Revoluția Bunei Guvernări: angajamentele și planul USR PLUS, 451 de pagini

Pagina 249

O Românie fără hoție—Planul USR PLUS pentru o Revoluție a Bunei Guvernări 247

Pentru România, contextul european oferă Asta înseamnă că locurile de muncă în sectoa- o oportunitate excelentă pentru dezvoltare rele tradiționale vor suferi transformări. Ultimul industrială și locală, existând posibilitatea reală raport al Agenției Internaționale a Energiei de mobilizare a unor investiții semnificative în Regenerabile ne arată că UE, deși este con- noile domenii–cheie ce se prefigurează. tinentul cu cel mai mare angajament pentru reducerea emisiilor cu efect de seră, are doar Ambițiosul program al Uniunii Europene de a 1,2 milioane de job-uri în sectorul energiei reduce emisiile de gaze cu efect de seră până regenerabile. Cele mai multe sunt în Germania în 2030, precum și previziunile de creștere (în jur de 25%), iar România apare în statistici a cererii de energie electrică în Europa vor mai ales în ceea ce privește job-urile în pro- determina o cerere în creștere de bunuri și ducția de biocombustibili. Prin comparație, servicii pentru protecția mediului și gestio- Asia are peste 60% dintre job-urile în sectorul

narea resurselor. energiei regenerabile.

Printre sectoarele cu mare potențial de creș- Europa este net importatoare a principalelor tere pentru Europa și pentru România sunt materii prime specifice industriei verzi. Ne producția de baterii, subansamble și compo- referim aici la aluminiu, litiu, siliciu, cupru etc. nente pentru autovehicule electrice, turbine Reciclarea poate ajuta la îmbunătățirea dispo- pentru eoliene, panouri fotovoltaice și termice, nibilității materialelor prin generarea așa-nu- materiale pentru izolarea locuințelor, contoare mitelor materiale secundare, crescând astfel inteligente, sisteme de iluminat inteligente etc. securitatea aprovizionării.

OBIECTIVE

Ne propunem reindustrializarea României și sunt afectate de tranziția către o economie atragerea proactivă de investiții strategice în cu emisii reduse de CO2, precum Gorjul și domeniile–cheie ale viitorului și crearea unei Hunedoara, Vâlcea sau Argeșul, pot repre- rețele de hub-uri industriale și de inovare în zenta poli importanți în noile industrii ale următoarele domenii: viitorului. Resursa umană pregătită și compe- tențele tehnice pot fi adaptate și valorificate

• • tehnologii noi de producție și stocare a în cadrul firmelor private care vor investi în

energiei curate (hidrogen, fotovoltaice, noile industrii. eoliene, baterii etc.); Sprijinul public va proveni din fonduri euro-

• • industria producătoare de componente și pene și va viza susținerea inițiativelor și inves-

subansamble pentru mașini electrice; tițiilor private, atât prin atragerea de firme strategice de mari dimensiuni, prin consolida-

• • noi tehnologii digitale și de comunicații; rea lanțurilor valorice preponderent formate

din IMM și încurajarea dezvoltării de start-

• • materiale noi și dezvoltarea econo- up-uri inovative.

miei circulare. Abordarea va fi integrată vizând: Hub-urile industriale conectate la ecosis- temele industriale europene vor fi în zona • capacități de cercetare-dezvoltare; marilor orașe universitare, cum ar fi Timișoara, București, Brașov, Cluj sau Iași. De asemenea, • infrastructură pentru producție de compo- fostele zone miniere sau zone industriale care nente și asamblare de produs finit;

Pagina 250

O Românie fără hoție—Planul USR PLUS pentru o Revoluție a Bunei Guvernări 248

OBIECTIVE

• • dezvoltarea de aplicații software și de Complementar, ne propunem dezvoltarea

comunicații aferente; industriei și activităților economice locale, în special prin valorificarea patrimoniului natural

• • servicii de instalare și întreținere; și cultural existent. Pentru aceasta vom spri-

jini ecoturismul și managementul adecvat al

• • activități de export; destinațiilor de turism și industriile culturale și

creative, ca sectoare importante pentru dez-

• • capacități de reciclare. voltarea locală.

Dezvoltarea sectorului dedicat producției de tehnologii verzi (bunuri și servicii pentru protecția mediului și gestionarea resurselor)

OBIECTIVE

• • Dezvoltarea producției de bunuri și servicii • Creșterea numărului de companii pro-

pentru protecția mediului și gestiona- ducătoare de tehnologii verzi „Made rea resurselor; in Romania”;

• • Dezvoltarea producției de echipamente • Absorbția unui volum de finanțări de 2

pentru producția de energie curată și miliarde de Euro (500 milioane de Euro/ echipamente de gestiune inteligentă: an) în perioada 2021–2024 dedicate R&D, panouri fotovoltaice, capacități de stocare producției și distribuției de tehnologii verzi (ex: baterii litiu–ion), contoare inteligente, sisteme de iluminat inteligente etc.; • Exporturi de tehnologie verde în valoare de peste 1 miliard de Euro/an înce- pând cu 2025.

MĂSURI

1. Crearea parteneriatelor strategice cu mem- 3. Lansarea unor programe de finanțare brii UE care dețin abilități și cunoștințe în dedicate start-up-urilor din principalele dezvoltarea tehnologiei ecologice: de ex: sectoare producătoare de tehnologii verzi: Austria, Germania. mediu și ape curate, energie și transport curat, tehnologii pentru construcții de 2. Susținerea platformelor digitale de bro- infrastructură și clădiri, tehnologii medi- keraj pentru a facilita prezentarea ofertei și cale, IT&C subordonat economiei circulare, cererii de tehnologii ecologice, alături de alimentație organică. instituțiile de cercetare și dezvoltare (uni- versități și institute de cercetare);

Pagina 251

O Românie fără hoție—Planul USR PLUS pentru o Revoluție a Bunei Guvernări 249

Dezvoltarea sectorului digital

OBIECTIVE

• • Trecerea de la outsourcing la produse și • Dublarea nivelului de competențe digi-

servicii proprii și integrarea cu restul sec- tale de bază până în 2028 (de la sub toarelor economice; 30% la 60%).

MĂSURI

1. Susținerea creării și dezvoltării de Hub- toate ciclurile de educație inițială (înce- uri Digitale de Inovare în conformitate pând de la grădiniță), cât și ca parte a cu Agenda UE 2016–2020 de digitali- formării profesionale continue; zare pan-europeană; 3. Dezvoltarea infrastructurii ICT pentru 2. Încurajarea parteneriatului firmelor din a asigura pe tot teritoriul României sectorul IT cu sectorul educațional pentru accesul la Internet de mare viteză din introducerea competențelor digitale în fonduri europene.

Dezvoltarea industriei auto

OBIECTIVE

• • Consolidarea poziției României în pro- • Adaptarea la tranziția către un transport

ducția de componente pe lanțul valoric al curat și electromobilitate. industriei auto;

MĂSURI

1. Atragerea de noi investitori de anver- 3. Fonduri europene pentru sprijinirea gură în domeniu; colaborării între producătorii și furnizorii din clusterele auto cu universități și alte 2. Dezvoltarea de clustere auto în regiunile instituții de cercetare pentru a dezvolta noi României cu prezență semnificativă a inovații care pot aduce o valoare adăugată industriei auto și stimularea cooperării semnificativă întregului sector. inter-clustere de tip rețea;

Pagina 252

O Românie fără hoție—Planul USR PLUS pentru o Revoluție a Bunei Guvernări 250

Dezvoltarea industriilor prelucrătoare cu valoare adăugată înaltă, inclusiv a celor care folosesc gazul natural ca resursă

OBIECTIVE

• • Susținerea investițiilor și dezvoltării sectoa- • Valorificarea superioară a gazelor naturale

relor industriale cu valoare adăugată înaltă; în contextul noilor exploatări onshore și offshore.

MĂSURI

1. Implementarea politicilor de stimulare 2. Dezvoltarea unor industrii precum: petro- fiscală a mediului de afaceri pentru ca chimie, metalurgie, mase plastice, trans- România să își sporească competitivita- porturi, agricultură, farmaceutice; tea și atractivitatea investițională în ceea ce privește valorificarea superioară a 3. Identificarea și promovarea activităților cu gazelor naturale; o valoare adăugată mare și avansarea în lanțul valoric, mai ales prin integrarea IMM- urilor locale din industrie.

Dezvoltarea sectorului dedicat economiei circulare

OBIECTIVE

• • Dezvoltarea sectorului dedicat economiei • Reducerea amprentei de carbon

circulare și crearea de noi locuri de muncă a economiei; în domeniu (inclusiv prin formalizarea acti- vităților la gri și la negru de colectare); • Creșterea gradului de valorificare a materii- lor prime și a costului acestora.

MĂSURI

1. Stimularea investițiilor în infrastructura 4. Implementarea unui cadru legislativ dedicată economiei circulare, tehnologie și și de politică publică pentru un sector cercetare și dezvoltare; dedicat economiei circulare și valorifi- cării deșeurilor; 2. Rezolvarea deficiențelor structurale legate de deșeuri, colectare selectivă, reciclare și 5. Analiză și suport pentru transpunerea în reutilizare (Ordonanța 74/2018); practică a modelelor de economie circu- lară (conform OCDE) 3. Transpunerea în totalitate a legislației UE pentru economia circulară și valorifi- carea deșeurilor.

Pagina 253

O Românie fără hoție—Planul USR PLUS pentru o Revoluție a Bunei Guvernări 251

Dezvoltarea industriei alimentare

OBIECTIVE

• • Încurajarea prelucrării superioare a mate- (cum ar fi lâna) pentru dezvoltarea opor-

riei prime vegetale prin susținerea dezvol- tunităților în industrii țintă (mobilă, textile, tării și creării de capacități de procesare construcții, auto, aeronautică etc.). autohtone în industria alimentară și conexă (ex: ambalaje); • Încurajarea procesării produselor agroa- limentare primare în vederea obținerii de

• • Dezvoltarea lanțurilor valorice în domeniul produse cu valoare adăugată și promova-

plantelor tehnice și a altor tipuri de materi- rea produselor tradiționale și a lanțurilor ale naturale rezultate din activități agricole scurte la nivel local.

MĂSURI

1. Menținerea și îmbunătățirea mecanismelor 2. Asigurarea unor mecanisme previzibile și de stimulare a investițiilor integrate în pro- clare de finanțare a activităților de produc- ducție agricolă—procesare—distribuție; ție agroalimentară.

Susținerea industriilor creative

OBIECTIVE

• • Valorificarea creativității, a proprietății factor–cheie de dezvoltare economică

intelectuale și a patrimoniului cultural ca a României.

MĂSURI

1. Dezvoltarea de clustere de industrii crea- 2. Stimularea industriilor creative ca factor– tive (industria de publicitate, IT, software cheie pentru dezvoltarea locală a zonelor și jocuri pe calculator, arhitectură, design rămase în urmă. și modă, muzică, artă și cultură, film și televiziune, meșteșuguri, industria de carte și editură) în vederea creșterii valorii adău- gate în economia românească;

Pagina 254

O Românie fără hoție—Planul USR PLUS pentru o Revoluție a Bunei Guvernări 252

Dezvoltarea (eco)turismului și industriei de ospitalitate

OBIECTIVE

• • Creșterea calității și performanței mana- • Creșterea notorietății destinației turistice

gementului destinațiilor de turism din România, ca destinație turistică de calitate România prin încurajarea parteneriatului pe piața internațională a turismului. public-privat în vederea dezvoltării antre- prenoriatului în turism;

MĂSURI

1. Dezvoltarea Organizațiilor de Management 4. Simplificarea legislativă privind spațiile de ale Destinațiilor (OMD) și asigurarea cadru- cazare de mici dimensiuni; lui legal prin care acestea pot să constituie bugete proprii din taxe specifice destinații- 5. Identificarea unor nișe de turism unde lor și din programe naționale de finanțare; România poate avea un avantaj comparativ și sprijinirea celor care au potențial dar nu 2. Crearea unui cadru pentru managemen- sunt încă recunoscute și susținute prin tul participativ al destinațiilor de turism politic publice în prezent (ex: turism medi- prin profesionalizarea managementului cal, turism de conferințe, România ca hub de destinație și prin parteneriat funcțio- regional de conferințe pe diverse teme, nal public-privat; turism cultural etc.);

3. Participarea la acțiuni de marketing la nivel 6. Dezvoltarea formării în domeniul industriei internațional (de exemplu târguri de turism, de turism / ospitalitate prin impulsionarea în baza unei concept de marketing cu o învățământului dual și formarea profesio- segmentare explicită pe țările emitente de nală continua de personal calificat. turiști, astfel încât în România să crească semnificativ numărul de turiști străini;

Dezvoltarea industriei de îngrijire și sănătate (care industry)

OBIECTIVE

• • Atragerea până în 2028 a minimum 1 milion îngrijire și sănătate pentru toată popula-

de străini anual în calitate de clienți ai ția României; industriei de îngrijire autohtonă;

• • Poziționarea României că lider european în
• • Asigurarea accesului nediscriminatoriu la domeniul „digital health and care”.

Pagina 255

O Românie fără hoție—Planul USR PLUS pentru o Revoluție a Bunei Guvernări 253

MĂSURI

1. Folosirea resurselor financiare oferite de 4. Încurajarea institutelor de cercetare și a UE atât prin fonduri dedicate, cât și prin alte actorilor privați să investească în dezvol- instrumente financiare transdisciplinare tarea de prototipuri inovatoare, disruptive (cercetare, piață digitală, fonduri regionale pentru echipamente, materiale, tehnologii și de coeziune, Emergency Aid Rescue asistive, programe informatice în sănă- (rescUE), InvestEU Fund etc.) pentru inves- tate și îngrijire (inclusiv pe AAL—Active tiții în industria de îngrijire; Assisted Living);

2. Dezvoltarea sistemului public și pri- 5. Dezvoltarea unei rețele naționale de geria- vat de asigurări de sănătate și îngrijire trie care să potențeze cercetarea-inovarea pe termen lung; și competențele necesare pentru îngri- jirea seniorilor; 3. Definirea unor domenii punctuale în care România excelează prin prisma competen- 6. Reatragerea în țară a personalului calificat țelor de care dispune țara noastră pe par- în domeniul îngrijirii din Diaspora (peste tea de sănătate și îngrijire pe termen lung 250.000 români). (de exemplu, turismul medical punctual și pe termen lung);

Dezvoltarea industriei de apărare

OBIECTIVE

• • Transformarea industriei de apărare a • Maximizarea resurselor destinate produc-

României într-un pilon al creșterii econo- ției autohtone de apărare, din alocarea obli- mice pe termen mediu și lung, care să răs- gatorie bugetară anuală de 2% PIB, precum pundă, în același timp, cerințelor exprimate și utilizarea adecvată de fonduri pentru la nivel NATO și parteneri cercetare-dezvoltare în domeniul tehno- logiilor ce pot fi folosite cu scop dual (și în sectorul civil ex: securitate cibernetică).

MĂSURI

1. Valorificarea finanțărilor nerambursabile 3. Încurajarea inovației, pentru a permite oferite de Comisia Europeană pentru trans- institutelor de cercetare și mediului de formarea industriei de apărare din România afaceri să dezvolte prototipuri pentru și crearea premiselor de adaptare la provo- echipamente, materiale, soluții tehnice cări tehnologice specifice sau programe informatice conforme, de interes și pentru alte țări NATO sau partici- 2. Definirea și sprijinirea unor domenii punc- pante la PESCO (Structura Permanentă de tuale în care România poate performa, prin Cooperare a UE), inclusiv cu potențial de prisma competențelor de care dispune, în folosire duală. special pe partea de apărare și securitate

Pagina 256

O Românie fără hoție—Planul USR PLUS pentru o Revoluție a Bunei Guvernări 254

Sprijin orizontal pentru inovare, internaționalizare și dezvoltarea comunităților antreprenoriale

OBIECTIVE

• • Crearea de comunități, clustere, hub-uri de afaceri din România—nevoia de a crește

inovare și dezvoltare în vederea creșterii densitatea antreprenorială, de a crește productivității firmelor, permițându-le să reziliența firmelor, de a încuraja creșterea concureze mai eficient atât la nivel națio- în talie a firmelor și de a încuraja crearea de nal, cât și internațional. valoare adăugată;

• • Susținerea sectorului întreprinderilor mici • Stimularea investițiilor directe și a exportu-

și mijlocii (IMM) plecând de la cele patru rilor și a investițiilor românești în afara țării. mari nevoi sistemice ale mediului de

MĂSURI

1. Dezvoltarea unei cooperării între uni- municipalitățile alocă teren, construiesc versități și alte instituții suport pentru infrastructură de cea mai bună calitate și colaborare, sectorul de afaceri și agen- apoi creează un ecosistem de companii țiile guvernamentale relevante pentru a care își stabilesc activitatea în acele zone; ajuta clusterele existente să prospere și să devină din ce în ce mai sofisticate și 6. Susținerea dezvoltării rețelei de Hub-uri competitive, oferind în același timp mediul Inovative Digitale (DIH) ca parte a Agendei favorabil pentru formarea și creșterea de Digitale la nivel European, susținerea edu- noi clustere economice; cației antreprenoriale și financiare;

2. Crearea Hub-urilor Digitale de Inovare 7. Dezvoltarea antreprenoriatului rural și (HDI) în baza parteneriatelor între susținerea dezvoltării rețelelor de comu- comunitatea de afaceri din domeniul nități antreprenoriale rurale & food hubs digital cu universitățile tehnice și institu- prin servicii support dedicate (consiliere, tele de cercetare; finanțare etc.)

3. Dezvoltarea structurilor și infrastructurilor 8. Tranziția de la măsuri tradiționale de pro- locale de afaceri—acceleratoare, hub-uri, movare (exemplu: târguri și expoziții) la cre- spații de coworking, centre de formare, area de capete de pod în țări destinație și parcuri industriale, științifice etc.; la crearea de parteneriate (match-making) țintite pe priorități sectoriale strategice 4. Dezvoltarea de rețele de socializare antre- pentru dezvoltarea economiei românești în prenorială și comunități de afaceri de context internațional; tip market-place; 9. Reformarea diplomației economice pentru 5. Crearea zonelor de funcționale urbane a susține cu adevărat și în mod eficient (ZFU) și a zonelor de activitate econo- internaționalizarea companiilor românești; mică (ZAE) la periferia localităților, unde