Partidul Național Român

Ediția 2018

Programul politic al Partidului Național Român

2018 Program politicPDF
Document publicat de formațiunea politică Sursă verificată:

Despre această ediție

Program complet, 17 pagini, în PDF oficial. Metadatele fișierului indică 17 noiembrie 2018; pagina oficială Program Politic este datată inițial 28 octombrie 2018 și actualizată la 22 decembrie 2020. Anul 2018 descrie versiunea fișierului, nu o dată explicită de adoptare.

Conținutul ediției

Textul documentului

Această ediție nu are încă o structură pe capitole și propuneri. Textul extras poate conține diferențe de formatare față de documentul-sursă.

Pagina 1

PARTIDUL NAȚIONAL ROMÂN

PROGRAMUL POLITIC

1. Programul PNR ................................................................................... 2 2. Nevoia unei noi soluții politice............................................................ 2 3. PNR – continuatoare a direcției politice naționale .............................. 3 4. Libertate și drepturi depline pentru fiecare cetățean român ................ 4 5. Viziunea creștină ................................................................................. 4 6. Dimensiunea națională ........................................................................ 5 7. Statul .................................................................................................... 5 8. Legalitatea ........................................................................................... 5 9. Sănătatea națiunii ................................................................................ 6 10. Sistemul educațional............................................................................ 7 11. Apărarea țării ....................................................................................... 8 12. Orientarea economică .......................................................................... 9

13. Solidaritatea creștin-socială ............................................................... 12 14. Noile generații ................................................................................... 12 15. Oamenii satului românesc ................................................................. 13 16. Dreptul la credință ............................................................................. 13 17. Societatea civilă ................................................................................. 14 18. Administrația publică și politica internă............................................ 15 19. Minorităţile naţionale ........................................................................ 15 20. Politica externă .................................................................................. 16 21. Activitatea internă a PNR .................................................................. 16 22. Raporturile cu societatea și electoratul .............................................. 16 23. Unitatea forțelor naționale, conservatoare, creștin-democrate .......... 17 24. Raporturile cu alte formaţiuni - Competiţia democratică .................. 17

Pagina 2

2

PARTIDUL NAȚIONAL ROMÂN

PROGRAMUL POLITIC

“Ori punem pumnul în faţa furtunii, ori pierim.” Avram Iancu

1. Programul PNR

În cuprinsul prezentului program politic sunt definite cadrele doctrinare fundamentale asumate de PNR și sunt trasate direcţiile de acţiune ale partidului până la următorul congres. Programul este conceput în concordanţă cu prevederile statutului PNR şi, odată votat de congres, dobândește un caracter normativ pentru întreaga activitate a partidului.

2. Nevoia unei noi soluții politice

În România este nevoie de o abordare politică națională autentică, şi nu de conjunctură, capabilă să stimuleze şi să dinamizeze uriaşele forţe latente nemulţumite de felul în care este condusă țara. Electoratul român, lipsit de repere politice după 45 de ani de comunism, înfricoşat de acţiunile antisociale concertate de puterea postcomunistă și derutat de masivul aparat de propagandă controlat de cartelul trans-politic aflat permanent la putere, a votat în ultimii 28 de ani pentru minima stabilitate care îi era oferită de un stat paternalist şi nu pentru revenirea la primatul valorilor umane în ierarhia socială şi politică. Cu toate acestea, lupa sub care au fost privite acţiunile guvernanţilor a fost continuu menţinută. Cetățenii au sperat de fiecare dată că guvernantii vor respecta ceea ce au promis, că nu sunt orbiți de privilegiile puterii, că ştiu să-şi recunoască

greşelile atunci când greșesc – într-un cuvânt că sunt, că pot fi oameni morali, oameni de omenie. Din păcate, sub măritorul lupei s-au putut vedea lideri care nu numai că au avut abateri morale dar, în principal, au fost târziu sau deloc sancţionaţi chiar în interiorul partidelor care au guvernat țara. Decepţia populaţiei a fost, de fiecare dată, uriaşă, iar sancţiunile aplicate la alegerile care s-au succedat au fost mereu sub forma “votului negativ” sau “răzbunător”.

Pagina 3

3

Experienţa ne-a arătat, cel puțin în ultimele decenii, că nu numai în România, dar şi în alte ţări, foarte mulţi politicieni s-au întrecut în a nega şansele unei lupte electorale dacă principalele criterii puse în joc sunt cele morale, şi aceasta în pofida faptului constatat de toată lumea că, atunci când un preşedinte, prim-ministru sau ministru este contestat, principalul domeniu al acuzelor vizează moralitatea lui, și abia în plan secund performanţele lui economicosociale. Sarcina pe care şi-o asumă astăzi PNR și toți cei care militează pentru valorile naționale, conservatoare și creștine, este extrem de grea, mai cu seamă după eșecul unei coaliții creștin-democrate în primul deceniu post-decembrist, dar este vitală pentru România. Suntem în situaţia pe care o invoca în mod tragic Avram Iancu: “Ori punem pumnul în faţa furtunii, ori pierim”. Aceste cuvinte, spuse pe marginea prăpastiei atunci, în sec. al XIX-lea, sunt actuale şi acum.

Dorim o administrare responsabilă a ţării, realizată cu patriotism şi competenţă. Obiectivul principal al Partidului Național Român este recăpătarea suveranităţii reale a României sau, altfel spus, românizarea statului român, care este român cu numele dar prea puțin prin acțiunile și politicile sale. Dorim redobândirea dreptului de decizie al cetățenilor români pentru viaţa lor în tot ceea ce înseamnă funcţionarea statului şi a societăţii româneşti. Un stat este puternic numai în măsura în care se susţine pe o comunitate umană demnă şi stăpână pe soarta ei şi poate sluji eficient trebuinţelor acesteia.

3. PNR – continuatoare a direcției politice naționale

Partidul Național Român își propune să urmeze direcția politică națională, așa cum a fost ea consacrată istoric prin intervenția unor întregi generații de iluștri înaintași, angajați în plan politic și cultural în slujba României și a poporului român. România are nevoie de un partid complet independent de sistemul politic aflat la conducerea țării în ultimele decenii. Prin doctrina pe care o formulăm și ne-o asumăm, național-democrația, propunem o sinteză a abordărilor politice ale dreptei istorice românești, receptivă la experiența democrațiilor avansate și adaptată realităților contemporane, caracterizată prin patru coordonate principale:

  • - suveranismul statal,
  • - conservatorismu identitar
  • - democrația creștină și
  • - patriotismul economic.

Având în vedere că partidul nostru doreşte să fie continuatorul unor politici promovate în ultimii 150 de ani de mari patrioţi români, ne asumăm, prioritar, valorile naţionale (tradiţii, cultură, credință, patriotism), pe care ne vom mobiliza să le promovăm și să le apărăm cu aceiaşi îndârjire de care au dat dovadă înaintaşii noştri, conștienți că aceasta se poate realiza numai prin demonstrarea coerenţei în decizii, precum şi prin transpunerea în practică a angajamentelor politice asumate.

Pagina 4

4

4. Libertate și drepturi depline pentru fiecare cetățean român Pivotul întregii structuri politice pe care dorim a o desăvârşi este primatul respectării cetăţeanului român, considerat ca o personalitate de sine stătătoare, de care nimeni nu are voie să dispună după bunul său plac. De aceea, doctrina național- democrată românească – în comparaţie cu doctrinele liberală şi social-democrată – opune interesului exagerat pentru profit sau pseudo-responsabilităţii de tip colectivist preocuparea pentru apărarea efectivă a libertății cetăţeanului român însoţită de apărarea la fel de fermă a drepturilor naționale ale poporului român. Considerăm problematica drepturilor omului un domeniu de referinţă al societăţii moderne, al întregii vieţi internaţionale, în spiritul Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, proclamate de Organizaţia Naţiunilor Unite la 10 Decembrie 1948. Perspectiva individuală, esenţială şi prioritară, trebuie însoţită şi întregită prin

protejarea structurilor complexe, sociale şi comunitare, prin care individul există în mod concret, fiind necesară apărarea drepturilor omului dintr-o întreită perspectivă: drepturile individului, drepturile colectivităţilor şi drepturile popoarelor, acoperind astfel întreaga dimensiune a modului de existenţă a fiinţei umane. Ideea de responsabilitate civică, respectarea îndatoririlor pe care toţi oamenii le au faţă de societate, faţă de comunitatea în care se nasc, se formează şi se realizează ca indivizi, constituie garantul de neînlocuit al însăşi respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale tuturor oamenilor, corelativul firesc al acestor deziderate.

5. Viziunea creștină

Naţional-democraţia integrează teoretic valori esențiale ale spiritualității noastre tradiționale, garante ale echilibrului sufletesc individual şi comunitar, promovează acele valori morale şi culturale în lipsa cărora alienarea individului şi destrămarea grupurilor sociale sunt inevitabile. Credinţa, legea, conştiinţa de neam, rânduiala, respectul muncii, îngăduinţa sunt realităţi profunde şi active ale civilizaţiei tradiționale, care rămân deziderate vitale pentru o societate contemporană aflată în curs de definire a reperelor sale şi de edificare a unor instituţii apte să îi garanteze echilibrul şi bunăstarea. Naţional-democraţia îşi însuşeşte viziunea creştină asupra lumii, aşa cum a fost și este asumată de comunitatea românească, prin apartenența statornică și covârșitor majoritară la Biserica Ortodoxă Română, respectând fratern toate celelalte biserici și culte creștine spre care s-au îndreptat o parte dintre compatrioții noștri. Ideea

Creştină este axa universală pe care se construieşte şi fiinţează Ideea Naţională. Istoria ne arată cu prisosință că demersurile politice materialiste, ateiste, au condus la aventuri nefericite ale fiinţei umane, dovedindu-se surse de rătăcire morală și dezastre politico-sociale. În profund dezacord cu forțele stângiste, fățiș neo-marxiste sau camuflate sub diverse măști propagandistice, care promovează ateismul, prezentându-l în mod fals și manipulator drept o concepție așa-zis “științifică”, PNR consideră ştiinţa ca fiind

Pagina 5

5

acel demers firesc al inteligenţei îndreptat către cunoaşterea şi stăpânirea unei lumi în care oamenii au fost lăsaţi de însuşi Creatorul ei spre a o stăpâni în pace şi înţelegere. Aşa-numita incompatibilitate dintre religie şi ştiinţă nu este altceva decât o viziune rudimentară şi nejustificată, deopotrivă antireligioasă şi antiştiinţifică.

6. Dimensiunea națională Existenţa comunităţilor naţionale îşi are temeiul generativ în planul divin al Creației, întreaga experienţă a umanităţii dovedind că oamenii nu se pot sustrage acestui mod de fiinţare fără dispariţia lor ca entităţi distincte, fără pierderea definitivă a propriei lor identităţi. Naţiunea nu poate fi înţeleasă doar ca o categorie istorică ci, în articulațiile sale intime, ca un dat ontologic, componentă funciară a constituţiei naturale a umanităţii. Conceptul de neam, cu marile sale rezonanţe pentru spiritualitatea şi cultura românească, exprimă lămuritor substanţa ideii de comunitate naţională, cu multitudinea sa de elemente definitorii: unitate lingvistică, credinţă religioasă, organizare socială, cultură specifică, unitate teritorială etc. Naţional-democraţia subliniază prioritatea dimensiunii spirituale a naţiunilor şi existenţa unei misiuni spirituale şi culturale a acestora, misiune care trebuie

susținută prin intermediul cadrelor instituţionale ale statului de drept.

7. Statul

Interesele vitale ale comunității noastre naționale nu vor putea fi apărate decât prin intermediul unui sistem instituţional democratic şi eficient, în condiții de deplină suveranitate și unitate națională. Doctrina naţional-democrată acordă un rol esenţial statului de drept ca principal instrument instituţional de organizare și reprezentare a poporului român. Statul trebuie să ajungă la o formă evoluată, prin realizarea unor structuri necostisitoare şi elastice care să asigure atât elaborarea, aplicarea şi respectarea legilor cât şi desfăşurarea nestingherită a potenţialului creator naţional. Naţional-democraţia susţine ideea conservatoare de sorginte eminesciană a statului cultural, organizat meritocratic, ca factor de apărare și promovare a civilizației românești. Statul naţional român unitar trebuie să fie întărit și astfel organizat încât să permită punerea în lucrare a energiei naţionale, dezvoltarea materială a societăţii, bunăstarea cetățenilor săi, echilibrul social şi

expansiunea spirituală şi culturală a românismului. Statul român nu se poate situa în afara competiţiei internaţionale, ci trebuie să se angajeze cu fermitate şi luciditate în sistemul de relaţii şi colaborare dintre state, fără entuziasme facile dar şi fără complexe sau prejudecăţi.

8. Legalitatea

Starea de legiuire este o necesitate fundamentală a existenţei oricăror grupuri umane şi cu atât mai mult a comunităţilor naţionale şi a statelor.

Pagina 6

6

PNR consideră că întreaga viaţă a societăţii trebuie să se desfășoare în cadru constituţional şi susţine toate acele acţiuni care vizează corecta aplicare a legilor țării, condiţie de neînlăturat pentru evoluţia societăţii româneşti, pentru apărarea şi consolidarea democraţiei. PNR va urmări elaborarea cu maximă responsabilitate a iniţiativelor sale legislative, pentru a contribui la realizarea unei legislații prin care să fie asigurate condițiile necesare îndeplinirii dezideratelor naţionale. Structurile specializate ale partidului vor desfăşura o acţiune de pregătire judicioasă a strategiei legislative, în vederea participării viitoare la activitatea Parlamentului.

9. Sănătatea națiunii

O componentă vitală a politicii național-democrate o reprezintă preocuparea pentru sănătatea națiunii. Poporul nostru a fost grav afectat de de lipsa de interes a decidenților pentru o bună funcționare a sistemului de asistență medicală. Politicile iresponsabile de până acum au adus grave prejudicii românilor, creând vulnerabilități și riscuri pentru imensa majoritate a populației. Intervenţia dezastruoasă a guvernărilor trecute a transformat populaţia întrun mare consumator de medicamente şi de suplimente medicamentoase, cu consecinţe cel puţin nerecomandate. PNR susține necesitatea unui control riguros al calităţii medicamentelor existente pe piaţă, reconstruirea sistemului naţional de certificare a conformităţii produselor farmaceutice prin investiţii în infrastructura evaluării de conformitate cât și dezvoltarea unor politici de centrate pe componenta de prevenire

a îmbolnăvirii şi de încurajare a vieţii sănătoase. Analiza profundă a cauzelor actualelor disfuncţionalităţi din sistemul sanitar a impus ca obiectiv a politicii noastre în domeniul sanitar combaterea corupţiei la toate nivelele de decizie administrativă şi managerială, controlul riguros al utilizării resurselor financiare şi responsabilizarea utilizării banului public. Finanţarea necorespunzătoare, dezechilibrată și insuficientă de până acum, coroborată cu fenomenul corupţiei, a provocat o degradare continuă a întregului sistem public de sănătate în ultimii 27 ani. Ne propunem să contribuim la revigorarea şi creşterea calitativă a asistenţei sanitare pe întreg teritoriul naţional printr-o serie de măsuri de reformă structurală, dintre care amintim: - refacerea şi modernizarea infrastructurii sanitare naţionale;

  • - reforma învăţământului medical superior şi mediu pentru sporirea

competitivitaţii absolvenţilor şi evitarea situaţiilor de inflaţie sau deflaţie pe piaţa muncii;

  • - evaluarea corectă a necesarului de forţă de muncă în sistemul sanitar pe

întreg teritoriul naţional, redistribuirea corectă şi sporirea investiţiilor în infrastructură pentru a asigura corespunzător asistenţa medicală pentru fiecare cetăţean al României indiferent de zona geografică şi statutul social. În acest sens, o prioritate a partidului o constituie dezvoltarea infrastructurii medicale în mediul rural. România rurală este în prezent abandonată sub aspectul accesului la servicii medicale. Asistenţa sanitară la sate este mai mult decât precară, un medic de familie

Pagina 7

7

având repartizat un număr de locuitori de trei ori mai mare decât la oraşe, pe un areal de activitate de zeci de ori mai mare. În multe sate nu există nici un punct medical, vulnerabilitatea la deces a bolnavilor din rural prin inexistenţa posibilităţilor de intervenţie la timp este extrem de ridicată;

  • - Reforma profundă a sistemului de promovare profesională universitară şi

clinică prin integrarea activităţii de cercetare, universitare şi clinice, simplificarea schemei de ocupare a posturilor, asigurarea criteriilor de selecţie exclusiv pe baza meritocraţiei şi, ca o consecinţă, asigurarea unei pieţe libere a forţei de muncă şi în sistemul public care să aducă calitate şi competitivitate;

  • - Politici salariale pragmatice care să asigure o motivare corespunzătoare a

personalului din sistemul public, să evite dezechilibrele bugetare, şi să contribuie la asigurarea unei concurenţe loiale pe piața serviciilor medicale.

10. Sistemul educațional

Instituţiile cu rol instructiv şi educaţional alcătuiesc un instrument principal de conservare, rezistenţă şi evoluţie a comunităţii româneşti, însuşi viitorul românilor depinzând într-o mare măsură de calitatea învăţământului. PNR va acţiona pentru perfecţionarea sistemului educaţional din România, folosind atât tradiţia învăţământului românesc cât şi experienţa internaţională contemporană. Nu se poate concepe un program de dezvoltare a României fără a avea la bază un sistem educaţional care să asigure buna întemeiere şi organizare a inteligenţei româneşti, dotarea societăţii cu instrumentele cele mai eficiente de cunoaştere, cercetare şi aplicare a cunoştinţelor. Educaţia generaţiilor tinere trebuie să ofere repere culturale coerente şi solide. 27 de ani, şcoala românească a fost victima unui val de „reforme” incoerente şi alienante în raport cu misiunea sa. PNR îşi propune o restabilire a conţinuturilor

funcţionale ale actului de educaţie prin:

  • - Regândirea programelor şcolare în acord cu firescul dezvoltării copiilor, cu

specificul direcţiilor profesionale şi cu trebuinţele morale şi funcţionale ale societăţii româneşti;

  • - Reintroducerea elementelor de identitate românească în formarea generală şi

specializată a tinerilor; transmiterea şi valorificarea fondului stilistic tradiţionalromânesc în arte, meserii sau profesiuni;

  • - Readucerea unui climat de ordine şi de autoritate constructivă în şcoală;

restabilirea respectului faţă de dalcăl şi reglementarea justă şi echilibrată a drepturilor şi obligaţiilor tuturor părţilor implicate în procesul de educaţie: profesori, elevi şi părinţi;

  • - Dezvoltarea comunităţilor de vârstă ale copiilor şi tinerilor, prin încurajarea

activităţilor extraşcolare formatoare care să le ofere cadrul dezvoltării solidarităţii de grup;

  • - Debirocratizarea învăţământului şi degrevarea cadrelor didactice de obligaţii

birocratice complicate şi inutile.

  • - Redeschiderea şcolilor din mediul rural; stimularea financiară a cadrelor

didactice calificate pentru a profesa în zone dezavantajate;

Pagina 8

8

  • - Dezvoltarea unui sistem integrat de burse de studiu şi mentorat pentru elevii

şi studenţii cu rezultate bune la învăţătură proveniţi din familii şi din zone dezavantajate;

  • - Acreditarea universităţilor în baza capacităţii lor de a produce specialişti de

calitate, în concordanţă cu trebuinţele durabile ale societăţii româneşti

  • - Restabilirea prestigiului instituţiilor de învăţământ superior, prin oprirea

inflaţiei de diplome şi de specializări universitare care pot fi acoperite prin simple cursuri de formare profesională; rezervarea pregătirii universitare doar profesiilor care necesită o amplă pregătire de specialitate.

11. Apărarea țării

România va fi un stat cu adevărat puternic doar în măsura în care va dispune de o armată națională, bine înzestrată și antrenată, și de o industrie de apărare de prim rang. PNR susţine necesitatea organizării unui sistem complex de apărare apt să descurajeze orice tentativă de agresiune antiromânească, a întăririi şi modernizării Armatei Române la nivelul necesar garantării independenţei şi suveranităţii României. România se află într-o zonă geografică marcată de conflicte îngheţate şi de ecuaţii geopolitice deosebit de complexe. Peisajul economic, politic şi social din zona adiacentă ţării noastre este instabil, fiind marcat de creşterea ameninţărilor asimetrice (migraţia ilegală, creşterea infracţiunilor transfrontaliere etc.) și a ameninţărilor grave, extremiste şi iredentiste. Faţă de această situaţie, PNR optează pentru întărirea eficienţei instituţiilor

care au misiunea de a apăra statul, scopul demersului nostru politic fiind asigurarea unui climat social şi politic sigur pentru cetăţeanul român. Un stat este puternic şi apărat în măsura în care are instituţii diplomatice, militare şi de informaţii solide, disciplinate şi loiale cetăţenilor pe care îi slujesc. Patidul Național Român îşi propune să contribuie la conturarea unei politici eficiente de apărare prin următoarele direcţii de acţiune:

1. Redarea demnităţii militarului român. Armata României a fost supusă la o restructurare şi la o reformare parţial finanţată, proces care a afectat atât capacitatea sa de a fi o forţă de descurajare în raport cu intenţiile agresive ale altor state, cât şi capacitatea forţei expediţionare româneşti de a răspunde integral exigenţelor NATO. Cadrele armatei, aflate în activitate, rezerviştii şi veteranii, au fost trataţi cu vizibil dispreţ, ignorându-se dramele celor care au luptat pe front, în Al Doilea Război Mondial şi privaţiunile dure ale celor care au activat în Armata României în ultimele şapte decenii, fiind obligaţi mulţi dintre ei, să muncească în construcţii, în mine sau în agricultură în perioada regimului de dictatură comunistă şi să salvgardeze graniţele şi stabilitatea României prin acţiuni specifice, de menţinere a păcii, în zonele de conflict din fosta Iugoslavie, Irak şi Afganistan. În prezent armata

României îşi face datoria faţă de patrie în garnizoanele din ţară sau în teatrele de