredibilizarea medicilor de familie; 7. Promovarea politicilor de sănătate ca politici intersectoriale şi promovarea conceptului „sănătatea în toate politicile publice“; 8. Elaborarea, dezbaterea publică și adoptarea unei noi Legi a sănătății; 9. Dezvoltarea politicilor de sănătate în parteneriat cu mediul academic, organizaţiile de pacienţi, fundaţiile, organizaţiile profesionale; 10. Dimensionarea și finanțarea corectă a programelor de sănătate publică, în funcţie de necesităţile medicale; 11. Management profesionist al programelor naţionale de sănătate; 12. Strategii şi programe naţionale de prevenţie și educaţie pentru sănătate; 13. Introducerea unui pachet preferențial stimulativ pentru medicii care se stabilesc în

mediul rural; în cadrul acestui pachet, prin cooperarea și implicarea autorităților locale, vom elabora și aplica Programul „Casa Medicului“, constând în organizarea unor imobile adecvate, puse la dispoziție de autoritățile locale, pentru asistență sanitară primară, farmacie și locuință pentru medicii comunității rurale; 14. Vom întocmi Harta Globală de Acces (HGA, după modelul Charte Globale de Acces – CGA) care să cuprindă ansamblul de măsuri de îngrijire la nivel teritorial aflate la dispoziția

21

Pagina 22

cetățenilor, în toate formele sale, incluzând oferta din ambulatoriu din unitățile spitalicești de toate gradele, în unitățile medico-sociale, îngrijire la domiciliu, tele-medicină. HGA va fi realizată la nivel național, permițând o mai bună distribuție a serviciilor medicale, în funcție de gradul de urgență și de accesibilitate, inclusiv a unei optimizări financiare la nivelul

CNAS;

15. Dezvoltarea turismului medical în domenii precum stomatologia, chirurgia plastică sau recuperarea. Astfel, vor fi atrase resurse suplimentare pentru sistemul de sănătate. Studiile clinice realizate în România vor aduce mai mulţi bani la bugetul de stat, vor duce la creşterea veniturilor medicilor şi vor asigura accesul pacienţilor la tratamente inovatoare înainte ca acestea să fie incluse în sistemele de sănătate din România şi Uniunea Europeană.

Îmbunătățirea finanțării și gestiunea resurselor Finanţarea corectă a sistemului de sănătate, controlul şi eficientizarea cheltuielilor implică: 1. O colectare mai bună, fără creşterea nivelului de contribuţie; 2. Creşterea graduală a finanţării de la bugetul de stat; 3. Îmbunătăţirea sistemului de asigurări private; 4. Încurajarea parteneriatelor public-private; 5. Folosirea eficientă a taxei clawback şi a taxei pe viciu; 6. Stimularea autorităţilor locale să susţină mai mult sistemul de sănătate. În ceea ce priveşte coplata, aceasta trebuie să rămână la un nivel mai degrabă simbolic, rolul său fiind acela de control al costurilor. Asigurările private de sănătate vor fi dezvoltate prin elaborarea unui suport legislativ pentru un sistem real de asigurări private de sănătate, care presupune definirea şi implementarea pachetelor

de servicii medicale: 1. Minimal (de urgenţă şi prevenţie) – pentru toţi cetăţenii asiguraţi şi neasiguraţi; 2. De bază – pentru cetăţenii asiguraţi, în raport cu posibilităţile financiare şi de dotare din sistemul sanitar românesc, cu garantarea gratuităţii reale a serviciilor medicale incluse în acest pachet; 3. Pachete suplimentare – la care au acces cetăţenii care optează pentru diferite asigurări private de sănătate. În ceea ce priveşte controlul cheltuielilor şi combaterea fraudelor din sistem, este necesară continuarea implementării proiectului privind cardul electronic de sănătate. Cardul electronic de sănătate înseamnă eficienţă şi transparenţă în sistem, dar şi o reducere semnificativă a fraudelor şi a serviciilor medicale fictive. În plus, cardul electronic de sănătate aduce beneficii concrete asiguraţilor, prin corelarea sa cu sistemul dosarului electronic al pacientului.

De asemenea, este necesară dezvoltarea unui Sistem Informatic Integrat în Sistemul de Sănătate Publică (SIISSP), ca suport pentru sistemul informaţional. Acesta va permite o operare eficientă a aplicaţiilor informatice existente şi viitoare, pe baza unui plan integrator. Sistemul informatic trebuie să permită utilizarea eficientă a informaţiilor în elaborarea politicilor de sănătate şi în managementul sistemului, dar şi o informare eficientă şi corectă a asiguratului cu privire la alternativele de tratament şi la costurile acestora. Scopul este creşterea ratei de complianţă la tratament.

22

Pagina 23

Pe de altă parte, transparenţa totală în luarea deciziilor care privesc sistemul de sănătate implică: 1. Stabilirea de criterii clare în alocarea investiţiilor; 2. Realizarea de achiziţii centralizate în domeniile cele mai sensibile; 3. Implementarea unui sistem de control riguros al cheltuielilor publice şi al combaterii fraudelor. Un alt element important al unei strategii de control riguros al costurilor este creşterea accesului la tratament al pacienţilor. Vom introduce măsuri eficiente, care să încurajeze utilizarea medicamentelor generice la toate nivelurile din lanţul de prescriere şi eliberare a medicamentelor.

Program multianual de investiții în sistemul sanitar Priorităţile programului multianual de investiții sunt: 1. Refacerea şi dezvoltarea platformelor de investigaţii radiologice, terapie intensivă, radioterapie, precum şi a blocurilor operatorii şi a laboratoarelor de cardiologie intervenţională, neuro-radiologie intervenţională sau gastroenterologie intervenţională, la nivelul spitalelor strategice; 2. Dezvoltarea spitalelor judeţene de urgenţă existente, de interes strategic, şi creşterea performanţelor acestora; 3. Reactualizarea documentaţiei şi construirea unor spitale regionale de urgenţă, spitale de cel mai complex şi înalt nivel calitativ, prin accesarea fondurilor europene; 4. Redeschiderea spitalelor/cabinetelor/centrelor de îngrijire medicală în teritoriu, acolo unde este cu adevărat necesar;

5. Finalizarea extinderii infrastructurii SMURD la nivel național, asigurarea de echipaje SMURD în mediul rural; 6. Implementarea proiectului privind înființarea unor centre de arși în cel puțin trei regiuni pe lângă cele din București.

Standardele de calitate Standardele de calitate ale serviciilor de sănătate reprezintă una dintre cele mai sensibile probleme. De rezolvarea acesteia depinde modernizarea sistemului de sănătate. În acest context, este esenţială implementarea unor protocoale de practică medicală pentru cele mai frecvente afecţiuni. Astfel, vor fi eficientizate resursele şi vor fi standardizate procedurile. În plus, vor fi promovate politici de sănătate bazate pe dovezi, cu consecinţe imediate în ceea ce priveşte standardizarea şi calitatea actului medical. În acest fel, administrarea sistemului medical va deveni eficientă şi vor fi promovate şi implementate sisteme terapeutice noi şi valoroase pentru pacienți. În ceea ce priveşte finanţarea sistemului de sănătate, se impune o utilizare eficientă a resurselor, dar şi o reaşezare a finanţării pe caz rezolvat. La fel de importantă este introducerea de standarde obligatorii de calitate pentru toate nivelurile sistemului sanitar românesc şi a unui sistem de control al calităţii şi de asigurare a calităţii serviciilor medicale.

Pentru a garanta standarde minime de calitate şi pentru a proteja drepturile pacienţilor sunt necesare implementarea şi monitorizarea indicatorilor de performanţă, după un model european. În acest sens, este nevoie de o implicare susţinută a Ministerului Sănătăţii şi a CNAS, precum şi de întărirea organizaţiilor pacienţilor, inclusiv prin granturi pentru proiecte de la bugetul de stat şi din fonduri europene.

23

Pagina 24

O soluţie eficientă şi absolut necesară este înfiinţarea unor structuri de protejare a drepturilor pacienţilor, în interiorul caselor judeţene de sănătate. Noile structuri vor avea posibilităţi de sancţiuni financiare, prevăzute în contractul-cadru, pentru furnizorii de servicii medicale care nu respectă drepturile pacientului.

Migrația medicilor PNL consideră că migraţia medicilor este principala provocare căreia sistemul de sănătate şi pacienţii trebuie să îi facă faţă. Stoparea migraţiei medicilor şi redarea demnităţii profesionale implică: 1. Transparentizarea accesului şi promovării în sistem. Principala cauză pentru care medicii pleacă din România nu este întotdeauna salarizarea, ci faptul că evoluţia profesională nu se face întotdeauna pe criterii de profesionalism şi competenţă; 2. Asigurarea accesului la specializare şi perfecţionare; creşterea salariilor, în raport cu nivelul de instruire şi performanţă.

Politici de resurse umane Principalele elemente de politici publice care trebuie implementate sunt: 1. Elaborarea planului naţional de resurse umane în domeniul medical; 2. Introducerea sistemului de evaluare a performanţelor manageriale la toate nivelurile (manager spital, şef clinică, şef secţie); 3. Depolitizarea managementului sistemului de sănătate prin asigurarea dezvoltării carierei profesionale, pe baza criteriilor de performanţă; 4. Participarea personalului sanitar la un program de educaţie continuă, garantat de către stat, şi asigurarea formării unui număr adecvat de categorii de personal, în special pentru specialităţile deficitare, sunt esenţiale. 5. Programele de şcolarizare ale medicilor în raport cu necesităţile naţionale (nr. studenţi la medicină/nr. de rezidenţi/specialişti), care să ofere posibilitatea absorbţiei noilor

absolvenţi în sistemul sanitar, precum şi înlesnirea modului de promovare şi integrare în reţeaua sanitară a tinerilor medici specialişti în domenii deficitare sunt alte măsuri importante pentru coerenţa politicilor de sprijinire a resurselor umane; 6. Reformarea rezidenţiatului în ceea ce priveşte admiterea, pregătirea şi obţinerea calificărilor de specialist. Acesta trebuie adaptat nivelului ştiinţific şi profesional actual, cerinţelor sistemului sanitar românesc, dar şi normativelor europene şi internaţionale în domeniu.

Acoperirea teritorială Calitatea serviciilor de sănătate trebuie asigurată în mod echilibrat în teritoriu. Acest lucru va permite extinderea pieţei serviciilor medicale prin: 1. Refacerea şi dezvoltarea asistenţei medicale din mediul rural şi din oraşele mici; 2. Asigurarea unor condiţii suplimentare, motivante pentru instalarea de cabinete medicale în zonele defavorizate – cu prioritate în mediul rural; 3. Atragerea de specialişti, cu implicarea comunităţilor locale, inclusiv prin stimulente financiare (prime de instalare şi aparatură medicală), pentru personalul care va lucra în mediul rural sau în zonele neacoperite cu asistenţă medicală;

24

Pagina 25

4. Caravane medicale (radiologie şi laborator de analize) în zonele rurale şi greu accesibile, constituite din 15-20 de unităţi mobile, repartizate geografic; 5. Stimularea deschiderii de farmacii şi puncte farmaceutice în mediul rural sau în zonele izolate; 6. Dezvoltarea unor proiecte de atragere a resurselor umane şi acordarea unor facilităţi la deschiderea cabinetelor medicale pentru medicii de familie, ambulatoriul de specialitate şi centrele multifuncţionale.

Infrastructura Infrastructura în sistemul de sănătate trebuie să se transforme dintr-un cost pentru contribuabili în avantaj pentru bolnavi şi instrument de lucru performant pentru medici. Este esenţială o coerenţă între toate componentele sistemului sanitar prin intermediul unui sistem informatic. Guvernul va aplica un program naţional cu privire la necesarul de unităţi medicale (dispensare/policlinici/spitale), în conformitate cu realităţile demografice din teritoriu şi standardele de asistenţă medicală de la nivel european. Deşi serviciile de urgenţă au realizat progrese importante în ultimii ani, este necesară finalizarea programului de extindere a infrastructurii de intervenţie medicală de urgenţă la nivel naţional. Acest lucru trebuie realizat inclusiv prin asigurarea de echipaje de urgenţă la nivel rural şi prin implicarea autorităţilor locale. Vom operaționaliza conceptul de asistență comunitară teritorială. Finanţarea se poate realiza prin fonduri europene sau de la bugetele locale.

Medicii de familie Medicina de familie trebuie să se afle în centrul sistemului de sănătate, atât din punctul de vedere al bolnavului, cât şi din cel al specialistului. De aceea, medicilor de familie trebuie să li se recunoască meritele, prin îmbunătăţirea stării de sănătate şi educarea permanentă a asiguraţilor. Vom diversifica competenţele, atribuţiile şi responsabilităţile medicilor de familie şi vom stabili criterii mai clare de acces ale pacienţilor către celelalte paliere de îngrijire medicală (medicina de specialitate şi spitale). Astfel, medicina primară va putea prelua cea mai mare parte a pacienţilor care supraaglomerează spitalele. Vom elimina restricţionarea numărului de consultaţii acordate sau mărirea plafonului. Vom implica medicii de familie în politicile de prevenţie, prin dezvoltarea rolului asistenţei medicale primare şi de specialitate din ambulatoriu, cu prioritate pentru introducerea de programe de screening.

Guvernul va debirocratiza activitatea cabinetelor de medicină de familie, care îi afectează pe pacienţi și pe medici.

Medicina muncii Sunt necesare modificări legislative care să reorganizeze sistemul de asistență privind medicina muncii în România în jurul medicului specialist de medicina muncii, situația bolilor profesionale în România fiind extrem de îngrijorătoare.

25

Pagina 26

Medicamentele În domeniul producerii şi distribuţiei de medicamente vor fi avute în vedere: 1. Întărirea capacităţii Unifarm de a asigura aprovizionarea cu medicamentele absolut necesare, atunci când, din diverse motive, acestea lipsesc de pe piaţă, şi stimularea producţiei interne de medicamente; 2. Repornirea la capacitate maximă şi dezvoltarea activităţii Institutului Cantacuzino pentru asigurarea independenţei în domeniul vaccinurilor şi promovarea unor produse la export. Institutul are, în acest sens, un rol strategic naţional şi regional; 3. Dezvoltarea de politici pentru domeniile de bază ale tehnologiilor medicale (medicamente, dispozitive medicale, echipamente de înaltă performanţă etc.). Vom folosi finanţările europene şi vom încuraja implicarea partenerilor privaţi, inclusiv a diferitelor fundaţii de profil, cu precădere în acele zone în care asistenţa medicală de stat este

deficitară (indicatori sub media naţională), inclusiv centre paleative oncologice şi geriatrice. Asistenţa cu medicamente a populaţiei şi politica medicamentului vor implica și următoarele măsuri: 1. Actualizarea bianuală a listei şi accesul liber al pacienţilor la tratamente inovatoare, în condiţii de transparenţă, eficienţă, conform cadrului legislativ european; 2. Susţinerea Institutului Cantacuzino în a produce vaccinuri necesare sistemului de sănătate românesc şi sprijinirea Institutului de a deveni un jucător regional şi european în producţia vaccinurilor; 3. Asigurarea de medicamente gratuite pentru copii, elevi, studenţi, gravide şi lăuze; 4. Susţinerea politicii de creştere a natalităţii şi combaterea mortalităţii infantile prin creşterea accesului la asistenţă medicală a gravidelor şi copiilor, analize medicale gratuite, programe de vaccinare, educaţie sanitară şi prevenţie.

Programele naţionale de sănătate şi accesul la medicamente compensate şi gratuite pentru toată perioada anului vor fi asigurate de la bugetul de stat. Farmaciile vor fi susținute prin: 1. Protejarea, prin măsuri legislative, a modelului etic al profesiei de farmacist; 2. Apărarea independenţei profesiei; 3. Control eficient al exercitării profesiei; 4. Menţinerea criteriului demografic la înfiinţarea farmaciilor.

Prevenția Prevenţia reprezintă un obiectiv pentru îmbunătăţirea sănătăţii publice şi unul dintre instrumentele de eficientizare a sistemului de sănătate. Prevenţia reprezintă primul front de luptă pentru creşterea calităţii vieţii, dar şi un instrument de reducere a costurilor în sistemul de sănătate, pe termen mediu şi lung. Vom elabora și promova proiectul Legii prevenției în sănătate, care să prevadă un procent minim din bugetul public alocat sănătății pentru programe de prevenție, precum și înființarea unei structuri dedicate coordonării politicilor de prevenție.

26