Ediția 2014

Pagina 11

Există un pericol major ca populismul şi radicalismul politic să se răspândească şi în România. Acestea sunt o ameninţare pentru democraţia noastră. Guvernarea cu ochii la sondaje şi la mass media, fără viziune şi program, fără competenţă şi raţionalitate, cu gândul doar la voturi, riscă să ne trimită din nou în haos şi blocaj economic.

Cu eforturi deosebite, s-a reuşit în ultimii 10 ani reformarea fundamentală a justiţiei, edificarea independenţei acesteia, împrospătarea resursei de cadre şi instaurarea statului de drept. Nu suntem în situaţia unei societăţi perfecte, dar mecanismele instituţionale au permis transmiterea către români a sentimentului de încredere în actul de justiţie, în faptul că oricine încalcă legea răspunde şi ispăşeşte pentru faptele sale. Acest proces pare ameninţat de tentative de amnistie politică şi fiscală, de încercări de a şterge cu buretele faptele unor baroni locali mai noi sau mai vechi, a unor responsabili politici ai majorităţii de stânga.

Nici orientarea strategică a statului nu este sigură şi definitivă atunci când politicienii corupţi preferă, în locul atragerii fondurilor europene, reorientări spre state nedemocratice, acolo unde lipsa de reguli şi utilizarea mecanismelor de cointeresare şi corupţie a decidenţilor risipeşte sume importante din bugetul public. Orientarea pro-occidentală, în parteneriat strategic cu SUA, apartenenţa la NATO şi Uniunea Europeană, rămasă în declaraţiile guvernării de stânga, este alterată fundamental de înclinaţia de a atrage şi a favoriza unilateral şi fără o competiţie corectă a unor investitori privilegiaţi din Rusia şi China şi de a reorienta România spre răsărit, spre stepele Rusiei şi modelele nedemocratice ale partidului unic.

De altfel, cea mai mare ameninţare la adresa României este concentrarea puterii în mâinile PSD şi a sateliţilor săi din stânga şi reconstrucţia sistemului partidului – stat din perioada de dinainte de 2004, eliminarea independenţei

11

Pagina 12

justiţiei şi restauraţia statului cleptocratic, eliminarea democraţiei europene prin alterarea regulilor şi mimarea funcţionalităţii instituţiilor democratice.

De aceea, singura garanţie a echilibrului şi controlului evoluţiei României este alegerea unui Preşedinte puternic şi implicat, care, prin forţa şi legitimitatea conferite de votul românilor, să creeze o majoritate parlamentară şi să propună un guvern competent şi necorupt.

Voi realiza acest obiectiv prin continuitatea politicilor pentru România din ultimii 10 ani, cu precădere a celor legate de independenţa justiţiei şi consolidarea statului de drept, a menţinerii fundamentelor actuale de politică externă, securitate şi apărare şi a orientării pro-occidentale a României. Pentru aceasta, voi atrage noile energii şi competenţe oferite de politicieni tineri şi bine pregătiţi, a unor profesionişti şi tehnocraţi creativi pe care să-i atragem în politică, oameni care cred sincer în valorile fundamentale prezentate mai sus, capabili să facă un alt tip de politică şi să determine formarea unei noi clase politice.

12

Pagina 13

4. Statul de drept şi independenţa justiţiei

P

rincipalul atribut constituţional al Preşedintelui României este cel de a veghea la buna funcţionalitate a sistemului instituţional şi la respectarea Constituţiei României. În acest sens, atât percepţia cetăţenilor României, cât şi sesizările instituţiilor europene arată preocuparea pentru întărirea statului de drept, consolidarea independenţei justiţiei şi combaterea corupţiei.

În calitate de nou Preşedinte al României, voi continua să întăresc statul de drept şi să asigur independenţa justiţiei, insistând asupra neingerinţei politicului în actul de justiţiei la orice nivel. Principalul scop este crearea unui cadru adecvat pentru continuarea procesului de reforme ce asigură consolidarea statului de drept. Voi întări independenţa autorităţii judecătoreşti prin continuarea procedurilor de numire în funcţie la nivel înalt din cadrul justiţiei a unor persoane apolitice, care au dat dovadă de profesionalism şi integritate.

În calitate de nou Preşedinte al României, voi continua apărarea independenţei justiţiei în faţa atacurilor politicului, în special a celor care îşi propun să ia sub control politic parchetul general, DNA, DIICOT şi instanţele de judecată.

Voi avea în vedere menţinerea echilibrului între cele trei puteri ale statului, consolidarea mecanismelor ce asigură supremaţia legii şi respectarea principiului separaţiei puterilor. Voi depune toate eforturile necesare pentru întărirea instituţiilor fundamentale ale statului ce deţin un rol esenţial în apărarea principiilor constituţionale.

În calitate de nou Preşedinte al României, voi veghea la înlăturarea oricărei posibilităţi de influenţare, de către oamenii politici, a factorilor de decizie din

13

Pagina 14

sistemul judiciar prin stabilirea regulilor de către CSM şi prin proceduri clare şi transparente, de natură să asigure o competiţie reală pentru numirile din sistemul judiciar.

În calitate de nou Preşedinte al României, voi asigura stabilitatea noilor coduri şi a cadrului legislativ în materie de integritate (incompatibilitate, conflicte de interese şi averi nejustificate) şi voi urmări consolidarea reformelor şi a instituţiilor care contribuie la sporirea încrederii populaţiei în organele de cercetare şi urmărire penală, precum şi în instanţele judecătoreşti, prin programe mediatice care să inducă cetăţenilor respectul faţă de astfel de instituţii şi, mai ales, faţă de lege şi respectarea acesteia.

Îmi menţin angajamentul ferm faţă de Constituţie, de fundamentele statului de drept şi apărarea independenţei sistemului judiciar. Voi veghea la continuarea luptei împotriva corupţiei, prin promovarea unei Legi organice anticorupţie şi voi încuraja înăsprirea sancţiunilor pecuniare aplicabile acestui tip de infracţiuni. Optez, de asemenea, pentru aplicarea procedurii „confiscării extinse”.

În calitate de viitor Preşedinte al României, apărarea independenţei justiţiei de către conducerea judiciară trebuie să continue, sens în care: x Voi asigura adoptarea Codului de conduită al parlamentarilor, astfel încât aceştia să respecte independenţa justiţiei în general şi deciziile judiciare în particular; x Voi oferi condiţiile necesare pentru ca CSM să îşi poată consolida activitatea de protejare a independenţei justiţiei; x Voi lua în calcul, odată cu posibila revizuire a Constituţiei, completarea dispoziţiilor existente în ceea ce priveşte separaţia puterilor în stat cu o prevedere expresă care să vizeze obligaţia Executivului şi a Legislativului de a respecta independenţa justiţiei;

14

Pagina 15

Progresele înregistrate în ceea ce priveşte consistenţa jurisprudenţei şi a practicii judiciare trebuie intensificate. În acest domeniu, România trebuie: x Să asigure transparentizarea completă şi la timp a tuturor deciziilor instanţelor; x Să finalizeze procedurile referitoare la legea privind pensiile magistraţilor condamnaţi pentru infracţiuni; x Să îmbunătăţească urmărirea aplicării hotărârilor judecătoreşti la toate nivelurile, pentru a se asigura că deciziile şi penalităţile financiare sunt implementate în mod corespunzător.

15

Pagina 16

5. Politica externă, de securitate şi apărare

P

rincipalele atribute executive ale Preşedintelui României sunt cele de conducere şi decizie în domeniul politicii externe, de securitate şi apărare. Ca nou Preşedinte al României, voi continua să exercit aceste atribuţii executive cu sprijinul de specialitate al ministerelor de linie, care aplică politicile stabilite, şi cu expertiza dată de consilierii şi departamentele Administraţiei prezidenţiale.

Abordarea integrată: politică externă, de securitate şi apărare. Sunt adepta abordării integrate a politicii externe, de securitate şi apărare. Este atât un model european, cât şi o soluţie de eficienţă în cheltuirea resurselor şi eficacitate în atingerea obiectivelor.

Orientarea occidentală: România a decis, în urmă cu 25 de ani, că locul României este alături de statele occidentale, în structurile europene şi euro- atlantice. Voi milita în continuare pentru respectarea valorilor occidentale, a regulilor democraţiei, a economiei de piaţă şi a statului de drept.

Politica externă, de securitate şi apărare a României se bazează pe 3 piloni: Parteneriatul Strategic cu SUA, apartenenţa la NATO şi creşterea rolului în cadrul Alianţei, susţinerea unei Europe solidare şi integrate.

Relaţia de parteneriat strategic cu SUA are la bază garanţii de securitate şi prezenţa trupelor şi intereselor americane în România în cadrul unor facilităţi militare comune, amplasarea elementelor scutului antirachetă la Deveselu, crearea structurilor şi prezenţei militare flexibile pentru securitatea maritimă, dar şi prezenţa României în teatrele de operaţiuni alături de SUA şi la solicitarea Washingtonului, în misiuni în cadrul NATO sau în coaliţii de voinţă sau coaliţii ale

16

Pagina 17

celor angajaţi. La această dimensiune se mai adaugă o creştere a cooperării pentru securitate energetică, securitate cibernetică, asistenţă pentru dezvoltare, investiţii şi transfer tehnologic, sprijin pentru creşterea competitivităţii şi valorificarea resurselor româneşti de creativitate.

România trebuie să-şi consolideze poziţia în cadrul NATO-UE prin creşterea implicării şi a relevanţei în luarea deciziilor în cadrul celor două instituţii, prin prezenţa reprezentanţilor români la nivelul poziţiilor de decizie din cadrul celor două organizaţii, creşterea rolului în acordarea de expertiză şi sprijin românesc celor două organizaţii şi sprijinirea celor două instituţii pentru creşterea nivelului de ambiţie şi concretizarea influenţei şi creşterea rolului de actori globali.

Sistemul de parteneriate strategice. România a dezvoltat şi consolidează un sistem de parteneriate strategice care permite creşterea eficacităţii în atingerea obiectivelor de politică externă, securitate şi apărare. Parteneriatului strategic cu Statele Unite i se adaugă parteneriatul strategic cu Marea Britanie, parteneriatul strategic cu Polonia şi Turcia, Trilaterala România-Polonia-Turcia, parteneriatul strategic cu Israelul, parteneriatul strategic cu Azerbaidjanul şi Coreea de Sud. Ne propunem să completăm şi să întărim acest sistem de parteneriate strategice cu un Parteneriat Strategic cu Suedia, realizarea trilateralei România-Polonia- Suedia şi a unui parteneriat de asistenţă cu Ucraina. Relaţia privilegiată cu Republica Moldova rămâne în prim planul-preocupărilor viitorului preşedinte al României.

România poate fi o punte a păcii între Occident şi Orient.

Parteneriatul Transatlantic. TTIP. România este un sprijinitor major al relaţiei transatlantice, al rolului Statelor Unite şi al angajării sale în securitatea europeană, dar şi al realizării Parteneriatului Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii şi al realizării pieţei comune de 900 de milioane de consumatori calificaţi în zona transatlantică, capabilă să intre în competiţia globală. 17

Pagina 18

Profilul strategic al României: Jucător de echipă, cu valoare adăugată. România poate aduce aliaţilor şi partenerilor săi valoarea sa adăugată pentru atingerea obiectivelor majore globale, instituţionale, regionale. Aceasta va fi generată de dezvoltarea unor capabilităţi de nişă pentru care avem aptitudini şi capacităţi.

Nivelul de ambiţie. România îşi propune să-şi apere interesele în Regiunea Extinsă a Mării Negre, în Balcanii de Vest şi îşi asumă un rol de nişă, în cooperare cu partenerii şi aliaţii săi, în Orientul Mijlociu şi Nordul Africii. Ţara noastră trebuie să valorifice oportunităţile economice în toate spaţiile dar respectând regulile competiţiei şi interesele sale strategice, fără să-şi altereze garanţiile şi aranjamentele de securitate.

Politica Externă Politica externă a României a fost programată pentru a acoperi întreaga lume, toate azimuturile geografice. În acest context, abordările, componenţa misiunilor şi structura din centrala MAE trebuie să reflecte corect şi exact dimensiunile şi temele de relaţionare ale României cu actorii terţi. În consecinţă, am identificat următoarele direcţii şi teme:

x Relaţie privilegiată cu Republica Moldova

Relaţia cu R. Moldova se va dezvolta în continuare sub dezideratul “România şi Republica Moldova, împreună în Uniunea Europeană”. România susţine suveranitatea, independenţa şi integritatea Republicii Moldova şi va acţiona pentru consolidarea relaţiilor bilaterale pornind de la principiul special al identităţii comune de limbă, tradiţie şi cultură. Preşedintele României va acţiona în interesul naţiunii române din cele două state româneşti. Considerăm că cetăţenilor din cele două state 18