Ediția 2021

Pagina 17

penale din perioada protocoalelor și a judecătorilor cu dosare penale trebuie

REVIZUITE

126. Vom introduce principiul declarării conflictelor de interese, de incompatibilitate, de rudenie și de prietenie, în sensul că magistrații care vor judeca un proces vor declara că în acel proces nu se află în conflict de interese, incompatibilitate, relație de rudenie sau prietenie, afaceri etc. cu niciuna dintre părți (avocat, procuror, părțile care se judecă, martori) Înaintea începerii judecății în orice proces magistrații vor da o declarație sau vor rosti un astfel de jurământ sau își vor declina competența de a judeca într-un astfel de proces. De asemenea, când vor apărea alte părți în proces va declara același jurământ. Dacă se va dovedi că au încălcat acest jurământ, magistratul va fi sancționat iar procesul se va rejudeca. Este necesară o astfel de declarație întrucât s-a ajuns la situații indamisibile. Ginerele întocmește rechizitoriul, cumnata este apărător iar părintele, judecător, judecă!

127. Ocuparea exclusiv prin concurs a posturilor în Justiție

128. Procesele civile și penale din perioada protocoalelor și a judecătorilor cu dosare penale trebuie REVIZUITE Nu tot ce s-a judecat a fost judecat incorect dar este de notorietate că nu tot ce s-a judecat s-a judecat corect. În această perioadă au fost săvârșite infracțiuni adevărate, crime etc. A casa otova înseamnă a înlocui o nedreptate cu o alta. Casarea globală nu poate fi o soluție. Pentru că nu oferă niciun criteriu de a distinge între o judecată dreaptă și una nedreaptă. În plus rejudecarea, la fel ca în cazul revizuirii, presupune instanțe, timp, etc. Și, în fond, tot o rejudecare este. Prin urmare, problema, în sinteză, se rezumă la cum pot fi mărite ”capacitățile de judecare” ale României? (instanțe, judecători, servicii auxiliare etc.) Am putea apela la țările membre UE de a ne ajuta, cu un număr de cca 20 de instanțe fiecare? Ar fi cca 550 de instanțe. În perioada existenței protocoalelor, 2005-2018 toate procesele au fost influențate de aceste

protocoale și judecate de către judecători care fie au semnat astfel de protocoale, fie au avut dosare penale de intimidare, fie ambele, fie au fost intimidați, pur și simplu. Dar, cu siguranță, vor fi fost și procese corecte. Cum le decelăm pe cele corecte de cele incorecte? De aceea trebuie un filtru, admiterea la revizuire și apoi rejudecarea. Dar aceasta presupune timp, instanțe, judecători, resurse. De aceea ar trebui mobilizat tot ce se poate mobiliza din România și apoi apelat, nu la un Tribunal internațional ci la 550 de instanțe internaționale! Procesele civile și penale judecate de către judecători care aveau dosare la DNA, adică erau șantajați, trebuie rejudecate

129. Generațiile următoare trebuie protejate de infracțiuni la drepturile fundamentale ale omului prin imprescriptibilitatea acestor infracțiuni

130. Înființarea ”Registrului național al dosarelor penale” care va trebui să pună capăt tergiversării soluționării dosarelor și menținerii acestora pe rol, ani de zile, în scop de șantaj.

131. Extinderea termenelor de prescripție pentru toate dosarele din perioada cât au funcționat protocoalele secrete.

17

Pagina 18

132. Introducerea principiului privind răspunderea magistraților pentru erorile săvârșite în actul de judecată (malpraxis) precum și pentru judecările făcute greșit cu premeditare.

133. Repartizarea nealeatorie a dosarelor duce la anularea judecării. Repartizarea aleatorie trebuie să se facă utilizând mijloace care să nu prezinte dubii și trebuie făcută public.

134. Falsificarea de probe care au avut ca efect condamnarea persoanelor nevinovată să fie sancționată cu închisoare pe viață.

135. Denunțul fără probă trebuie scos în afara legii.

136. Denunțul mincinos sancționat cu 25 ani pușcărie

137. Martorii mincinosi sancționați cu 25 ani pușcărie

138. Procurorii trebuie separați de magistrați. Locul procurorului în sala de judecata trebuie să fie alături de avocat.

139. Corupția la nivel înalt, peste 50.000 euro trebuie sancționată cu închisoare pe viață. O dată pentru că infractorul este corupt și a doua oară că a înșelat alegători și a pozat în cetățean cinstit. Pentru bunurile dobândite prin corupție trebuie aplicată confiscarea extinsă.

140. Instigarea la denunț fals trebuie sancționată cu 25 ani pușcărie. Dacă fapta a condus la condamnarea unui nevinovat la o pedeapsă mai mare de 15 ani, sancțiunea va fi închisoarea pe viață

141. Trebuie instituit dreptul anchetatului de a-și înregistra toate depozițiile.

O. Educație

142. Educație - Realizarea acordurilor nationale politice, sociale si economice pentru ca educatia si sanatatea sa fie priorități de interes national sustinute de strategii de dezvoltare si finanțare garantate pe perioade de minim 10 ani. O strategie demografică și educațională a țării trebuie să pornească de la redresarea, reindustrializarea, și dezvoltarea României.

143. Dacă dorim ca România să evolueze şi să ajungă pe locul pe care îl merită trebuie să pornim de la ideea că şcoala românească a fost, este şi va fi o şcoală performantă cu toate acuzele, vicisitudinile şi greutăţile pe care diversele guvernări le-a aruncat asupra ei. Este adevărat, a mai produs şi chiulăi care ajunşi în funcţii de conducere au făcut mult rău ţării dar este deprte de formularea iresponsabilă a cuivă cum că ar „produce tâmpiţi”. Medaliile internaţionale obţinute de elevii români desfid această afirmaţie.

144. Însă pentru ca şcoala să devină ceea ce trebuie, adică instrumentul prin care se menţine şi se formează educaţional poporul român, trebuie schimbată viziunea managementului asupra ei şi trebuie pusă pe locul care i se cuvine în societate. 18

Pagina 19

Se spune că singura categorie care nu este obligată să se aplece în faţa Împăratului Japoniei sunt dascălii. Pentru că, spun japonezii, dacă nu ar exista dascălii nu ar exista nici Împăratul. Poate şi de aceea Japonia este acolo unde este.

145. Prin urmare, şi în România, trebuie schimbată poziţia şcolii în priorităţile naţionale şi trebuie regândit tot sistemul de salarizare al profesorilor. Trebuie pornit de la ideea că profesorul este şi el om, că are o familie, că are necesităţi şi aşteptări. Şi că trebuie să aibă un prestigiu intelectual şi societal neştirbit. Iar dacă nu are un salariu pe măsură, fie va pleca, fie îşi va dedica o parte din timpul care ar trebui dedicat şcolii, altor activităţi pentru a-şi asigura venituri şi din alte surse.

146. Pe de altă parte, Legea educaţiei naţionale, impusă cu forţa, prin asumarea răspunderii unui Guvern iresponsabil a distrus şi ce mai rămăsese bun din valorile şcolii româneşti. De aceea, o lege elaborată pe îndelete şi supusă unei largi dezbateri publice şi dezbaterii Parlamentului este absolut necesară. Şi care să preia modele din statele cu cele mai performante modele de învăţământ.

147. De asemenea regândirea sistemului salarial din învăţământ, aliniat celui din ţările europene dezvoltate este o condiţie sine qua non pentru ca şcoala românească să renască.

148. Este necesar ca universităţile româneşti să aibă o reală autonomie iar centralizarea şi dirijismul MEN trebuie să dispară. Trebuie impuse standarde de performanță aliniate la cele mai performante standarde din lume.

149. Lumea a progresat şi progresează nu pe ce este ori a fost tabelat, inexat, standardizat. Acestea sunt necesare pentru a asigura o anume calitate şi dezvoltare la un moment dat. Însă lumea a progresat şi progresează prin ce nu este tabelat şi indexat. Iar universităţile tocmai acest rol îl au. Să ducă lumea, mereu, cu un pas înainte faţă de ceea ce există, este tabelat şi indexat!

150. Cunoaşterea, creativitatea şi inovaţia reprezintă direcţiile de bază pe drumul spre competitivitate pe care orice universitate trebuie să le urmeze pentru a atinge excelenţa şi pentru a fi recunoscută ca valoare autentică în mediul academic actual.

151. Universitatea reprezintă vârful de lance al oricărui spaţiu socio-tehnico- economic dat.

152. Universitatea este deţinătore şi generatoare de capital intelectual, capital fără de care nicio societate nu poate progresa. Din această perspectivă, spaţiul academic poate şi trebuie să valorifice toate cunoştinţele şi informaţiile pe care cercetarea academică le pune la dispoziţia societăţii devenind instrumente de proiectare şi realizare a noii economii bazate pe cunoaştere. Iar toate acestea trebuie puse în slujba omului ele reprezentând noi exigenţe valorico-normative pentru această societate şi pentru management, astfel încât paradigma tehnologistă să fie înlocuită cu un alt set de paradigme centrate pe om.

153. Dacă în abordările tehnocentriste oamenii erau trataţi mecanicist şi consideraţi o verigă, de multe ori secundară, în cadrul sistemelor productive, 19

Pagina 20

tehnologia fiind esenţa, paradigma antropocentristă situează omul în centrul atenţiei. Astfel omul încetează de a mai fi o simplă „unealtă” şi devine baza de proiectare a sistemelor productive. Noul management, centrat pe om selectează şi recrutează oamenii din rândul acelora cu un nivel de pregătire cât mai ridicat, cu viziune superioară asupra muncii şi cu un orizont cultural care să-i permită o înţelegere cât mai aproape de realitate asupra valorilor organizaţionale din care face parte. Astfel apartenenţa la un brand, mândria şi calitatea produselor executate, cooperarea, autonomia decizională, consultarea permanentă, accesul la managementul participativ, învăţarea permanentă şi multe altele sunt trăsăturile pe care managementul postindustrial le urmăreşte, le stimulează şi le motivează. Până şi conservatorismul catolic a înţeles aceste necesităţi ale schimbării de viziune cu privire la rolul şi importanţa omului în societatea

contemporană. În acest sens, vizionarul Papă Ioan Paul al II-le, în enciclica Centesimus annus spunea: „Dacă, altădată, factorul decisiv al producţiei era pământul şi, dacă, mai târziu, acesta era capitalul, înţeles ca ansamblu de maşini şi de instrumente de producţie, astăzi factorul decisiv este din ce în ce mai mult omul însuşi, altfel spus, capacitatea sa de cunoaştere care se manifestă în know how, capacitatea sa de organizare solidară şi capacitatea sa de a sesiza şi de a satisface nevoile altora”

P. Sănătate

154. Sănatate - Realizarea acordurilor nationale politice, sociale si economice pentru ca educatia si sanatatea sa fie priorități de interes national sustinute de strategii de dezvoltare si finanțare garantate pe perioade de minim 10 ani. O strategie demografică a țării trebuie să pornească de la redresarea, reindustrializarea, și dezvoltarea României. Totodată va fi elaborată o strategie de asigurare a sănătății populației.

155. Faţă de situaţia grea din sănătate poziţia noastră este următoarea: trebuie elaborată o Lege a sănătăţii care să fie supusă unei serioase dezbateri publice şi parlamentare. În cadrul acestei legi, printre altele, trebuie să fie clar prezentate drepturile reale ale cetăţenilor în domeniul sănătăţii şi trebuie precis definite raporturile dintre instituţiile sanitare de stat şi cele private astfel încât să se elimine parazitarea instituţiilor de stat de către cele private şi să se instituie o competiţie reală şi loială între acestea. În momentul de faţă, se pare, instituţiile sanitare de stat participă semnificativ doar la costuri şi deloc la beneficii.

156. De asemenea se impune ca prioritate naţională alinierea treptată a salariilor din sănătate la salariile europene. Este singura soluţie de a opri hemoragia de medici şi alt personal din unităţile sanitare.

157. Ar trebui tranşată situaţia învăţământului superior medical înfiinţându-se burse pentru necesităţile de cadre medicale care urmează să lucreze în instituţiile de sănătate publică de stat. Şi găsite soluţii pentru cei care învaţă pe bani publici din România şi apoi prestează servicii de sănătate pentru cetăţenii altor state. Ne gândim la propunerea, la nivelul UE, de constituire a unui fond european de solidaritate europeană care să fie distribuit ţărilor furnizoare de specialişti în domeniul sănătăţii, proporţional cu numărul acelora care pleacă dintr-o anumită ţară. 20

Pagina 21

158. În viziunea noastră se impune necesitatea unui acord naţional privind sănătatea pe mai mult de 10 ani.

Q. Sport

159. Vom integra sportul în cadrul strategiei naționale de sănătate. Și ne vom preocupa ca oricare cetățean al țării, care dorește, să poată practica o formă de sport. De la cele mai mici vârste până la senectute.

160. Strategia se va baza pe următoarele etape / activități: INFORMARE -

PARTICIPARE - INIȚIERE - PRACTICARE - SĂNĂTATE – SELECȚIE

PERFORMANȚĂ – RE CUNOAȘTERE – RECOMPENSA RE - DISEMINARE

și va avea în vedere, exemplificativ, cel puțin următoarele:

a) încurajarea sportului de masa, a sportului și valorilor sale în școli, b) dezvoltarea centrelor sportive în localitățile rurale și urbane, c) susținerea şi promovarea sportului la nivel regional, d) desfășurarea de competiții sportive, promovarea sportului la nivel național şi internațional. e ) Vor fi avute în vedere desfășurarea de competiții–festivaluri sportive, preluarea / dezvoltarea taberelor sportive, înființarea de arene sportive etc. f) Fiecare localitate va avea o strategie privind dezvoltarea activităților sportive sau un capitol detaliat privind sportul în strategia generală a localității.

161. În toate localitățile se vor realiza centre de activități sportive, antrenament și selecție a celor mai performanți sportivi. Se va realiza astfel o largă bază pentru practicarea sportului, de exemplu, sub deviza ”Sportul sănătatea națiunii”. Această bază va constitui și o largă posibilitate de selecție a talentelor sportive. Procesul de selecţie a copiilor şi juniorilor pentru toate tipurile de sporturi va avea ca obiectiv selecţia acestora pentru activitatea sportivă de performanţă.

162. Se vor introduce bugete pentru asigurarea hranei și echipamentelor pentru sportivii selectați

163. Vor fi introduse orele de sport în toate programele de învîțământ și vor fi gândite formule de stimulare a elevilor și studenților pentru a partcipa activ la orele de sport. Scutirile de a participa la aceste ore vor fi eliberate numai de comisii alcătuite din minim 3 medici. Cu posibilitatea de contestare și verificarea a deciziilor acestora și cu sancționarea drastică a deciziilor care nu respectă capacitatea elevului/ studentului de a desfășura activități sportive.

164. Avem în vedere introducerea unor activități de tip sportiv, inclusiv în activitățile productive. S-a constatat că ignorarea activităților sportive a afectat grav starea sănătății națiunii. Procentul persoanelor obeze a crescut într-un ritm nepermis de mare. Este necesară conștientizarea populației cu privire la alimentația sănătoasă și implementarea unor programe care să asigure condițiile necesare unei alimentații sănătoase.

21

Pagina 22

165. La nivelul fiecărei localități se vor identifica locuri unde să se poată practica un minim de activități sportive.

166. În strategia națională privind sportul un rol important îl va avea diseminarea unor modele de activități sportive care să poată fi practicate de către oricine. La o bază de sport sau acasă. Acestea vor intra în categoria de informații de interes public și vor avea o durată de 5 minute.

167. Vom investi în realizarea unui număr de centre naționale de pregătire a sportivilor pentru toate disciplinele sportive care fac parte din programul Olimpiadelor și vom realiza structuri locale de antrenament și selecție a sportivilor.

168. Se vor lua măsuri instituționale și bugetare în vederea stimulării sportivilor de performanță pentru participarea la competiții internaționale și obținerea de rezultate foarte bune care vor fi premiate substanțial.

R. Cultură, mass media

169. Cultură -Realizarea Acordurilor politice si social-economice pentru ca sa fie aplicată o strategie centrată pe români și românism în context multicultural inclusiv prin sprijinirea creatorilor romani din diaspora bazat pe principiul avantajului reciproc al statului roman si al lor ca si creatori culturali. În același timp, vom respecta credințele tuturor minorităților. Totodată, suntem conștienți că statul român este unul laic și ne asumăm responsabilitatea ca, prin politicile și acțiunile noastre, să rămână un stat laic.

170. Vom realiza Panteonul național pentru cinstirea eroilor și a marilor personalități ale neamului nostru.

171. Vom milita pentru a nu se mai ațâța jarul istoriei și pentru a nu se mai culpabiliza generațiile actuale pentru crimele trecutului!

172. De asemenea vom acționa pentru omagierea trecutului și eroilor noștri. Vom aloca 1% din PIB pentru cercetări arheologice și punerea în valoare a tuturor vestigiilor istorice aflate pe teritoriul nostru.

173. Vom milita pentru recuperarea valorilor naționale culpabilizate sau învinuite pe nedrept. Nu vom mai admite amestecul niciunei entități în stabilorea și promovarea valorilor noastre.Vom realiza un muzeu al răului făcut românilor spre veșnică aducere aminte și spre a cultiva în rândul românilor ideea de a nu mai tolera niciodată agresiuni și crime împotriva poporului român.

174. Vom realiza un nou Muzeu Național de Istorie ale cărui exponate vor fi postate și în pagina virtuală.

175. Documentele istorice vor fi digitizate și postate pe internet

176. Vom acorda sumele necesare pentru ca un număr de 10-50 de cercetători să poată efectua cercetări în Biblioteca Vaticanului și alte biblioteci importante ale

22

Pagina 23

lumii (Spania, Franța USA, Istambul, Moscova, Ulan Bator, China etc.) pentru descoperirea și punerea în valoare a izvoarelor istorice cu privire la țara noastră.

177. Pentru toate site-urile și monumentele istorice precum și pentru toate urmele arheologice se vor edifica, acolo unde nu există, însemne cu plăci în limba română, în limbi de circulație internațională, și, în Transilvania, unde se află etnici maghiari, și în limba maghiară, care să descrie izvorul istoric respectiv. Toate aceste izvoare vor face parte și din secțiunea Muzeului Național Virtual.

178. Mass media - Promovarea prezenței si consultării mass-media la acțiunile de fundamentare a Acordurilor politice, sociale si economice; Televiziune independentă, televiziune a opoziției.

179. Departe de a considera mass media o vulnerabilitate, în viziunea noastră, presa trebuie să reprezinte cu adevărat o putere reală în statul de drept. Ştirile, informaţiile, luările de atitudine, analizele şi dezvăluirile din mass-media pot reprezenta adevărate bucle feed-back şi feed-before care pot oferi decidenţilor informaţii privind corecţiile necesare în funcţionarea instituţiilor statului şi în anticiparea şi prevenirea unor unor fapte antisociale. O democraţie puternică are ca valoare fundamentală libertatea cuvântului şi libertatea mass-media, ca expresie a pluralismului democratic modern.

180. Mass-media a contribuit şi contribuie decisiv la menţinerea valorilor democratice şi cenzurarea pornirilor totalitare. De aceea, ABR va avea relaţii comunicaţionale cu toate instituţiile media chiar dacă acestea pot avea, declarat ori nu, o anumită culoare politică şi chiar dacă îi sunt ostile. Luăm în calcul ca acreditarea reprezentanților mass media pe lângă oricare dintre instituțiile publice să nu mai fie aprobate de către acestea. Pentru că, s-a dovedit, jurnaliștii incomozi, care reprezintă, în fapt, interesul cetățenilor, de multe ori nu sunt acreditați. De aceea acreditare se va face prin simpla notificare a instituției de presă transmisă instituției publice. În cel mai rău caz, o astfel de notificare ar putea avea viza unei asociații profesionale (UZPR, Uniuni de creație, asociații ale televiziunilor etc.)

181. Oricine, în momentul în care a decis să intre în spaţiul public, trebuie să înţeleagă şi să fie conştient că va intra în atenţia mass-media. Se expune astfel interesului public legitim chiar dacă uneori acest interes este exagerat.

182. Cetăţenii au dreptul, ba chiar datoria, de a se interesa de cei pe care îi votează ori de cei care lucrează în instituţii publice pentru că activitatea şi deciziile acestora le influenţează destinele. Această cunoaştere vizează pregătirea, competenţele, capacitatea profesională, modul de comportare, moralitatea, sistemul relaţional şi alte aspecte care îi pot face vulnerabili astfel încât activitatea şi deciziile lor să nu mai fie puse, exclusiv, în slujba binelui public. Sigur şi aceştia au dreptul la intimitate iar presa, uneori, încalcă acest drept. Însă graniţa dintre interesul public şi intimitate este destul de fragilă şi volatilă. Iar când este vorba de imoralitate, de orice fel, interesul public trebuie să prevaleze. Pentru că imoralitatea intimă va avea efecte nefaste asupra moralităţii publice.

23

Pagina 24

183. Pentru corecţia exceselor de presă şi a încălcării legii de către aceasta codurile deontologice specifice şi legislaţia existentă sunt suficiente. Eventual, pot fi perfecționate. Șantajul de presă, dovedit, va fi aspru sancționat.

184. O problemă importantă cu privire la mass-media o reprezintă monopolurile mediatice şi mai ales, monopolrile mediatice de partid care pot restricţiona drastic accesul la libera informare al cetăţenilor. Acest aspect va trebui să constituie o temă de reflecţie în perioada următoare astfel încât să poată fi găsite soluţiile care să asigure dreptul la informaţia liberă şi pluralistă al cetăţenilor şi dreptul partidelor de a-şi face cunoscute platformele program şi activităţile politice. De aceea, considerăm că exercitarea oricărui control politic asupra instituţiilor media trebuie restricţionat

185. Sigur, nici mass-media nu poate fi perfectă. Însă activitatea acesteia, fiind de utilitate publică, nu poate fi cenzurată în nici un fel şi nici nu trebuie să fie controlată de instituţii politice din sistemul guvernamental sau parlamentar. Încălcarea legii de către mass-media nu poate fi constatată şi sancţionată decât de către instanţele de judecată sesizate de către cei lezaţi.

186. Un rol important în funcţionarea corectă a mass-media trebuie să-l aibă asociaţiile profesionale în baza codurilor deontologice şi de asemenea, organizaţiile societăţii civile. Vom promova o nouă lege a CNA în care membrii acestei instituții să fie aleși de către cetățeni pentru a se elimina politizarea acesteia.

S. Apărare

187. Respectarea angajamentelor Romaniei ca stat membru NATO si UE, precum si aplicarea Parteneriatului strategic cu SUA.

188. Consacrarea principiului potrivit căruia pentru înzestrarea armatei române se vor achiziționa mașini, utilaje și echipamente, exclusiv noi, de mare performanță și ultimă generație. Prin lege vor fi interzise achizițiile second hand pentru armată.

189. Realizarea unui program de revitalizare a întreprinderilor producătoare de mijloace și echipamente pentru Armată, retehnologizarea acestora și producerea numai a acelor produse care respectă standardele NATO.

190. Apreciem că politica actuală de apărare a României este una corectă, bine fundamentată şi răspunde obiectivului strategic „de integrare deplină în organizaţiile de securitate europene şi euro-atlantice, se realizează prin întărirea relaţiilor cu ţările occidentale şi consolidarea cooperării bilaterale şi multilaterale cu ţările din aria sa geografică. Prin urmare, cooperarea militară internaţională urmăreşte următoarele obiective: intensificarea colaborării cu structurile integrate de securitate europene şi euro-atlantice; susţinerea realizării Obiectivelor Forţei; extinderea şi amplificarea relaţiilor bilaterale cu ţările membre NATO; dezvoltarea unor relaţii militare de bună vecinătate cu statele din regiune; intensificarea cooperării cu celelalte state participante la Parteneriatul pentru Pace (PfP); menţinerea şi dezvoltarea cooperării cu armatele unor state din alte zone geografice ale lumii, care prezintă interes pentru România şi armata sa.” Astfel, în

baza acestei politici sunt garantate suveranitatea, independenţa, unitatea şi 24