Ediție fără dată confirmată

Pagina 1

PROGRAMUL POLITIC AL PARTIDULUI ROMÂNIA

DEMOCRATĂ (PRD)

Partidul România Democrată (PRD) își asumă, prin prezentul program politic, angajamentul ferm de a contribui la modernizarea României prin politici publice centrate pe democrație, profesionalism, echitate socială și responsabilitate față de cetățeni. „Orice om, are atâta putere cât înțelege din lumea în care trăiește.”

SCOPUL PROGRAMULUI

Scopul principal al programului politic al PRD este redistribuirea echitabilă a veniturilor statului, în vederea consolidării economiei naționale și a creșterii calității vieții pentru toți cetățenii. Acest obiectiv se va realiza prin:  echilibrarea economiei – prin subvenționarea agriculturii pentru asigurarea siguranței agroalimentare;  asigurarea consumului – prin acoperirea nevoilor interne cât mai mult din producția proprie;  finanțarea dezvoltării – prin investiții strategice în infrastructură, cercetare și inovare;  reașezarea sistemului educațional în acord cu principiile cunoașterii științifice.

1. Constituția României și statul de drept 1.1. Drepturile constituționale Statul de drept trebuie să fie respectat cu prioritate de către reprezentanții săi, pe considerentul că cea mai mare fărădelege într-un stat de drept este fărădelegea făcută cu legea în mână. Atunci când drepturile oricărui cetățean sunt amenințate, încrederea în statul de drept dispare și, prin urmare, acest principiu fundamental încetează să funcționeze. Este necesară instituirea unor garanții legale care să împiedice exercitarea discreționară a puterii asupra libertății, voinței, bunăstării și resurselor cetățenilor. Puterea care nu are contrapondere morală riscă să genereze abuzuri instituționale grave, total incompatibile cu principiile statului de drept. Este necesară instituirea unor mecanisme clare, eficiente și transparente prin care societatea civilă să poată exercita controlul democratic asupra instituțiilor și autorităților statului. Într-un stat de drept

autentic, nicio instituție nu trebuie să funcționeze în afara mecanismelor de verificare publică sau fără posibilitatea de a fi supusă controlului cetățenesc. Lipsa transparenței și a responsabilizării instituționale favorizează apariția abuzurilor și subminează încrederea cetățenilor în actul de guvernare.

1.2. Constituția și legea referendumului Referendumul, ca formă supremă de exercitare a suveranității populare, este prevăzut de art. 2 din Constituția României. PRD propune ca, prin revizuirea Legii nr 3/2000, rezultatul referendumului să dobândească caracter obligatoriu, ca expresie directă a voinței cetățenilor. Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările și completările ulterioare, în forma actuală, necesită exercitarea unui control de constituționalitate, întrucât anumite prevederi pot fi considerate contrare art. 2 din Constituția României, care consacră principiul suveranității naționale și al exercitării acesteia exclusiv de către popor, prin reprezentanții săi și prin referendum. Partidul România Democrată susține necesitatea revizuirii Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările și completările ulterioare, în vederea eliminării contradicțiilor și lacunelor care împiedică exercitarea efectivă a suveranității populare. În forma actuală, prevederile art. 12 din Legea nr. 3/2000 limitează inițiativa referendumului național

exclusiv la Președintele României, ceea ce restrânge dreptul constituțional al cetățenilor de a propune teme de interes public. Indiferent de numărul celor care susțin declanșarea unui referendum, lipsa dreptului de inițiativă face ca participarea civică să fie ineficientă.

Programul politic al Partidului România Democrată 1 / 32

Pagina 2

De asemenea, practica limitării temelor la un număr fix (8 poziții) și formularea întrebărilor exclusiv în format binar (DA/NU) reduce complexitatea dezbaterii publice și nu permite exprimarea unor opțiuni multiple, acolo unde contextul o impune. PRD propune următoarele măsuri: a) Obligativitatea caracterului executoriu al rezultatului referendumului. Dacă rezultatul unui referendum nu este obligatoriu pentru Parlament atunci el devine studiu de piață sau sondaj de opinie. PRD susține ca rezultatul unui referendum să aibă caracter executoriu. În cazul în care Parlamentul refuză aplicarea acestuia sau o amână nejustificat, trebuie prevăzute mecanisme constituționale de responsabilizare, inclusiv posibilitatea declanșării alegerilor anticipate. b) Introducerea unui termen minim de informare publică (ex. 6 luni) înainte de organizarea unui referendum, pentru ca toate părțile interesate să își poată exprima punctele de vedere. c) Crearea unei liste publice de priorități pentru teme de referendum, supusă votului cetățenilor,

din care să se organizeze un număr limitat de referendumuri anual (ex. maximum 12). d) Implementarea referendumului electronic, ca mijloc modern, sigur și eficient de consultare publică, cu respectarea normelor privind protecția datelor, securitatea cibernetică și confidențialitatea votului.

Partidul România Democrată susține transformarea referendumului într-un instrument activ și accesibil de exprimare a voinței populare. Pentru aceasta, este necesar să se implementeze REFERENDUMUL ELECTRONIC, ca mijloc modern, sigur și eficient de consultare publică. România dispune de infrastructura tehnologică necesară pentru a asigura securitatea, confidențialitatea și validitatea votului electronic. Prin utilizarea mijloacelor digitale, referendumul poate fi declanșat mai ușor, mai frecvent și fără costuri suplimentare de organizare, în cazul în care tema propusă este de interes public și a strâns un număr rezonabil de susținători. În prezent, numărul mare de semnături necesare pentru declanșarea unui referendum face mecanismul ineficient, excluzând astfel voința populară din procesul de exprimare a suveranității. PRD propune ca, până în anul 2040, să fie instituit un cadru național de formare civică și electorală, destinat tuturor cetățenilor cu drept de vot, astfel încât exprimarea votului să se realizeze în mod

responsabil, informat și în cunoștință de cauză. În acest sens, se susține revizuirea Constituției și a legislației electorale, pentru a include obligația statului de a asigura accesul universal la educație civică prealabilă exercitării votului. Nu putem vorbi doar de drepturi constituționale fără a lua in considerație și responsabilitățile. Ori a înțelege ce votezi, a te asigura că există o minima garanție in acest sens, dată de un minim de pregătire educațională, nu este o îngrădire, restrângerea sau condiționare a unui drept constituțional ci o condiție esențială de existență a democrației. Nu pot exista drepturi fără îndatoriri. Ce relevanță are votul atunci când nu înțelegi ce votezi. Dacă dreptul la vot nu este condiționat de responsabilitatea izvorâtă din educația de bază el devine chiar un mecanism periculos, pus la dispoziția manipulării și nu este o expresie a suveranității. PRD susține extinderea educației civice și electorale în cadrul învățământului obligatoriu, astfel încât toți cetățenii care dobândesc drept de vot să beneficieze de o pregătire minimă privind procesul electoral

și implicațiile votului. Referendumul trebuie să devină mecanism obligatoriu de consultare în cazul exploatărilor sau investițiilor care pot afecta sănătatea sau siguranța publică, de exemplu: Roșia Montana, centrala nucleară de la Doicești, gazele de șist etc.

1.3. Organizarea alegerilor în România Partidul România Democrată propune inițierea unui proces de revizuire a Constituției României și a legislației electorale, în vederea introducerii unor criterii suplimentare care să contribuie la creșterea calității actului politic, prin încurajarea candidaturii persoanelor cu un nivel ridicat de competență, integritate și conduită publică, inclusiv prin promovarea valorilor intelectuale și morale în viața publică, cu respectarea drepturilor fundamentale și a principiului nediscriminării.

1.3.1. Validarea candidaturilor În concordanță cu propunerea PRD privind instituirea unui cadru național de formare civică și electorală până în anul 2040, se susține stabilirea unor criterii minimale de pregătire profesională și

Programul politic al Partidului România Democrată 2 / 32

Pagina 3

conduită publică pentru persoanele care candidează sau sunt numite în funcții publice, atât la nivel central, cât și local, în cadrul unui proces de revizuire constituțională și legislativă.

1.3.2. Limite minime de vârstă PRD plecând de la premisele materializării pct. 1.3.1, propune stabilirea unor limite minimale de vârstă pentru oricare dintre funcțiile alese sau numite la nivel central, precum și la cel local.

1.3.3. Vot alternativ PRD susține introducerea mecanismelor de vot alternativ în alegeri, prin adaptarea legislației electorale, în acord cu bunele practici internaționale privind reprezentarea proporțională și exprimarea preferințelor multiple. Acestea permit alegătorilor să-și exprime preferințele în mod nuanțat și pot contribui la consolidarea democrației participative.

2. Apărare Națională „Omenirea trebuie sa pună capăt războiului, altfel războiul va pune capăt omenirii” - J.F. Kennedy

2.1. Capacitatea de apărare a României În funcție de contextul politic internațional, de angajamentele și tratatele militare la care Romania este parte, precum și de amenințările regionale sau globale, Romania trebuie să investească strategic în consolidarea capacității sale de apărare, prin dezvoltarea structurilor militare naționale capabile s ă apere teritoriul și interesele statului. România trebuie să-și dezvolte propria industrie de armament și propriul sistem de securitate cibernetică, în conformitate cu legislația națională și europeană aplicabilă.

2.2. Apărarea epidemiologică și războiul hibrid Repornirea și consolidarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” reprezintă un obiectiv strategic de importanță națională și europeană. De asemenea, România trebuie să dezvolte capacități de apărare împotriva formelor de război hibrid, care combină mijloace convenționale cu atacuri informaționale și cibernetice.

2.3. Dimensiunea europeană și geopolitică România trebuie să sprijine consolidarea zonei EURO și să învețe din istoria dolarului american, ca monedă de referință globală. Se propune inițierea unui demers politic pentru constituirea unei comunități de informații la nivel european, pentru o mai bună coordonare în domeniul securității. PRD susține extinderea zonelor de cooperare profundă cu Canada prin participarea la programe comune de cercetare și cooperare economică cu statele Uniunii Europene. PRD consideră necesară apropierea Turciei de relațiile europene și promovarea valorilor europene în aceste relații. Se propune inițierea constituirii unui grup de lucru pentru o analiză a tratatului reglementat de Convenția de la Montreux (1936), în scopul instituirii de restricții de acces in Marea Neagră a navelor militare ale statelor care au generat conflicte armate.

2.4. Securitate sanitară și stocuri strategice Securitatea sanitară este parte integrantă a apărării naționale iar din acest considerent PRD propune constituirea unor stocuri strategice de echipamente de protecție (măști medicale și militare), astfel încât fiecare cetățean să poată beneficia de protecție adecvată în situații de criză epidemiologică sau de urgență națională.

2.5. Combaterea războiului informațional Într-un context geopolitic instabil, prietenii nu pot fi decât cei care împărtășesc aceleași valori și principii ca și noi, iar interesele geopolitice nu creează prietenii durabile, ci doar parteneriate conjuncturale, susceptibile de a se transforma ușor în dușmani.

Programul politic al Partidului România Democrată 3 / 32

Pagina 4

PRD subliniază nevoia României de a investi în realizarea de campanii de educație media, promovarea jurnalismului de calitate, combaterea știrilor false și algoritmi transparenți pe social-media pentru combaterea războiului informațional și a propagandei.

Lucrurile trebuie spuse direct și fără ocolișuri: state precum Federația Rusă, dar și altele, nu urmăresc neapărat o confruntare militară directă cu Romania, ci slăbirea acesteia din interior, prin divizare, confuzie și manipulare. Tocmai de aceea, securitatea nu înseamnă doar tancuri și avioane, ci și educație, presă liberă, transparență și coeziune socială. Astfel, PRD identifică principalele probleme care vizează combaterea războiului informațional în România: a) aceste state, rău-intenționate, investesc în canale media, pagini false pe rețele sociale și influenceri care promovează mesaje anti-occidentale, conspirații sau neîncredere în NATO și UE. b) temele actuale preferate și vehiculate în propagandă includ: „România e o colonie”, „NATO ne va târî în război”, „Ucraina e de vină pentru conflict”, „liderii trădează interesele poporului”.

2.6. Combaterea influenței politice și financiare externe Combaterea influenței politice și financiare prin care Federația Rusă încearcă infiltrarea unor cercuri politice sau economice prin: a) oameni de afaceri cu legături obscure; b) susținerea unor partide populiste sau extremiste, care nu fac nimic altceva decât să ne conducă la izolare pe plan mondial, prin mesaje naționaliste, anti-UE, pro-Rusia. Rusia a folosit această tactică cu succes în alte țări (Ungaria, Republica Moldova, Serbia, Bulgaria). Pentru combaterea acestor acțiuni este nevoie de transparență în finanțarea partidelor, de o monitorizare activă din partea instituțiilor abilitate, conform legii și de implicare civică mai mare.

2.7. Securitate cibernetică PRD propune ca România să investească strategic și susținut în securitate cibernetică, prin formarea de specialiști, testarea constantă a sistemelor informatice și cooperarea cu partenerii NATO, în conformitate cu legislația națională și angajamentele internaționale. România, ca stat membru NATO, este expusă constant atacurilor cibernetice provenite dinspre grupări asociate cu Rusia. Țintele includ: instituții publice, bănci, spitale, companii strategice (energie, transport,

IT).

Pentru a împiedica exploatarea diviziunilor sociale, PRD propune reducerea inegalităților, promovarea unor politici incluzive și a unui patriotism democratic bazat pe valori europene, nu pe extremism. Federația Rusă exploatează tensiunile etnice, regionale sau religioase, pe frustrări sociale și pe sărăcie. Exemplele includ promovarea teoriilor despre autonomia secuilor, alimentarea tensiunilor între români și romi, precum și cultivarea neîncrederii în „elita de la București” sau din alte zone. Printr-o abordare preventivă și coordonată, România poate identifica din timp amenințările economice și poate bloca accesul actorilor care urmăresc destabilizarea sau controlul unor domenii vitale pentru funcționarea statului. În acest sens, PRD propune ca eforturile privind securitatea cibernetică să includă următoarele direcții strategice: a) împiedicarea penetrării economice în zone sensibile; b) verificări stricte la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT); c) reglementări clare privind achizițiile strategice;

d) colaborare cu aliații pentru detectarea și prevenirea riscurilor. e) controlul și împiedicarea tentativelor de investiții în infrastructura critică (ex: energie, telecomunicații) prin firme paravan sau interpuși, strategii mai puțin vizibile, dar foarte periculoase pe termen lung.

3. Servicii secrete și siguranță națională PRD propune un set de măsuri în sprijinul reformei serviciilor de informații, cu scopul de a răspunde eficient și transparent amenințărilor reale la adresa siguranței naționale:

Programul politic al Partidului România Democrată 4 / 32

Pagina 5

a) Analiza bugetelor serviciilor secrete în funcție de amenințările la adresa siguranței naționale; b) Crearea Registrului Național al Amenințărilor, ca instrument de evaluare a activității serviciilor și bugetarea, în funcție de nevoile reale, cu respectarea regimului juridic al informațiilor clasificate; c) Integrarea mecanismelor de AI pentru urmărirea și anticiparea riscurilor de securitate; d) Cooperarea cu serviciile de informații ale statelor partenere; e) Propunem ca la activitatea de verificare a serviciilor secrete efectuată de către comisiile parlamentare să participe și specialiști magistrați cu experiența și integritate, cu respectarea independenței justiției; f) Definirea corupției ca amenințare la siguranța națională, în acord cu Strategia Națională de Apărare a Țării 2020–2024; g) Separarea entității de interceptări de structura SRI, în conformitate cu deciziile Curții Constituționale privind legalitatea supravegherii tehnice;

h) Limitarea implicării serviciilor în activități economice, prin reglementări clare privind accesul pe piața internă și introducerea unui regim de incompatibilități post-serviciu pentru foști ofițeri; i) Înființarea unui Departament de contrainformații economice, cu rol de monitorizare a foștilor ofițeri în practicile de corupție mascate sub forme de antreprenorial economic.

4. Afaceri interne și ordine publică PRD susține măsuri ferme pentru asigurarea ordinii publice și protejarea cetățenilor, prin aplicarea principiului toleranței zero față de orice formă de violență sau amenințări directe sau voalate, precum și toleranță zero față de producerea, traficul, consumul de droguri și traficului de persoane, în conformitate cu legislația penală și cu standardele internaționale privind drepturile omului. De asemenea, PRD susține reformarea regimului de port-armă, prin introducerea unor interdicții legale, explicite, pentru persoanele cu antecedente de comportament violent, manifestat prin amenințări sau instigare la violență, inclusiv în mediul online. Evaluarea performanței polițiștilor se va realiza pe baza unor criterii obiective, precum: a) controlul calității serviciilor publice; b) soluționarea dosarelor în termen; c) identificarea făptuitorilor;

d) utilizarea eficientă a mijloacelor tehnice pentru identificarea și localizarea persoanelor implicate în fapte ilegale. Nu în ultimul rând, printre măsurile propuse de PRD se numără și obligația operatorilor de telefonie mobilă de a furniza date de localizare în cauze penale, exclusiv în condițiile prevăzute de lege, cu respectarea legislației privind protecția datelor personale și a deciziilor Curții Constituționale, inclusiv autorizarea prealabilă de către un judecător.

5. Legislație Într-un stat democratic, nu este acceptabilă existența unor mecanisme și instituții care nu pot fi supuse controlului public, întrucât acestea pot genera abuzuri. Societatea civilă trebuie să funcționeze ca o contrapondere reală la puterea statului, reprezentând o garanție esențială a democrației. În vederea consolidării statului de drept și a creșterii calității procesului legislativ, Partidul România Democrată propune o serie de măsuri menite să asigure transparența, predictibilitatea și responsabilitatea instituțională, după cum urmează: a) Finanțarea și controlul finanțărilor acordate societății civile trebuie reglementate prin lege, într-un mod transparent și predictibil. b) Modificarea cadrului legislativ actual și instituirea unei obligații legale de republicare periodică a legislației în vigoare, în formă consolidată, la intervale de cel mult 10 ani, cu obiectivul de a reduce acest termen la maximum 5 ani. În prezent, există texte de lege valabile din 1864 care intră în contradicție cu

reglementări ulterioare. c) Instituirea obligației legale ca Monitorul Oficial al României, să publice periodic, la fiecare 10 ani, textele consolidate și actualizate ale actelor normative în vigoare. PRD susține interzicerea formulării și aprobării de legi fără norme de aplicare clare, simultane și conforme cu spiritul reglementării. Normele de aplicare trebuie să fie parte integrantă a procesului legislativ și să fie adoptate în același timp cu legea

Programul politic al Partidului România Democrată 5 / 32

Pagina 6

principală, pentru a evita distorsionarea sensului acesteia și blocajele în aplicare. Aceste demersuri trebuie realizate în Parlament, cu implicarea Consiliului Legislativ și a comisiilor de specialitate. d) Stabilirea, ca atribuție esențială a Consiliului Legislativ, a responsabilității de a verifica conformitatea juridică a proiectelor legislative și a formelor consolidate ale actelor normative, anterior introducerii acestora în procedura de vot. Totodată, se recomandă ca orice reglementare să includă, în mod explicit, o componentă sancționatorie corespunzătoare, în afara dispozițiilor generale prevăzute de Codul Penal, pentru a asigura aplicabilitatea și eficiența normei juridice. e) Restrângerea utilizării ordonanțelor de urgență a Guvernului ca instrument de legiferare, prin stabilirea unor condiții stricte și clar definite pentru adoptarea acestora, în conformitate cu prevederile constituționale; această propunere urmărește consolidarea rolului Parlamentului ca autoritate legislativă principală, în vederea consolidării securității și predictibilității cadrului legislativ; totodată, PRD susține eliminarea practicii de supralegiferare prin proiecte de acte normative care modifică simultan un număr

mare de reglementări, generând dificultăți în aplicarea coerentă a legislației. f) Inițierea unui proces de revizuire constituțională care să permită reformarea mecanismului de numire a membrilor Curții Constituționale, inclusiv prin analizarea posibilității alegerii acestora prin vot popular, în vederea sporirii transparenței și independenței instituției. g) Adoptarea unei legi împotriva agresiunilor mediatice, dezinformării și propagării de știri false, cu referire la unele posturi de televiziune cu acoperire națională. h) Adoptarea unei legi care să limiteze difuzarea actelor de violență în mass-media, atunci când acestea urmăresc senzaționalul și nu au caracter informativ sau preventiv. Prin acest deziderat se urmărește combaterea fabricării de știri prin răstălmăcirea informațiilor. i) Extinderea aplicabilității Legii nr. 115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control și a funcționarilor publici, a personalului din structurile de forță ale statului, cu modificările și completările ulterioare, astfel încât să includă și alte

categorii care exercită atribuții de decizie, control sau administrare în entități care gestionează fonduri publice, resurse colective sau exercită prerogative de putere publică. Declarațiile de avere și de interese trebuie să fie publice și obligatorii pentru aceste categorii, cu respectarea legislației în materie. j) Reorganizarea Registrului Comerțului pentru a funcționa complet electronic, cu acces online la toate serviciile de înregistrare, modificare și consultare. De asemenea, se propune revizuirea taxelor percepute, în vederea reducerii acestora, întrucât nivelul actual este descurajant pentru inițiativa antreprenorială și dezvoltarea mediului de afaceri. k) În privința activității notarilor publici, PRD propune: 1. eliminarea impozitului la transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii, cu excepția tranzacțiilor comerciale, prin modificarea corespunzătoare a Codului fiscal; 2. revizuirea grilelor de taxare și onorarii notariale, în vederea reducerii costurilor pentru cetățeni.

l) Promovarea mecanismelor necesare pentru punerea în aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administraţiei publice centrale, administraţiei publice locale şi al instituţiilor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv crearea unui portal guvernamental cu servicii WEB pentru interoperarea instituțională. m) Stabilirea unui cadru normativ clar privind utilizarea datelor cu caracter personal de către autoritățile și instituțiile publice, în scopul prevenirii reglementărilor excesive și al garantării accesului la informații relevante privind performanța individuală, cu respectarea legislației aplicabile în materie de protecție a datelor și a dreptului la viață privată.

6. Justiție și responsabilitate instituțională În vederea consolidării încrederii cetățenilor în sistemul judiciar și în instituțiile statului, PRD propune o serie de măsuri care vizează responsabilizarea reprezentanților publici, transparența decizională, protejarea drepturilor fundamentale și eficientizarea comunicării instituționale, după cum urmează: a) Onorabilitatea judecătorilor nu este un atribut conferit automat prin diplome sau examene, ci trebuie câștigată și menținută printr-o conduită profesională și morală constantă. b) Orice reprezentant al statului sau al unei unități administrativ-teritoriale ori al subdiviziunilor acestora trebuie să răspundă juridic pentru actele și deciziile care produc efecte asupra cetățenilor.

Programul politic al Partidului România Democrată 6 / 32

Pagina 7

c) Răspunderea administrativă, contravențională, disciplinară, patrimonială sau penală, după caz, trebuie să fie reglementată clar și aplicată uniform, fără acordarea de tratamente preferențiale sau beneficii nejustificate care pot încuraja comportamente abuzive, inclusiv în cazul personalului remunerat din fonduri publice. Statul are obligația de a repara prejudiciile cauzate prin acte administrative ilegale sau nefundamentate și de a exercita dreptul de regres împotriva persoanelor responsabile, în condițiile legii. d) Operaționalizarea Strategiei Naționale Anticorupție, întărirea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) și adoptarea unui pact multianual pentru finanțarea și consolidarea sistemului judiciar. e) Se propune extinderea cadrului constituțional astfel încât un număr semnificativ de cetățeni (ex: 100.000 semnături), prin intermediul unui mecanism de petiție publică, să poată solicita direct exercitarea controlului de constituționalitate, a priori (înainte de promulgare) sau a posteriori (după intrarea în vigoare a actului normativ).

f) Orice organism cu atribuții de reglementare trebuie să fie supus controlului unei autorități publice competente, stabilite prin lege, în vederea asigurării legalității, transparenței și responsabilității în exercitarea prerogativelor normative. Lipsa unui mecanism de control extern favorizează concentrarea nejustificată a puterii de reglementare și poate genera riscuri în raport cu principiile statului de drept. g) Instituțiile publice trebuie să ofere explicații clare și accesibile privind aplicarea actelor normative, evitând formulări vagi sau evazive, cum ar fi „procedați conform legii...”, care împiedică înțelegerea procedurilor; o astfel de măsură corespunde relației de colaborare dintre instituția publică și cetățean care are la bază consilierea și îndrumarea. h) PRD propune revizuirea dispozițiilor art. 341 alin. (2) din Codul de procedură fiscală, în sensul consolidării mecanismului de răspundere patrimonială a statului pentru prejudiciile cauzate contribuabililor prin faptele ilicite ale funcționarilor fiscali, cu introducerea unei obligații legale clare ca statul să recupereze aceste prejudicii de la persoana vinovată, prin acțiune în regres. Astfel, se asigură protecția juridică efectivă

a contribuabilului, fără a exonera funcționarul de răspunderea personală.

7. Administrație și Democrație participativă În vederea modernizării administrației publice și a consolidării democrației participative, Partidul România Democrată propune o serie de măsuri care vizează implicarea activă a cetățenilor în procesul decizional, eficientizarea structurilor administrative și responsabilizarea instituțiilor publice.

7.1. Petiții online și implicarea cetățenilor Se propune dezvoltarea unui sistem național de petiționare online, cu domenii dedicate pentru fiecare sector al vieții publice, care să respecte cerințele de securitate, protecția datelor și transparență administrativă. Platformele de petiționare trebuie să respecte următoarele criterii minime: a) autentificare obligatorie a utilizatorilor; b) informarea petiționarilor cu privire la desfășurarea și rezultatul acțiunii; c) gestionarea transparentă a forumurilor de discuții și a comentariilor; d) păstrarea istoricului postărilor și accesărilor.

7.2. Reforma agențiilor guvernamentale și salarizarea Se propune constituirea unui corp de experți care să analizeze și să propună reorganizarea agențiilor guvernamentale în vederea eliminării structurilor redundante și a optimizării salarizării în instituțiile publice și companiile de stat, cu respectarea principiului echității și eficienței bugetare. (de exemplu: ANCOM, ANRE, NuclearElectrica, ROMGAZ, Transelectrica, ...Curtea de conturi, ...).

7.3. Monitorizarea activității angajaților publici Se propune introducerea unui sistem digital de monitorizare a timpului și a exercitării atribuțiilor specifice (ex: platforma Chronos), cu respectarea drepturilor angajaților, utilizat pentru evaluarea obiectivă a performanței în administrația publică.

7.4. Reforma regiilor autonome

Programul politic al Partidului România Democrată 7 / 32

Pagina 8

Regiile autonome trebuie transformate în operatori economici, fără atribuții de reglementare, ci exclusiv de furnizare de servicii. În acest sens, se propun următoarele măsuri: a) eliminarea privilegiilor salariale nejustificate; b) corelarea veniturilor cu tarifele practicate; c) reglementarea pensiilor exclusiv pe baza principiului contributivității, fără compensații speciale la încetarea activității; d) stabilirea unei vârste unice de pensionare pentru toate categoriile profesionale, cu excepții doar pentru cazuri fiziologice sau profesii cu restricții de reinserție profesională; încadrarea și promovarea personalului exclusiv pe criterii profesionale și de performanță, cu interzicerea numirii în funcții de conducere a persoanelor fără pregătire specifică în domeniul de activitate (ex: specialiști în relații publice în posturi de director la NuclearElectrica).

7.5. Reprezentarea statului în consiliile de administrație Se propune ca reprezentanții statului în consiliile de administrație ale companiilor publice să fie selectați printr-un proces transparent, din rândul persoanelor cu competențe dovedite, incluzând: a) profesori universitari; b) specialiști în domeniu, cu titlu de doctor; c) persoane cu performanțe dovedite în domeniul lor (invenții, inovații, experiență relevantă) conform criteriilor stabilite prin lege.

7.6. Referendum electronic Se propune promovarea și permanentizarea mecanismului de referendum electronic, la nivel local, județean sau național, în funcție de natura problematicii de interes public. Acest instrument ar permite consultarea directă a cetățenilor în decizii majore, inclusiv în materie fiscală, investițională sau de împrumuturi guvernamentale.

7.7. Transparență bugetară Se propune extinderea și detalierea publicării execuției bugetare pe Internet pentru fiecare beneficiar de fonduri publice, indiferent de sursa de finanțare.

7.8. Evaluarea necesarului de posturi în administrația publică din România Verificarea necesarului de posturi în administrația publică trebuie realizată periodic în paralel cu o analiză comparativă a structurii administrative din alte state europene, pentru a fundamenta decizii privind eficiența și dimensionarea aparatului public. (de exemplu: Republica Federală Germania, Republica Franceză, Italia etc).

7.9. Fondul Suveran de Investiții Se propune reglementarea FONDULUI SUVERAN DE INVESTITII, având la bază următoarele principii: a) finanțare, cu precădere, din accize, din redevențe și, parțial, din alte impozite și taxe; b) interzicerea investițiilor cu grad ridicat de risc; c) interzicerea oricărei investiții a cărei durată normată de folosință este mai mică decât durata de rambursare a creditului obținut pentru acea investiție; d) orientarea prioritară către obiective de infrastructură publică.

7.10. Inventarierea patrimoniului public Se propune crearea unui Registru Național al Proprietăților Statului, care să includă evidența patrimoniului public și privat al statului, precum și a resurselor disponibile. Accesul la aceste informații trebuie reglementat prin lege și va permite cetățenilor să beneficieze de servicii gratuite sau parțial subvenționate, în special în domeniile educației, sănătății și protecției sociale.

7.11. Împrumuturi guvernamentale și control democratic Guvernul sau nici un organism al satului nu poate contracta împrumuturi peste un anumit nivel fără ca acestea să fie în prealabil acceptate prin referendum. Se exceptează de la aceasta reguli împrumuturile necesare pentru plata scadentelor sau a dobânzilor sau a costurilor de finanțare pentru împrumuturile deja contractate sau cele dictate de o situație de criza (pandemie, stare de război, calamități naturale, etc.). Nu

Programul politic al Partidului România Democrată 8 / 32