Ediția 2021

Pagina 1

Programul partidului ”Acțiunea pentru Bunăstarea Românilor” ABR Acțiunea pentru Bunăstarea Românilor, ABR, este un partid de proiect de renaștere națională. La acesta pot adera persoane individuale care recunosc democrația și cadrul constituțional actual, care se delimitează de orice formă de extremism, șovinism și încercări de schimbare prin forță a regimului politic din țara noastră. Se adresează, în principal, dar nu numai, celor 70% dintre cetățenii României care nu se prezintă la vot, care nu mai au încredere în forțele politice care s-au perindat la guvernare în ultimii 31 de ani și care au adus țara în dezastrul actual.

Scopul esențial, declarat și asumat al partidului Acțiunea pentru Bunăstarea Românilor este ca, prin măsuri care s-au dovedit viabile și eficiente, indiferent de sistemul ideologic din care acestea provin, (dar care sa nu afecteze sistemul democratic, libertatea de constiinta si expresie si economia de piata) să aducă BUNĂSTAREA în România asigurând următoarele:

1. Muncă și protecție socială. Salarii și pensii

Salarii: Direcția esențială de acțiune a ABR o reprezintă acțiuni pentru redresarea, dezvoltarea, reindustrializarea, modernizarea și renașterea României în vederea realizării condițiilor pentru creșterea accelerată a salariilor și pensiilor și alinierea lor la standardele europene într-un orizont de timp de m a x . 10 ani. Aceastea se pot realiza prin investiţii publice, private şi public-private și prin acțiuni ferme de stopare a jafului, a risipei, furtului precum și prin valorificarea, în interes național, a tuturor resurselor țării. (fara a afecta dovezile trecutului si mediul ambiant – v. Cazul Rosia Montana si defrisarea salbatica). Pe baza acestei strategii şi ca o consecinţă a implementării investiţiilor şi a altor măsuri de redresare a ţării se creează condiţiile pentru atingerea acestui obiectiv.

Aceasta reprezintă ideea forță, fundamentală a programului nostru și orice politică publică se va elabora va trebui să pornească de la dinamica salariilor și pensiilor. . Toate elelalte direcții de acțiune vor fi subsumate acestei direcții care, în fond, reprezintă scopul ABR.

Este necesară implementarea unui program, ferm, consecvent și într-un orizont de timp rezonabil, m a x i m 10 ani, de aliniere a salariului mediu și minim din România la salariile mediu și minim ale țărilor europene dezvoltate. Acest program este, în viziunea noastră, cheia principală, care va permite ruperea cercului vicios în care România se află în ceea ce privește nivelul salariilor și nivelul productivității muncii. Totodată va conduce la stoparea depopulării României.

Tot mai des se invocă lipsa de productivitate a românilor și, ca o consecință imediată, se spune, nu pot fi mărite salariile. Pe de altă parte, la nivelul actual al salariilor, românii nu sunt stimulați să muncească eficient și cu productivitate crescută. Și, evident, nu o fac. Ba, mai mult, unele lucrări științifice relevă că această muncă, având o productivitate scăzută, reprezintă chiar o formă de protest, de rezistență pasivă a acestora față de neplata muncii lor.

Așadar, nu se măresc salariile pentru că nu avem productivitate crescută și nu avem productivitate crescută pentru că salariile sunt mici și nu se măresc. Acesta este cercul vicios în care ne aflăm și dacă vom continua să menținem nivelul salariilor scăzut vom fi condamnați la stagnare, regres și migrația forței de muncă din România. 1

Pagina 2

Fapt ce contribuie la depopularea, în continuare, a României, riscându-se ca, în cca. 60 de ani România să iasă, pe timp de pace, din istorie. Prin urmare, ruperea acestui cerc vicios este o condiție obligatorie pentru renașterea României.

Însă, din cele de mai sus, nu trebuie trasă concluzia că românii nu ar fi capabili să muncească eficient, cu o mare productivitate a muncii și la standarde de calitate ridicate. Că nu este așa o dovedesc cei peste șase milioane de români care muncesc în străinătate, care sunt căutați, în cele mai diferite profesii, și care, de cele mai multe ori, îi întrec în productivitate, calitate și ingeniozitate pe autohtonii din țările în care au ales să lucreze. De ce oare? Pentru că acolo, în țările europene dezvoltate, sunt bine plătiți. Poate nu cât sunt plătiți autohtonii dar, oricum, mult mai bine decât în România.

În fapt, pentru un salariu minim lunar de cca. 281 euro, cu prețuri, în România, mai mari decât în țările occidentale dezvoltate, cât să muncești și, mai ales, de ce să o faci?

Așadar soluția ruperii cercului vicios o reprezintă un program de aliniere a salariilor din România la salariile occidentale. Acest program va trebui să fie negociat cu instituțiile publice, agenți economici, patronate, sindicate, salariații și pensionarii din România. Aceasta reprezintă ideea forță, fundamentală a programului nostru și orice politică publică va trebui să se facă pornind de la dinamica acestor indicatori: nivelul salariului mediu și minim. Propunerea noastră inițială este: salariul mediu va trebui să ajungă în primii cinci ani la cel puțin 60% din slariul mediu european, urmând ca în alți 5 ani să ajungă la cel puțin 90% din salariul mediu european. La fel și pentru salariul minim.

Cu astfel de salarii tinerii nu vor mai pleca din România și se creează premisele reîntoarcerii acasă a acelora care, din cauza salariilor proaste din România și a lipsei locurilor de lucru, au ales să părăsească țara și să lucreze în străinătate. Vom elabora un nou Cod al muncii aliniat celor mai noi standarde de protecție a muncii și vom lua măsuri pentru respectarea normei de muncă de 8 ore pe zi corelat cu sarcini de producție similare celor din țările europene dezvoltate și cu salariul din aceste țări. În acest mod se va stopa depopularea României, se va salva țara de la o posibilă dispariție (ca urmare a trendului actual privind părăsirea țării coroborat cu sporul negativ al populației) iar România va renaște și, în 10 ani, va putea deveni un adevărat Tigru al Europei.

2. Abordarea problemei pensionarilor din Romania

Potrivit strategiei de aliniere a salariilor minim și mediu din România, la cele din UE, implicit, se vor alinia și pensiile. Acestea trebuie să permită pensionarilor să poată avea o viață autonomă și să răspundă trebuințelor și necesităților lor pentru a avea o viață demnă și utilă în societate.

Statul trebuie să-și asume rolul constituțional (art. 47) de garant al asigurării unui nivel de trai decent pentru toți cetățenii săi. Pensionarii nu sunt și nu trebuie să devină cetățeni de rangul al doilea. Nivelul de experiență, înțelepciune de viață, de competență si expertiză specializată după o carieră profesională de zeci de ani, merită împlinit social prin valorificarea în interesul societății spre beneficiul tuturor si spre satisfacția pensionarului că este prețuit și respectat. Statul nu trebuie să considere că plata pensiilor ar fi o favoare pe care o face pensionarilor. Pensionarii și-au constituit anticipat pensiile prin plata lunară a contribuțiilor corespunzătoare. Faptul că statul a utilizat aceste sume în alte scopuri și că nu a gestionat eficient fondurile constituite din aceste contribuții nu pot constitui scuze pentru derobarea de responsabilitate a statului. De aceea trebuie reformată din temelii politica de gestionare a fondurilor de pensii atât pentru pilonul I cât și pentru pilonul II. Strategia alinierii pensiilor la pensiile

2

Pagina 3

europene trebuie să pornească de la dimensionarea corectă a acestora astfel încât să satisfacă nevoile de trai, de siguranță, de îngrijire și sănătate, de afectivitate ale pensionarilor. Și trebuie corelată cu coșul zilnic. Demnitatea ființei umane, a omului la vârsta treia, când puterile fizice în mod natural îi scad, nu mai trebuie afectată și de un cuantum extrem de mic al mărimii pensiei. Asa ceva este nedemn din partea statului. Trebuie ca și cetățenii de vârsta a treia din România să poată trăi asemenea cetățenilor de vârsta a treia din țările dezvoltate ale Europei, cel puțin pentru faptul ca au lucrat în conditii mai grele decât in Occident. Adică, pensionarii români, să trăiască și să se bucure de viață, să fie autonomi, să poată călători și să nu devină o povară pentru copii sau familie. Modele de astfel de organizare există în lume. Importantă este voința politică de a le adopta și implementa pentru fiecare categorie de pensionari în parte. Pensionarii sunt o categorie de oameni cu o mare experiență de viață,

experiență care ar putea fi utilizată dacă ar exista suficiente proiecte de dezvoltare în România și dacă România ar fi manageriată eficient și performat. Pensionarea este un drept și nu o obligație. Așa cum munca forțată este interzisă de lege și pensionarea forțată ar trebui interzisă de lege. Pensionarea, fiind un drept, ar trebui să se facă doar la cererea celui care dorește să devină pensionar. Iar menținerea în muncă a cetățenilor care au împlinit vârsta de pensionare ar trebui stimulată prin diminuarea contribuțiilor sociale. Angajarea pensionarilor și a șomerilor ar trebui, de asemenea, stimulată. Problema există pentru că guvernările nu au fost și, din păcate, nu sunt în stare să imagineze și să inițieze proiecte publice sau private pentru România care să absoarbă forța de muncă. La câte sunt de făcut în România a te plânge că ai șomeri ori pensionari care doresc să muncească și nu au unde, nu denotă altceva decât neputința și lipsa de competență și performanță de care au dat și dau dovadă

guvernările. Strategia noastră pentru proiectul de țară „România Bunăstării” vizează atâtea proiecte câte vor fi necesare pentru ca românii să se întoarcă acasă, pentru ca toți șomerii să se poată angaja, pentru ca nimeni să nu mai poată fi pensionat forțat și pentru ca toți pensionarii care doresc să se reangajeze să poată să o facă. Salariul, în cazul reangajării, nu trebuie să afecteze pensia.

În articolul 47 din Constituție, se menționează în mod expres: „Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent.” Funcționează în prezent statul și instituțiile sale astfel încât să asigure cetățenilor un trai decent? Răspunsul, fără nici un fel de ezitare, este NU. După cum se cunoaște, nivelul de trai este condiționat, pe de o parte, de nivelul de dezvoltare economio-socială al unei țări și de asemenea, de nivelul de implicare al statului în susținerea cetățenilor aflați în situații dificile. Din păcate, tocmai în perioada crizei, adică atunci când oamenii se aflau în cea mai mare dificultate, Statul Român a ales cea mai proastă politică posibilă. Și anume, să se retragă cât mai mult din economie și din protecția socială, considerând că statul paternalist ar fi de natură comunistă și, prin urmare nu mai corespunde paradigmei sistemului capitalist în care economia românească evoluează. Nimic mai fals.

Gândirea economică și politică a lumii a promovat, de mult, măsuri protecționiste pentru asigurarea bunăstării cetățenilor săi. De fapt, modelul statului bunăstării presupune că statul are un rol important și activ în asigurarea bunăstării cetățenilor prin mecanisme care să asigure echitate și echilibru social între diversele categorii sociale și evident pacea socială. Aceste obiective se asigură prin politici sociale, solidaritate socială, sprijinirea grupurilor defavorizate și asigurarea condițiilor de dezvoltare personală și profesională. Și aceste problematici nu sunt de sorginte comunistă. Este adevărat că statul comunist a pus un accent sporit pe astfel de componente de protecție socială însă ele au fost preluate de la alte sisteme de gândire socio-eonomică.

„Primele inițiative ale statului bunăstării modern nu apar în politicile unor țări socialiste, ci au încercat să propună soluții sociale la situații de criză ale pieței Germania (modelul asigurărilor sociale al lui Bismark), SUA (modelul keynesian) sau Marea Britanie (raportul Beveridge) (vezi și Waddan, 1997)” . 3

Pagina 4

Din punctual de vedere al salariului minim lunar, România se situează pe ultimul loc loc în Europa (2021: 1.386 lei ”în mână” adică cca. 281 euro/lună) astfel că potrivit acestui indicator riscul de sărăcie în România este extrem de ridicat. Însă, în ultimele decenii și în special în perioada de criză, economia românească a fost supusă unui proces haotic și, de multe ori, corupt de destructurare ca urmare a unor politici de privatizare proaste, astfel încât ramuri întregi ale economiei au fost distruse iar fabricile au fost demolate și mașinile, utilajele și instalațiile au fost tăiate și vândute la fier vechi. Ca atare, în ulltimii ani și, în special în perioada crizei, economia a fost în general în descreștere. Odată cu descreșterea economiei a descrescut până la anulare și nivelul de protecție socială aducând întregi segmente populaționale în situații disperate. Pe mulți cetățeni, astfel de situații i-au determinat să părăsescă țara iar pe alții i-au adus în situații dramatice.

În concluzie acești ani au fost ani deosebit de grei în special pentru populație ca urmare a politicilor publice proaste și a cheltuirii nechibzuite a banului public. Ca urmare a acestor măsuri populația practic s-a revoltat iar în urma unor largi demonstrații în peste 60 de orașe din țară Guvernul a fost schimbat. Cu toate acestea cercul vicios „nivelul productivității – nivelul salariilor”, nu a fost rupt. Cum se va putea face această aliniere a salariilor din România la nivelul salariilor europene? Evident nu este un proces simplu și nu se poate face bătând din palme. Dar, în viziunea noastră, acest lucru, absolut necesar, este posibil de realizat în baza unui program strategic într-un orizont de timp de max. 10 ani cu negocierea și acceptarea acestuia de către întreaga societate.

Punctul de pornire al acestui proces îl constituie viziunea potrivit căreia numai creșterea sectorului privat reprezintă motorul relansării economice iar creativitatea, inventica și inovația constituie cheia acestui motor. Punerea în funcțiune a acestui motor, pe baze sănătoase și cu o alinierea treptată, cu un indice anual de creștere, min. 10% pe an, raportat la valoarea europeană a salariilor, astfel încât în orizontul de timp avut în vedere, în viziunea noastră, pe care o vom supune dezbaterii publice și consultărilor cu toate forțele politice precum și cu patronatele și sindicatele, presupune următoarele direcții principale de acțiune și decizie.

 Stabilirea unui ritm anual de creștere a salariilor care trebuie să fie cunoscut și acceptat de întreaga societate (avem în vedere min. 10% pe an sau chiar mai mult, pentru atingerea, la sfârștul perioadei, a salariului european)

 Elaborarea unui program demografic, ferm și prioritar, în care femeile care nu au copii, respectiv cele care sunt angajate să fie stimulate să nască. Acesta va viza acordarea unor sume de bani consistente, mărirea duratei concediului de îngrijire copil precum și alte facilități pentru aceste mame. Trebuie ca, în maxim 2 ani, sporul natural populației României să devină unul pozitiv.

 Relansarea activității sectorului privat ca principalul producător de valoare adăugată și cel mai mare furnizor de taxe și impozite care alimentează bugetul. Stimularea și revitalizarea acestui sector va avea ca efect creșterea veniturilor bugetare care vor permite și creșterea salariilor în instituțiile publice.

 Utilizarea fondurilor structurale prin simplificarea accesului la aceste fonduri și absorbția acestora 100%. Implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene nerambursabile, de asemenea, va duce la creșterea veniturilor bugetare,

 altă direcție importantă o reprezintă inițierea unui vast program de reindustrializare și de investiții publice finanțate din fonduri atrase sau împrumutate, pe termen lung, de la organisme financiare internaționale și de 4

Pagina 5

la diverse fonduri suverane de investiții. Acestea, vor fi generatoare de cerere de produse și servicii, pe orizontală. Toate acestea vor fi la rândul lor, purtătoare de taxe și impozite care, de asemenea, vor alimenta bugetul. În plus, investițiile în sectoare productive, pe lângă veniturile fiscale vor contribui și cu importante sume nefiscale la veniturile statului.

 Revizuirea din temelii a modului cum sunt exploatate resursele naturale ale României în sensul că acestea vor trebui exploatate în baza unor contracte de asociere a statului român în parteneriat public-privat Regula trebuie să fie partajarea producției (50% statul român, ca deținător al resurselor și 50% investitorii care vin cu tehnologiile; Prin verificarea tuturor înstrăinărilor de resurse, prin negociere și măsuri fiscale se va ajunge la astfel de procente de valorificare) . De aici vor putea proveni importante surse care vor alimenta bugetul. (Avem în vedere modelul norvegian de exploatare a petrolului) Exploatarea resurselor naturale fara distrugerea mediului ambiant si fara distrugerea „peisajului” arheologic.

 Redimensionarea raportului dintre salariul minim și maxim precum și stabilirea unui raport rezonabil (ca medie europeană) dintre pensia minimă și maximă și eliminarea actualelor inechități.

 Creșterea sancțiunilor pentru corupția din managementul companiilor din sectorul public, mergând până la închisoarea pe viață care va descuraja căpușarea și managementul corupt.

În sinteză, următoarele direcții și acțiuni ale programului ABR sunt fundamental necesare și complementare atingerii scopului acesteia:

A. Democrație mixtă (participativă și reprezentativă)

1) Democrația mixtă, reprezentativă plus participativă sau directă. Consultarea permanentă, pe problemele esențiale, cu cetățenii pentru a decide ținându- se seamă de ceea ce ei doresc. Se va pune astfel punct deciziilor pentru „stăpânirea cetățenilor” și se va da startul unei noi concepții de conducere: potrivit aspirațiilor cetățenilor și pentru cetățeni. Va crește importanța Referendumurilor în luarea principalelor decizii privind evoluția României. Realizarea unui parc al democrației în București de tipul Hyde Park din Londra. După 30 de ani de ”democrație originală” am constatat că răul de fond al României pornește de la fraudarea alegerilor. De aceea vom face toate eforturile pentru a impune o procedură care să nu mai permită fraudarea alegereilor. Avem elaborat, deja, un proiect de lege în acest sens și avem soluția tehnico-informatică realizată la nivel demonstrativ,

2) Promovarea strategiilor de largă consultare publică și a mecanismelor democrației participative complementare democrației reprezentative (democrația mixtă); Analiza diagnostic și evaluarea situației economico-sociale în care se află România în raport cu aspirațiile românilor și, comparativ, cu modelele economico-sociale ale țărilor dezvoltate ale UE.

3) Sustinerea promovarii unei legi electorale care să nu mai permită fraudarea alegerilor; Se vor clarifica ”Listele electorale permanente” care constituie baza de la care se începe, practic, democrația și manifestarea ei prin vot. Instituirea Registrului electoral pentru vot în care toți cetățenii care doresc să voteze, de 5

Pagina 6

oriunde , din țară și din lume, se vor înscrie cu minim 30 zile înaintea scrutinului. În funcție de numărul și locul în care se află cei înscriși, se vor dimensiona și realiza atâtea secții de vot câte sunt necesare pentru ca toți cetățenii să poată vota în condiții de siguranță și confort. Pentru minim 2 cicluri electorale se va menține buletinul de vot tipărit pe hârtie cu elemente de siguranță (ca la bancnote) iar buletinele de vot vor fi înseriate și vor avea un cod QR. Numărul de înseriere, respectiv QR-ul, va fi acoprit (cu foiță, ca la PIN -ul pentru card sau vopsea răzuibilă) până la deschiderea urnelor când se va descoperi numărul de înseriere care va permite o reală verificare a votului multiplu. Toate facilitățile informatice vor fi introduse (web cam-uri în secțiile de vot, citirea fiecărui buletin de vot în fața web cam, afișarea pe net a procesului verbal privind rezultatul voturilor, numărătoarea paralelă a voturilor și

scoaterea din procesul electoral a instituțiilor militarizate. (Avem elaborat un proiect de lege în acest sens. Adoptarea acestui proiect ar face imposibilă fraudarea alegerilor)

4) Reducerea numărului de parlamentari la 350 cu păstrarea structurii bicamerale a Parlamentului: 1o1 senatori și 249 deputați.

5) Elaborarea unei Legi organice care să precizeze clar modul în care se exercită controlul reciproc al puterilor în stat pentru realizarea echilibrului puterilor în stat.

6) Revizuirea Constituției - Se va face pe bază de consultări cu Guvernul, Parlamentul, societatea civilă pentru realizarea unei platforme comune în vederea revizuirii Constituției.Trebuie delimitată mai clar limita separațiilor puterilor în stat precum și necesitatea controlului reciproc al acestor puteri. Principalele aspecte ale revizuirii Constituției vor fi dezbătute și prezentate într-o anexă separată. (Avem în vedere, ca model, Constituția Californiei)

7) Organizarea unui Referendum privind familie naturală.

8) Elaborarea legilor privind serviciile de intelligence ale României cu modernizarea și dimensionarea acestora similar celor mai avansate țări din UE sau USA și Marea Britanie.

9) Modificarea legislației privind ONG și statuarea faptului că ONG cu preocupări și implicații politice să respecte aceleași condiții de finanțare ca ale partidelor politice.

10) Instituirea principiul constituțional potrivit căruia nicio instituție sau autoritate publică nu-și poate desfășura activitatea fără să fie supusă unui mecanism de control.

11) Luarea în dezbatere a funcționării firmelor acoperite ale serviciilor și propunerea eventualei lor treceri în domeniul public.

B. Economie generală

15 Elaborarea unei strategii de dezvoltare complexă a României având ca bază necesitatea ca prin politicile sale statul să „să asigure cetățenilor un nivel de trai 6

Pagina 7

decent” (Această strategie va fi elaborată sub forma unui proiect de țară care, ca urmare a dezbaterii publice ar putea fi îmbunătățită. Avem în vedere strategia elaborată de Academia Română și propunerile forțelor politice și ale cetățenilor)

16 Promovarea unei strategii de Inventariere a patrimoniului de resurse, a patrimoniului imobiliar și determinarea corectă a numărului de cetățeni pe care îi are România.

17 Inițierea de programe speciale privind întoarcerea românilor acasă pe baza unui program investițional multianual precum și a experienței pe care românii au acumulat-o lucrând în străinătate.

18 Valorificarea experienței românilor care lucrează sau au afaceri în afară, prin crearea unui mediu de afaceri prietenos, cel puțin similar mediului din țările care încurajează afacerile. Japonia nu are resurse. Și cu toate acestea, iată, japonezii au făcut din țara lor o țară fabuloasă. După război, mulți jaonezi au fost trimiși la Krupp, în America, Marea Britane etc. S-au perfecționat, s-au întors acasă și, împreună cu japonezii din țară, au construit ce vedem astăzi, minunea de țară care este Japonia. Noi avem resurse. Avem, iată, acum o DIASPORA cât o țară. Oameni care au luat viața în piept și care s-au descurcat singuri. Care au învățat, care s-au perfecționat. Și au făcut-o pe banii lor, cu eforturie lor. Au învățat că se poate și altfel și au acumulat o extraordinară experiență. Diaspora noastră este o COMOARĂ în adevăratul sens al cuvântului. Iar renașterea Românie nu va putea fi făcută fără contribuția acesteia. Trebuie realizate doar condițiile ca această

diasporă împreună cu românii din țară să fie cointeresați, să se implice să-și valorifice inițiativele, creativitatea aici în România. Și da, România poate deveni Tigrul Europei.

19 Reevaluarea diasporei, considerarea acesteia ca unul dintre cei mai importanți parteneri sociali și inițierea și consolidarea relațiilor cu aceasta.

20 În viziunea noastră, trebuie neapărat ca diaspora să poată fi integrată în politicile publice ale Statului român.

21 Posibilitatea contractării directe dacă prețurile de achiziție se înscriu în media contractelor europene pentru același tip de lucrare.

22 Recuperarea resurselor naturale înstrăinate ilegal și exploatrea transparentă și în regim public privat a acestora. (cu protejarea mediului ambiant si a „peisajului” arheologic).

23 Verificarea din punct de vedere legal a tuturor retrocedărilor și privatizărilor și răscumpărarea sau confiscarea acelora în care nu s-au îndeplinit obligațiile contractuale ori s-au comis ilegalități

24 Contorizarea tuturor extracțiilor de orice fel.

25 Revizuirea tuturor redevențelor, alinierea lor la valorile internaționale din țările europene dezvoltate și renegocierea tuturor redevențelor aflate în plată.

26 Introducerea Webcam-urilor pe toate șantierele de construcții. 7

Pagina 8

27 Realizarea unui sistem de informare și publicitate cu privire la prețurilor din țările europene și din zonele de graniță. În România sunt multe prețuri peste cele europene.

28 Creșterea numărului de piețe și centre de comercializare pentru a mări oferta.

29 Participarea salariaților la profit în contextul opțiunii noastre pentru un ”capitalism etic”

C. Digitalizare

30 Realizarea unui parc tehnologic în care să se pună accentul pe tehnologiile de ultimă generație, digitalizarea și automatizarea producției, a produselor și a serviciilor bazate pe inteligența artificială, IoT, robotică, biotehnologii, imprimarea 3D

31 Vom promova și dezvolta tehnologiile Big Data ca ”nouă generaţie de tehnologii şi arhitecturi, proiectate pentru a extrage valoare economică din volume foarte mari de date de o largă varietate, prin asigurarea unei viteze ridicate de captare, descoperire şi/sau analiză” ; arhitecturi specializate. BDAF (Big Data Arhitecture Framework), Ecosistemul Hadoop, tehnologii suport pentru infrastructură etc. Vom lua măsuri pentru accesarea acestor tehnologii în special de către IMM-uri.

32 Diseminarea și implementarea pe scară largă a tehnologiilor realizate în parcul tehnologic precum și a tehnologiilor de ultimă generație realizate la nivel mondial.

33 România va avea ca obiectiv strategic situarea printre liderii mondiali în domeniul inovării și sustenabilității în promovarea noilor tehnologii și interrelaționarea acestora cu zona investițională, resursele umane, protecția mediului, schimbările climatice, mediul de afaceri și administrație.

34 Vom avea în vedere reproiectarea managementului resurselor naturale și a lanțurilor de producție industrială având ca țintă economia circulară cu eficiență sporită.

35 Vom stimula investițiile în domeniile: editare gene, care vor da un impuls agriculturii durabile, imprimare 3D, tehnologii cuantice, noi tehnologii de calcul și comunicare, senzori, interconectarea obiectelor etc.

36 Vom stimula cercetările în domeniul siguranței cibernetice și vom organiza o unitate de intervenție rapidă în domeniul atacurilor cibernetice care va avea atât un rol de prevenție cât și de intervenție rapidă în cazul tentativelor și sau atacurilor cibernetice.

37 În viziunea noastră, digitalizarea României va trebui să elimine birocrația excesivă și să asigure servicii publice cu privire la acte, documente, petiții etc. online. 8