Ediția 2021

Pagina 9

38 Totodată, digitalizarea trebuie să permintă cunoașterea, live, în orice moment a situațiilor privind încasarea impozitelor și taxelor la orice nivel local și național.

39 În paralel cu aceste măsuri vom iniția programe de reconversie profesională și de pregătire de specialiști în noile tehnologii.

40 Vom iniția un amplu program de ”alfabetizare” digitală a tuturor cetățenilor care nu au cunoștințe în acest domeniu. Cu scopul de a-i familiariza cu utilizarea principalelor terminale de uz curent: telefon, tabletă, computer

D. Finanțe publice

41 Vor fi digitalizate integral. Ca obiectiv avut în vedere, toți cetățenii trebuie să-și achite taxele și impozitele datorate către stat. Minsitrul de finanțe și premierul trebuie să aibă în birou, monitoare de mari dimensiuni, pe care să fie afișată, live, situația încasărilor de taxe și impozite. Aceasta presupune realizarea unui sistem informatic performant și fiabil la care să fie racordate într-o arhitectură structurală ierarhică, toate terminalele emitente de bonuri și facturi fiscale.

42 Vom analiza și supune dezbaterii publice posibilitatea trecerii de la impozitul pe profit la impozitul pe venit. Este singura soluție ca toată lumea să plătească taxe și impozite.

43 Vor fi introduse web-cam-uri, care vor transmite live, în vămi.

44 Prin aceste măsuri și altele se va pune stop jafului, evaziunii și corupției. După calculele noastre, anual, România pierde încă un buget.

45 Vom face toate demersurile, la nivelul UE, pentru ca deficitul de 3% plus 0,5% ajustorul de deficit, pentru țările nedezvoltate, să ajungă la cel puțin 8%. Sub condiția ca tot acest deficit să se regăsească în investiții. Numai așa se poate reduce decalajul dintre țările europene dezvoltate și țările nedezvoltate.

46 Vom înființa o agenție de monitorizare comparată a corupției în România și în lume

47 Vom introduce în criteriile de participare la licitațiile pentru achiziții publice a unui punctaj care să reflecte taxele și impozitele plătite statului român de către participant.

48 Impozitarea progresivă a dobânzii ca modalitate pentru aducerea dobânzilor din România la nivelul dobânzilor din UE:

49 Recuperarea datoriilor externe ale României indiferent de țară și indiferent de timp.

50 Trecerea în maxim 4 ani la moneda euro. Va pune capăt devalorizării permanente a monedei naționale și nu se vor mai rata toate țintele de inflație ca

9

Pagina 10

până acum. Iar românii vor putea capitaliza ”capital real sustenabil” nu capital volatil ca până acum.

E. Industrie

51. Reindustrializarea României în parteneriat public, privat și public-privat și stabilirea de priorități sectoriale de dezvoltare a României. Se va considera prioritate națională utilizarea fondurilor structurale și se va simplifica accesul la aceste fonduri vizându-se absorbția acestora 100%. Se va iniția un vast program de reindustrializare și de investiții publice finanțate din fonduri atrase sau împrumutate, pe termen lung, de la organisme financiare internaționale și de la diverse fonduri suverane de investiții pentru sănatate, educație, infrastructură. (anexă lista principalelor obiective de investiții)

52. Stimularea liberei inițiative. Relansarea activității sectorului privat ca principalul producător de valoare adăugată și cel mai mare furnizor de taxe și impozite care alimentează bugetul. Stimularea și revitalizarea acestui sector va avea ca efect creșterea veniturilor bugetare care vor permite și creșterea salariilor în instituțiile publice.

53. Stimularea introducerii în fabricație a invențiilor, de către oricine, din țară sau străinătate și scutirea acestora de impozitul pe profit (sau altă posibilitate de stimulare în situația că se va renunța la impozitul pe profit și se va trece la impozitul pe venit) pe o perioadă de 5 ani. Creșterea investițiilor în sectorul privat în materie de creativitate, respectiv, cercetare - dezvoltare, inventică și inovare.

54. Considerarea IMM-urilor drept cheia dezvoltării economice a României și luarea de măsuri în scopul sprijinirii înființării și funcționării acestora

55. Exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră. Înființarea unei companii specializate care să achiziționeze un număr de platforme marine pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră.

56. Valorificarea prin gazeificare, fără emisii poluante, a cărbunelui

57. Redeschidere mine de cărbune

58. Redeschidere mine de aur

59. Redeschidere alte mine

60. Valorificarea prin gazeificare a deșeurilor menajere

61. Extracție petrol din Marea Neagră

62. Producerea de utilaj petrolier

63. Producerea de utilaj energetic

10

Pagina 11

64. Revitalizarea industriei de rafinare.

65. Relansarea petrochimiei.

66. Revitalizarea altor industrii pe baza propunerilor venite din partea comunităților locale.

F. Agricultură

67. Suntem pentru o agricultură performantă prin incurajarea fermierilor autohtoni ridicați prin efort propriu licit. Avem ca obiectiv implementarea unui program de irigații din apele de suprafață și subterane care, în 10 ani, să conducă la irigarea întregii suprafețe arabile a României. Vor fi introduse sisteme de supraveghere cu web-cam fixe și mobile (cu drone dotate cu web-cam) a sistemelor de irigații coroborat cu înăsprirea pedepselor pentru oricine atentează la integritatea acestora)

68. Un alt obiectiv îl constituie procesarea cât mai aproape de producție a produselor agricole cultivate în țara noastră și realizarea unei rețele de desfacere a acestora la nivel național.

69. Agricultura va trebui să beneficieze de un amplu program investițional.

70. Max 5% din pământul României să poate fi vândut persoanelor străine. Ce s-a vândut peste acest procent trebuie răscumpărat.

71. Se va implementa un vast program de împăduriri, inclusiv, în zonele accidentate, cu ajutorul dronelor.

72. Se va implementa principiul potrivit căruia tăierea pădurilor se va face astfel: cine dorește să taie o a numită suprafață de pădure trebuie să planteze, în prealabil, o suprafață de teren dublă iar tăierea să poată fi făcută numai după trei ani de la plantare cu un randament de prindere a copacilor de 90%. Diferența de copaci care nu s-au prins trebuie replantată.

G. Transporturi

73. Realizarea unei rețele de autostrăzi de cel puțin 4.000 Km și modernizarea a 2.000 km drumuri naționale.

74. Lărgirea drumurilor naționale și montarea de separatoare de sens (de regulă cu role) având ca obiectiv diminuarea cât mai aproape de zero a accidentelor și, în special, a deceselor în urma accidentelor rutiere.

75. Înființarea a 5 companii de tranaport maritim

76. Realizarea unui sistem de transport cu trenuri de mare viteză.

77. Realizarea de lucrări de întreținere, reparații și reînnoirea infrastructurii feroviare.

11

Pagina 12

78. Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii coridoarelor feroviare internaţionale. Predeal-Braşov-Sighişoara-Curtici, Arad-Timişoara-Craiova-Calafat etc.

79. Refacerea flotei aeriene.

80. Montarea de separatoare de sens pentru alte drumuri rutiere în afara celor naționale, centuri ocolitoare (separatoare metalice, din beton, cu role centrale și laterale),

H. Infrastructură

81. Extinderea rețelei naționale de alimentare cu gaze naturale pentru întreaga țară.

82. Realizarea unei noi conducte magistrale pentru transportul gazelor naturale din Marea Neagră în zona europeană cu derivații pentru asigurarea necesarului de gaz pentru România.

83. Realizarea de investitii în îmbunătăţirea infrastructurii de apă și canalizare pentru modernizarea spaţiului rural în proporţie de 100%.

84. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii educaționale.

85. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de sănătate.

I. Turism

86. Turismul este intrinsec legat de rețeaua de drumuri, căi ferate, linii aeriene, linii maritime și fluviale, infrastructura de cazare și masă. Prin urmare, modernizarea și dezvoltarea acestora vor contribui la dezvoltarea turismului.

87. Vom propune și susține iniţiative public-private privind turismul de orice fel (destinaţii, calitatea serviciilor, promovarea externă, infrastructură, management)

88. Armonizarea permanentă a legislaţiei și reglementărilor din turism cu evoluția situației turismului și cu legislația europeană în materie având ca obiectiv simplificarea acesteia și corelarea cu propunerile operatorilor din turism.

89. Vom pune la dispoziția unor mari turoperatori spații sau terenuri pentru înființarea de către aceștia a unor reprezentanțe ale acestora în România.

90. Identificarea unor terenuri pentru înființarea unor noi staţiuni turistice în care statul va investi în infrastructura de căi de comunicație și utilități urmând ca investițiile în infrastructura hotelieră, restaurante agrement și divertisment să fie făcută de investitori privați, din țară sau din afară.

91. Inițierea unor programe de reabilitare și modernizarea a unor stațiuni turistice existente precum și a a infrastructurilor adiacente acestor stațiuni.

12

Pagina 13

92. Inițierea a unui număr de trasee turistice care să valorifice diverse tematici de interes turistic și punerea în valoare a site-urilor cu potențial turistic precum și a istoriilor și legendelor legate de acestea.

93. Realizarea unui mare parc de distracții la nivel național.

94. Creșterea rolului voucherelor de vacanță în stimularea unor destinații turistice care necesită susținere.

95. Îmbunătăţirea mecanismelor de perfecționare a calităţii personalului din turism

96. Dezvoltarea, pe lângă Drumul vinului și a altor drumuri ca de exemplu ”Drumul tardițiilor de Crăciun”, ”Drumul tradițiilor de Paște”, ”Drumurile lui Dracula”, ”Drumul haiducilor”, ”Drumul Sării”, Drumul Peșterilor”, ”Drumurile Transhumanței”, Drumurile Cetăților Dacice” ”Drumurile Meșteșugurilor” etc.

97. Implementarea unui Program de promovare a destinaţiei turistice ” România” pentru pieţe ţintă prioritare și recuperarea unor piețe pierdute.

98. Diversificarea gamei de divertisment în locațiile turistice.

99. Organizarea unor festivaluri și concerte de amploare și în alte zone ale țării în afara acelora în care se organizează în prezent.

100. Vom pune accentul pe turismul durabil având ca ținte imediate:

1) Promovarea ecoturismului. 2) Dezvoltarea agroturismului, a turismului rural 3) Dezvoltarea turismului balnear. 4) Promovarea turismului cultural și a diversității culturale. 5) Produsele locale și respectul pentru tradiții; 6) Crearea de locuri de muncă; 7) Promovarea patrimoniului natural. 8) Promovarea biodiversității. 9) Respectarea autenticității socio-culturale a comunităților gazdă. 10) Conservarea patrimoniului construit, a vieții culturale și a valorilor tradiționale;

J. Finanțre - Bănci

101. Ținând seama de experința pe care România a acumulat-o în funcționarea băncilor sunt necesare, de urgență, cel puțin următoarele legi, aduse la zi în concordanță cu cele mai bune standarde în domeniu: a. Legea Băncii Naționale a României b. Legea creditului c. Legea Băncilor

102. Vom elimina monopolul privat al băncilor prin înființarea a 4 bănci comerciale de cu capital de stat și privat, care, în special în situații de criză și ca reacție la

13

Pagina 14

fenomenul de cartelizare a capitalului bancar, să permită statului să intervină în piața financiar bancară.

103. Bugetul și PIB-ul României vor trebui să devină, per capita, similare acelora din țările europene dezvoltate.

104. Realizarea Fondului suveran de investiții care să fie finanțat prin preluarea unui procent de cca. 10% din exploatarea tuturor resurselor naturale, astfel încât și generațiile următoare să beneficieze de aceste resurse.

K. Fonduri Europene

105. Un aspect important în ceea ce reprezintă perspectivele economiei Românie îl reprezintă absorbţia fondurilor europene. Acestea constituie o sursă de finanţare nerambursabilă deosebit de importantă cu toate că negocierea acestor fonduri a fost făcută, comparativ cu alte ţări europene, destul de nefavorabil pentru România. Astfel, în timp ce toate celelate ţări europene primesc de la UE sume de peste 2000 de eur pe cap de locuitor, România primeşte doar 1000 de eur. În plus, procedurile şi metodologiile de accesare a acestor fonduri sunt extrem de diverse, greoaie, birocratice şi, multe dintre ele sunt atinse de corupţie

106. În acest sens este absolut necesară simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene şi schimbarea modului de atribuire a contractelor. În sensul că, în cadrul unei competiţii de proiecte vor trebui finanţate toate proiectele care au îndeplinit criteriile de evaluare. O nouă competiţie să fie posibilă numai după ce au fost finanţate toate proiectele care au îndeplinit criteriile de finanţare. Modalitatea de acum presupune mult efort şi rămân mii de proiecte nefinanţate. De exemplu la măsura 322, de modernizare a spaţiului rural, au fost depuse în 2008 aproape 2300 de proiecte din care au fost finanţate doar vreo 300. Prin urmare au rămas c c a . 2000 de proiecte care în câteva luni, după o actualizare care s-ar putea face rapid, ar putea fi finanţate şi contractate. Şi acestea ar aduce, în câteva luni, o infuzie de capital de aproape 10 miliarde de eur, fonduri nerambursabile! Toate aceste proiecte, pentru a fi puse în operă, vor

genera cerere de forţă de muncă, produse şi servicii care, de asemenea, vor fi purtătoare de taxe, impozite şi contribuţii care vor alimenta bugetul şi vor contribui la alinierea salariilor din România la salariile occidentale. În concluzie, fondurile europene trebuie să devină o prioritate naţională şi trebuie întreprinse acţiuni ferme, rapide şi concrete pentru absorbirea lor 100%. Procedurile actuale parcă sunt făcute să împiedice absorbţia acestor fonduri.

L. Fiscalitate

107. Analiza diagnostic și evaluarea sistemului fiscal-bugetar, simplificarea procedurilor privind fiscalitatea, relaxarea fiscală și diminuarea cuantumului, acolo unde este posibil, a taxelor și impozitelor practicate în România astfel încât, țara noastră să devină atractivă pentru investiții.

108. Inițierea și pregătirea de negocieri la nivelul UE privind posibilitatea depășirii deficitului bugetar de la 3% până la minim 8% din PIB, pentru țările europene 14

Pagina 15

nedezvolotate din zona estică. Acest deficit trebuie să se regăsească în investiții. Numai astfel se poate atinge obiectivul ajungerii din urmă a țărilor UE dezvoltate economic. Altfel, niciodată nu se pot diminua sau elimina decalajele dintre țările europene bogate și cele sărace.

109. Introducerea, la alegerea contribuabilului, a posibilității de plată a impozitului pe profit, (cu controalele fiscale aferente) sau pe cifra de afaceri (cu diminuarea sau eliminarea acestor controale.)

110. Digitalizarea colectării taxelor și impozitelor. Cu obiectivul creșterii volumului încasărilor cât mai aproape de 100% din sumele datorate. Și atingerea țintei ca, în cabinetele ministrului finanțelor și premierului, să se amplaseze câte , un ecran pe care să fie afișate în timp real, situația încasărilor la buget, a sumelor datorate și a cheltuielilor făcute. (execuția bugetară)

111. Introducerea principiului potrivit căruia nici o taxă sau impozit nu se poate aplica mai devreme de un an de la data publicării în Monitorul Oficial a actului normativ care o instituie. Acest principiu va oferi mediului de afaceri predictibilitate și posibilitatea de adaptare anticipată a politicii proprii de dezvoltare.

112. Realizarea unei baze de date detaliate privind terenurile, suprafețele construite, precum și a bunurilor mobile pentru care se plătesc impozite și taxe.

113. Redimensionarea și adaptarea forței de muncă din aparatul fiscal-bugetar, similar țărilor europene, corelat cu procesul de digitalizare și cu asigurarea unor sume compensatorii pentru personalul disponibilizat.

M. Mediu

114. România curată va fi strategia potrivit căreia toate aspectele de mediu, pentru toate zonele țării, vor fi supuse dezbaterii publice și vor face obiectul unor programe detaliate care să vizeze toate problemele de mediu. (aer, apă, păduri, inundații, cutremure, schimbări climatice, deșertificare, eroziune, alunecări de teren, poluare de toate felurile)

115. Râuri curate Vom elabora un amplu program de viabilizare a tuturor râurilor țării astfel încât apele să redevină limpezi și fauna acestora să renască. (viabilizarea raurilor ar trebui să se facă nu prin betonarea malurilor acestora, ci prin renaturarea lor, adica prin curatarea malurilor si refacerea mediului natural cu arbori si tufisuri care sa impiedice eroziunea malurilor si sa franeze viteza cursului de apa, De la caz la caz, specialiștii vor decide. Un exemplu de urmat este fluviul Rhin din Germania)

116. Vom realiza un program de prevenire a inundațiilor astfel încât toate localitățile țării să fie protejate.

117. Aer curat Toate orașele țării și toate localitățile cu obiective industriale vor avea stații de monitorizare a calității aerului interconectate la o rețea națională de monitorizare a calității aerului în România și racordat la sistemele europene în domeniu. 15

Pagina 16

118. Vom realiza o strategie pe termen lung de trecere a autovehiculelor pe combustibili pe autovehicule electrice sau pe bază de hidrogen.

119. Vom realiza o strategie energetică bazată pe energia hidroelectrică, inclusiv valurile marine, eoliană și fotovoltaică.

120. Vom trece toate termocentralele de pe cărbune pe gaz.

121. Vom realiza, la nivelul întregii țări, un număr de cca. 70 de fabrici de gazeificare, fără emisii poluante, a deșeurilor menajere. Prin trecerea gazului obținut, care conține macromolecule, gudroane etc. printr-o cameră închisă, în jet de plasmă, se obține Syngaz, un gaz chimic pur care poate fi utilizat în petrochimie și în alimentarea termocentralelor. În acest mod, o problemă de poluare este transformată într-o sursă de energie regenerabilă, toate cele cca. 7 milioane de tone de deșeuri menajere, generate anual de România, urmând a fi transformate, fără emisii poluante, în Syngaz.

122. Tăierea unor suprafețe de păduri se va putea face numai după plantarea unei suprafețe duble de pădure și numai la 3 sau 5 ani de la plantare cu condiția ca 90% din copacii plantați să se fi prins. Diferența până la 100% se va replanta. În acest fel nu vom bloca activitatea economică și în 10 ani vom putea replanta suprafața defrișată și neplantată.

N. Justiție1

123. Pornind de la realitatea că 80% dintre cetățernii români nu au încredere în Justiția din România, MCV-ul trebuie denunțat și respins definitiv. A devenit un simplu mijoc de șantaj în mâna unor forțe din interior care îl folosesc din plin și care, iată, ne-au adus în situația în care practic, Justiția este decredibilizată. De aceea sunt necesare măsuri revoluționare și ferme pentru ca justiția să-și recapete credibilitatea și demnitatea necesare unei puteri separate a statului de drept. Judecătorii nu fac, nu trebuie să facă și nu trebuie lăsați să facă legi. Legile le face Parlamentul într-un stat de drept în care există o reală separație a puterilor.

124. Trebuie introdus controlul prin sondaj al modului în care se judeca in România. Astfel, înainte de a judeca, magistrații vor gândi de doua ori. Pentru ca orice dosar, prin tragere la sorti, ar putea fi controlat. Și, acolo unde se constata incompetenta sau corupție, magistratul respectiv trebuie scos din corpul judecătorilor.

125. Procesele în care completele de judecată nu au fost repartizate aleatoriu să fie revizuite. Toate dosarele mușamalizate trebuie redeschise Procesele civile și

1 După dezvăluirile oripilante privind modul cum s-au înscenat și fabricat dosare și s-au falsificat probe, este nevoie de soluții reparatorii. Pentru că foarte mult din ce am avut noi în materie de "Justiție" a fost, în fapt, "Injustiție". Sau chiar lanțuri de crimă organizată! De aceea, revizuirea la cererea părții care poate prezenta indicii rezonabile de judecare incorectă, a tuturor proceselor penale și civile, din perioada cât au funcționat protocoalele, se impune.

16