Revoluția Bunei Guvernări: angajamentele și planul USR PLUS, 451 de pagini

Pagina 257

O Românie fără hoție—Planul USR PLUS pentru o Revoluție a Bunei Guvernări 255

MĂSURI

10. Identificarea acelor exemple pozitive (bri- potențialii investitori străini și autohtoni: ght spots) în care companii românești au sprijin, consultanță specializată, promo- reușit să penetreze cu succes piețe externe varea oportunităților de investiții pen- și ale căror exemplu poate fi replicat; tru investitori;

11. Reformarea Invest România, în calitate 12. Crearea de competențe la nivelul autori- de Agenție Națională pentru Export tăților publice locale pentru promovarea și Investiții, ca one stop shop pentru oportunităților de investiții locale.

Pagina 258

O Românie fără hoție—Planul USR PLUS pentru o Revoluție a Bunei Guvernări

Politica Fiscal–Bugetară

Pagina 259

O Românie fără hoție—Planul USR PLUS pentru o Revoluție a Bunei Guvernări 257

CONTEXT

Politica fiscal-bugetară din ultimii ani a avut 2018, cheltuielile statului au crescut din un puternic caracter prociclic, amplificând nou cu 16,8% (+46,3 miliarde de lei). Iar fluctuațiile ciclului economic1 și contribuind în 2019, cheltuielile statului au crescut la acumularea unor dezechilibre macroe- din nou cu 14,7% (+47,3 miliarde de lei). conomice interne și externe: inflație, cost ridicat al finanțării, deprecierea monedei • Una dintre cele mai mari corecții econo- naționale și adâncirea balanței comerciale. mică din UE ca urmare a crizei generate de COVID–19 (de la +4,1% în 2019, la o Prin adoptarea unei politici prociclice, valoare prognozată de -6% în 2020, adi- guvernele care s-au succedat în perioada că o modificare de 10,1 pp). 2017–2019 au creat un modelul de creștere economică nesustenabil, bazat aproape în • Cel mai mare deficit bugetar din UE fără

întregime pe un consum stimulat artificial2 . impactul crizei generate de COVID–19 Un asemenea model economic a asigurat (-4,3% în anul 2019). ritmuri ridicate de creștere economică (7,1% în 2017), evoluție similară cu perioada de • Veniturile totale exprimate ca raport în „boom” ce a precedat criza economică din PIB au crescut de la 29,4% în 2016 la 2008. Pe cale de consecință, atunci când 30,9% în 2019. Situația poate fi îmbună- a avut loc inevitabila diminuare a stimulilor tățită prin corelarea măsurilor privind fiscali (începând cu 2018), ritmul de crește- veniturile și cheltuielile publice, cumu- re economică s-a redus rapid. lat cu eficientizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) pentru În prezent, România este o țară a contraste- combaterea evaziuni fiscale mari care lor și a dezechilibrelor macroeconomice se menține la cote alarmante (gap-ul de

(deficite gemene: bugetar și de cont cu- TVA3 era în 2018 de 6,6 miliarde de euro). rent). Pe de-o parte, avem:

• • Cheltuielile publice rigide (salarii și chel-
• • O explozie a cheltuielilor publice de la tuieli sociale—în principal pensii) care

an la an. În 2017, cheltuielile statului au ocupă peste 81%4 din veniturile certe. crescut cu 14% (+33,9 miliarde de lei). În Asta se traduce în resursele bugetare 1 Creșteri economice mai mari în faza de expansiune și recesiuni mai ample în faza de recesiune contracție. 2 Scăderi nesustenabile de taxe și creșteri ale cheltuielilor publice. 3 Diferența dintre ce ar trebui să se colecteze din TVA (fără cote reduse și evaziune) și ceea ce se colectează efectiv. 4 Valori aferente lunii decembrie 2019, cifrele se bazează pe metodologia cash.

Pagina 260

O Românie fără hoție—Planul USR PLUS pentru o Revoluție a Bunei Guvernări 258

CONTEXT

minime rămase pentru a acoperi nece- • Șomajul este în creștere față de minimul sarul de investiții în infrastructură, sănă- istoric din 2019, însă valoarea de 5,3% tate, educație etc. din luna august 2020 se menține cu mult sub valoarea înregistrată în criza

• • Costurile cu finanțarea datoriei publice economică din 2020, în condițiile în

se mențin ridicate, în contextul înrăutăți- care pandemia generată de COVID–19 rii perspectivelor ratingului suveran. a afectat puternic toate sectoare- le economice.

• • Presiuni tot mai mari asupra sistemului

național de pensii, care riscă să devi- • Rata de ocupare a populației în vârstă nă complet nesustenabil în contextul de 20–64 ani a fost de 70,4%1 , cu 0,4 pp ultimelor majorări aplicabile în perioa- peste ținta națională de 70% stabilită în da următoare. contextul Strategiei Europa 2020.

• • Disparități regionale care continuă să • România abundă de oportunități de

se accentueze. dezvoltare economică neexploatate, însă resursele sunt fie risipite, fie utiliza- Pe de altă parte: te ineficient.

• • Rata inflației era de 2,45% în septembrie

2019, adică în intervalul variație stabilit de BNR (±1pp față de valoare de 2,5%).

1 În T2 2020.

Pagina 261

O Românie fără hoție—Planul USR PLUS pentru o Revoluție a Bunei Guvernări 259

VIZIUNE

USR PLUS are în vedere crearea unui sistem al finanțelor publice sustenabil, transparent, respectuos față de contribuabil și care susține o economie performantă. Finanțele publice vor asigura macrostabi- rea principalelor servicii publice la un nivel litatea financiar-bugetară și mobilizarea de calitativ corespunzător. resurse financiare suficiente pentru furniza-

PRINCIPII

• • Principiul stabilității. pentru mediul economic, astfel încât

să susțină o creștere economică con- Politica fiscal-bugetară trebuie condusă stantă, semnificativă și care nu gene- într-un mod care să asigure predictibilitatea rează dezechilibre și deficite pe ter- acesteia pe termen mediu. men mediu și lung.

• • Principiul responsabilității fiscale. • Principiul echității.

Politica fiscal-bugetară trebuie condusă Politica fiscal-bugetară va fi fundamentată în mod prudent, iar resursele și obligați- și implementată luând în calcul impactul ile bugetare, precum și riscurile fiscale, financiar potențial asupra generațiilor trebuie gestionate într-o manieră care să viitoare, precum și impactul asupra dezvol- asigure sustenabilitatea finanțelor publice tării economice pe termen mediu și lung. pe termen mediu și lung. Politica fiscal-bugetară trebuie să asigure acces și oportunitate la o viață de calitate

• • Principiul transparenței. pentru toate categoriile sociale.

Politica fiscal-bugetară trebuie să fie clară, • Principiul eficienței. stabilă și predictibilă. Orice modificare a politicii fiscale trebuie să fie făcută pe Politica fiscal-bugetară va avea la bază uti- bază de analiză de impact, cu consultare lizarea eficientă a unor resurse financiare publică și permițând o perioadă de ajus- publice limitate, va fi definită pe baza efici- tare înaintea adoptării. enței economice, iar deciziile de alocare a investițiilor publice, indiferent de sursa de

• • Principiul stimulării și dezvoltării finanțare, se vor baza exclusiv pe evaluarea

sustenabile. impactului economico-social și de mediu.

Politica fiscal-bugetară trebuie să asigure un cadru favorabil, stabil și predictibil

Pagina 262

O Românie fără hoție—Planul USR PLUS pentru o Revoluție a Bunei Guvernări 260

Provocări actuale

• • Locuri de muncă bine plătite. Creștere și cu angajamentele asumate

de România ca Obiective pe Termen

• • Reforma ANAF către o instituție efici- Mediu (OTM).

enta și transparenta, care va reduce la maximum cheltuielile de conformare • Aderarea la Zona Euro. ale contribuabililor, atât persoane fizice, cât și persoane juridice și careva maxi- • Creșterea gradului de independență miza colectarea veniturilor bugetare. financiară a cetățenilor.

• • Revenirea bugetului pe o traiectorie de • Dezvoltarea pieței de capital și încuraja-

echilibru și stabilitate, în conformitate rea listării la bursă a companiilor. cu prevederile Pactului de Stabilitate și

PRIORITATEA 1

Locuri de muncă bine plătite: zero taxe pe salariul minim Forța de muncă tânără a României a plecat grav, nu permite creșterea salariilor pentru a din țară sau își dorește să o părăsească, în atrage înapoi forța de muncă tânără care a special datorită salariilor mici. Unele estimări părăsit România. De aceea, ne vom concentra pun la 5 milioane numărul de români din afara asupra reducerii poverii fiscale asupra muncii. granițelor. În același timp, una dintre cele mai mari probleme pe care le-am identificat în Suntem campioni în Europa la impozitarea rândul întreprinzătorilor români este lipsa de muncii pe salariul minim. De aceea mulți forță de muncă. Dorim ca acești români să se români au ajuns să fie goniți din propria întoarcă în România și știm că și ei își doresc lor țară, fiind stimulați să muncească mai acest lucru. Pentru asta nu este suficient degrabă în alte țări.

elanul patriotic, ci este nevoie de o economie care să le ofere un salariu competitiv și per- Portretul economic al României este unul sum- spective de viitor. bru și paradoxal. Pe de o parte România se confruntă cu o lipsă majoră de forță de muncă. În sistemul fiscal român, impozitarea pe Pe de altă parte, românii pleacă să muncească muncă este foarte ridicată. Dintr-un salariu, sta- în alte țări în număr record, și foarte mulți tul ia aproximativ tot atât cât încasează și salari- dintre cei care rămân nu muncesc. România atul care muncește. În prezent, 43% din salariu are a 3-a cea mai mare rată de inactivitate din se duce la stat și 57% la salariat. Oricine mun- Uniunea Europeană. cește legal în România, indiferent de salariu pe care îl are, plătește CAS 25% și CASS 10%, Impozitarea dură a muncii nu are impact după care impozit pe venit 10%, iar, pe lângă numai economic, ci și social. Familii despărțite

acestea, angajatorul mai are de plătit faimoasa și părinți forțați să muncească departe de contribuție pe care a adăugat-o guvernul de copiii lor. Cei mai afectați sunt cei din mediul 2,25% din tot salariul brut. Această politică rural și din zonele cele mai sărace. fiscală scumpește în mod artificial munca. Mai

Pagina 263

O Românie fără hoție—Planul USR PLUS pentru o Revoluție a Bunei Guvernări 261

Toate acestea se întâmplă din cauza impozi- Creșterea salariului minim până acum s-a făcut tării penalizatoare a muncii. Când n-au știut din rațiuni fiscale. Atunci când crește salariul ce să facă, politicienii au cheltuit mereu mai minim, cresc încasările din impozite. Așa am mulți bani. Că doar n-au cheltuit din banii lor, ajuns să fim în alt top rușinos al Europei, cel al ci au cheltuit din banii contribuabililor. Spirala sărăciei în muncă. România aici ocupă locul 1 este una în care mai întâi cresc cheltuielile, în toată Uniunea Europeană. Taxarea aberantă după care inevitabil vine deficitul și apoi, vin a muncii descurajează munca, ne gonește din să ne spună că nu au cum să-l acopere decât țară și ne ține în sărăcie. Toate astea în condi- prin noi creșteri de taxe și impozite. După care țiile în care economia are nevoie disperată de cresc taxele, acoperă deficitul și începe o forță de muncă. nouă rundă de creștere de cheltuieli.

OBIECTIVE

1. Încurajarea muncii în România. 5. Reîntoarcerea românilor să mun- cească în România. 2. Reducerea semnificativă a sărăciei în muncă. 6. Creșterea celor mai mici salarii.

3. Reducerea inactivității. 7. Reducerea discrepanțelor salariale.

4. Reducerea plecării românilor în alte țări pentru muncă.

DIRECȚII

România are cea mai dură impozitarea a prin care partea din salariu care depășește un salariului minim din toată Europa. Din cauza salariu minim este impozitată. aceasta, forța de muncă o părăsește și suntem a 3-a țară din Europa după rata de inactivitate. Astfel, regândim modului de sprijin pentru De aceea vom reduce impozitarea muncii, în antreprenoriat prin transformarea schemelor primul rând pentru românii care lucrează pe de ajutor de stat în reduceri ale poverii fiscale salarii mici, prin instituirea unei reguli graduale pe muncă de care să beneficieze toți românii.

PRIORITATEA 2

Reforma ANAF Orice planuri de modernizare a țării trebuie să Mai mult, în condițiile în care digitalizarea a aibă o sursă de finanțare. Colectarea eficientă schimbat fundamental modul în care întreprin- a taxelor, scăderea economiei subterane și derile își desfășoară activitatea și generează creșterea conformării voluntare sunt de o venit, România a rămas în urmă la capitolul importanță crucială în contextul dat. digitalizare și nu numai. Astfel, nu numai că o

Pagina 264

O Românie fără hoție—Planul USR PLUS pentru o Revoluție a Bunei Guvernări 262

serie de declarații fiscale se pot depune doar în cazuri mai complexe, asistența unui profe- în format de hârtie și sunt redundante (prin sionist și a unui magician), la complexitatea sis- prisma faptului că s-ar putea obține ușor de temului de conturi în care trebuie făcute plățile către autoritățile statului acele informații din de impozite și taxe, de la legislația neclară și alte declarații deja depuse), însăși adaptarea în permanență schimbare, la un serviciu de sistemului fiscal din România la realitățile asistența contribuabililor care nu poate răs- actuale se face cu întârzieri mari. punde la nevoia acestora, de la un site al ANAF depășit și la birocrație excesivă, de la lipsa de În ceea ce privește conformarea voluntară, transparență legislativă la percepția că oricât contribuabilii sunt mai degrabă descurajați încerci, sigur o inspecție fiscală îți va calcula decât stimulați să se conformeze de bună voie. diferențe de impozite nedatorate, toate aceste De la complexitatea inutilă a anumitor declara- aspecte demotivează contribuabilii de bună

ții fiscale (cum ar fi declarația unică ce trebuie credință să își plătească partea lor de taxe. depusă de persoanele fizice și care necesită,

OBIECTIVE

1. Debirocratizarea în relația cu organul fiscal 3. Stimularea conformării voluntare

2. Eficientizarea aparatului fiscal

DIRECȚII

Debirocratizare prin: 5. Posibilitatea de a depune toate declarațiile fiscale online. 1. Eliminarea declarațiilor fiscale care nu sunt necesare. 6. Legături cu mediul de afaceri pentru iden- tificarea rapidă a neclarităților din legislație 2. Automatizări astfel încât să fie evitată și găsirea cu celeritate a unor soluții. depunerea de declarații fiscale. Spre exem- plu, dacă autoritatea fiscală are informații 7. Simplificarea plăților care se fac că un contribuabil se află într-o anumită către autorități. situație din declarațiile depuse deja de acesta, schimbările în vectorul fiscal să fie 8. Eficientizarea aparatului fiscal prin: operate automat, fără a mai fi nevoie ca

acel contribuabil să depună o declarație 9. Dezvoltarea unei aplicații informatice de prin care să solicite modificarea în vectorul evidență a impozitelor și taxelor datorate fiscal, modificare ce este oricum obligato- de contribuabili și să permită o transpa- rie, nu opțională. rență mai mare în ceea ce privește obli- gațiile de plată. 3. Simplificarea declarațiilor fiscale. Eficientizarea aplicațiilor informatice 4. Comunicarea automată între bazele de folosite de ANAF. date ale autorităților astfel încât să fie evi- tate depunerile de declarații despre același 1. Construcția unui nou site care să fie util și eveniment la mai multe autorități. să permită găsirea informațiilor relevante