Ediția 2014

Pagina 19

trebuie să li se ofere posibilitatea de a se pronunţa cu privire la lichidarea consecinţelor pactului Ribbentrop-Molotov, decizie care a separat pe nederept naţiunea română. În calitate de Preşedinte al României, voi milita deschis pentru unirea celor două state româneşti, România şi R. Moldova.

x Relaţiile la Răsărit: Rusia, Ucraina. România a avut o serie de rezerve, limite şi frustrări în abordarea politicii la Răsărit. Această dimensiune trebuie recâştigată şi prioritizată atât prin calitatea şi eficienţa personalului implicat, cât şi prin capacitatea de a genera valoare adăugată aliaţilor şi partenerilor României. o Astfel, relaţia cu Federaţia Rusă trebuie reconstruită cu ingeniozitate, în consultare permanentă cu aliaţii şi partenerii noştri, fără gesturi şi angajamente ce pot afecta eşafodajul de securitate al României. o Relaţia cu Ucraina trebuie să se bazeze pe sprijinul constant şi asistenţa pentru reforme, democratizare şi europenizarea sistemului normativ şi instituţional, pe reforme consistente ale

sectorului de securitate şi îndeplinirea criteriilor politice şi tehnice de integrare în NATO.

x Regiunea Extinsă a Mării Negre rămâne o zonă de interes strategic deosebit prin prisma poziţiei geografice, dar şi a rolului pe care-l poate juca în transportul de hidrocarburi şi resurse energetice, în asigurarea securităţii energetice a României şi contribuţia substanţială, pe acestă dimensiune, la nivelul UE. Noile evoluţii de securitate au ridicat preocupări majore de securitate, cărora ultimul summit NATO de la Newport le-a dat un răspuns major. Caucazul de Sud şi Asia Centrală sunt zone relevante de resurse şi un spaţiu de cooperare pentru conectarea şi comerţul statelor din această regiune cu Uniunea Europeană.

19

Pagina 20

x Balcanii de Vest sînt o regiune de relativă instabilitate şi fragilitate statală în vecinătatea României. Susţin primirea cât mai rapidă a Macedoniei în NATO prin deblocarea afacerii numelui, încheierea procesului de reforme al Muntenegrului, avansarea statelor Balcanilor de Vest către integrarea europeană, pe baza reformelor şi meritelor individuale. Susţin drumul european, democratizarea şi europenizarea Serbiei şi antrenarea în Parteneriatul individual cu Alianţa, angajarea într-o soluţie solidă de consens fezabilă şi sustenabilă în relaţia cu regiunea Kosovo. România poate recunoaşte Kosovo doar în măsura în care această structură politică regională va fi recunoscută de către Belgrad. România susţine o soluţie realistă şi sustenabilă în cazul Bosniei şi Herzegovinei.

x Orientul Mijlociu – este o zonă tradiţională a relaţiilor foarte bune ale României cu toate părţile implicate. Aici decenţa, echilibrul şi rezerva în a aborda problemele se poate dovedi esenţială pentru capacitatea noastră de susţinere a comunităţilor de români din toate statele din zonă. Trebuie valorificate la maximum relaţiile tradiţionale şi capacitatea de a aduce valoarea adăugată în sistemul complicat al soluţionării dosarelor din regiune.

x Politica faţă de românii de pretutindeni. România are constituţional responsabilităţi faţă de resortisanţii săi oriunde s-ar afla. Drepturile minorităţilor istorice sau problema românilor plecaţi la muncă în căutarea unui trai mai bun, apărarea drepturilor acestor cetăţeni români este în atribuţiile României, ca stat responsabil. Această problemă trebuie abordată la nivel bilateral, cu statul gazdă – comunitar, când e vorba de state europene. Asta însă nu exclude intervenţiile prompte în cazul exceselor, manifestărilor xenofobe sau calificat dirijate pe criterii etnice. Principiile noii abordări propuse sînt:

20

Pagina 21

9 Loialitate faţă de statul gazdă Utilizarea relaţiei bilaterale pentru a sprijini crearea de către statul gazdă a facilităţilor şi cadrului de păstrare a identităţii culturale şi lingvistice.

9 Sprijinirea resortisanţilor români în dobîndirea de poziţii politice în statul gazdă – fapt ce ar determina soluţionarea la acest nivel a problemelor şi avantajelor reale pentru România în relaţia cu statul respectiv.

9 Utilizarea mecanismelor internaţionale multilaterale pentru respectarea drepturilor minorităţilor în statul gazdă la nivelul standardelor europene şi a drepturilor de care beneficiază minoritatea respectivă în ţara noastră.

Asistenţa pentru dezvoltare Odată cu intrarea în UE, România are obligaţia de a furniza asistenţă pentru dezvoltare în state non-UE. Asistenţa pentru dezvoltare este un instrument subutilizat de către ţara noastră şi trebuie adus, alături de cooperarea în domeniul securităţii şi apărării şi de diplomaţie, între instrumentele de atingere a obiectivelor externe. Considerăm însă că România trebuie să-şi asume rolul de a distribui direct, instituţional, cu ţintă precisă, propriile politici şi ajutorul pentru dezvoltare. În acest sens trebuie construită o Agenţie specializată la nivelul MAE, dimensionată proporţional cu sumele administrate, care să gestioneze proiectele din asistenţa pentru dezvoltare.

Politica de Securitate

Aspectele securităţii: România îşi dezvoltă capabilităţile de securitate pe baza formulei de definire a securităţii ţinând cont de şcoala europeană de la Copenhaga, cu 5 aspecte, definiţie acceptată încă din 1991, la summitul de la 21

Pagina 22

Roma, în cadrul Conceptului Strategic al NATO. Astfel, cînd definim securitatea, trebuie să admitem în acelaşi timp următoarele componente: o securitatea militară o securitatea politică o securitatea economică o securitatea socială o securitatea mediului

De asemenea, România gândeşte securitatea având în vedere trei niveluri complementare, relative la obiectul de securitizat: o securitatea naţională o securitatea societală o securitatea umană şi a individului(siguranţă)

Eu considerăm că accentul şi dezvoltarea strategiilor trebuie să vizeze o abordare de jos în sus: o nivelul individual, al cetăţeanului alegător şi contribuabil o nivelul societal, al comunităţii cu identitate şi coeziune o nivelul naţional, nivelul statului ca produs normativ, instituţional şi funcţional

Consider de primă importanţă pentru viitor abordarea temeinică şi responsabilă a noilor ameninţări de securitate: o securitatea energetică o securitatea cibernetică o protecţia infrastructurii critice o securitatea apei o securitatea hranei-securitatea alimentară

Pledez pentru continuarea politicilor de depolitizare şi profesionalizare a instituţiilor cuprinse în domeniul securităţii naţionale, pentru controlul civil, 22

Pagina 23

parlamentar, pe multiple dimensiuni, al serviciilor de informaţii şi pentru cooperarea integrată cu Partenerii strategici şi aliaţii din NATO.

Politica de Apărare Participarea Armatei române în misiunile peste hotare a fost cel mai important argument strategic al României, a conturat profilul strategic şi a permis substanţierea şi greutatea cuvântului ţării noastre în cele mai importante foruri internaţionale.

Participarea la misiunile internaţionale are o relevanţă majoră pentru pregătirea, prin rotaţie, a trupelor combatante ale Armatei Române în condiţii reale de război, pentru creşterea credibilităţii forţei Armatei Române şi a gradului de descurajare pe care îl poate realiza o armată profesionistă, antrenată în operaţiuni reale pe teren, în condiţii vitrege de viaţă şi meteorologice.

Realizarea, întreţinerea şi planificarea capabilităţilor militare crează probleme legate de bugetarea acestui domeniu, accesul şi bătălia pentru resurse în societăţile democratice şi în momente de criză, dar şi o dezbatere privind nevoile reale ale Armatei române pentru desfăşurarea operaţiunilor angajate peste hotare dar şi a angajamentelor luate inclusiv cu dotarea forţelor armate. De aceea, pledez pentru atingerea cât mai rapidă a nivelului de 2% din PIB al finanţării forţelor armate, din care cel puţin 20% să reprezinte dotarea cu echipamente şi tehnologie de ultimă generaţie. România s-a angajat să participe la operaţiunea Resolute Support pentru Afganistan cu 220 de militari, 200 de instructori şi 20 poliţie militară. Susţin un răspuns pozitiv solicitării venite la summitul NATO de la Newoport de a prelua paza aeroportului din Kandahar şi dislocarea, în acest sens, a unui efectiv de

circa 400 de militari.

Este dovada noastră de solidaritate faţă de aliaţi şi o împărţire de responsabilităţi în funcţie de ce capabilităţi are fiecare. 23

Pagina 24

România este, astfel, în siguranţă şi rezultatele noului summit NATO creează formula de descurajare pentru orice posibilă ameninţare. Organizaţia ar reacţiona solidar, potrivit articolului 5 şi potrivit Planurilor de contingenţă, pentru a sprijini România şi pentru a apăra teritoriul aliat, principala misiune a Alianţei.

Politicile europene ale României Integrarea europeană deplină a României se află în prim planul agendei mele europene. România este restantă în ceea ce priveşte integrarea în spaţiul Schengen, trebuie să pregătească cu atenţie integrarea în zona Euro şi să îndeplinească criteriile din cadrul MCV. La nivel european, susţin formula Statelor Unite ale Europei, a creării unei formule de Uniune Europeană federală, mai integrată şi mai coezivă.

Potrivit Agendei pentru locuri de muncă, creştere, echitate şi schimbări democratice care marchează orientări politice pentru viitoarea Comisie Europeană, România trebuie să-şi asume integrarea în principalele proiecte şi priorităţi ale Comisiei, pentru a-şi creşte greutatea strategică, influenţa şi prezenţa în funcţii relevante în cadrul instituţiilor europene şi a-şi valoriza avantajele de stat la frontiera Uniunii.

Principalele trei teme asupra căreia mă voi apleca vor fi:

a. Un nou impuls pentru locuri de muncă, creştere si investiţii

Obiectivul este acela de a consolida competitivitatea la nivelul UE şi stimularea investiţiilor în vederea creării de locuri de muncă. Mecanismul pe care îl voi implementa este acela de a crea locuri de muncă prin investiţiile guvernamentale, dar şi utilizarea mult mai eficientă a bugetului UE şi a fondurilor europene pentru pregătirea proiectelor majore de investiţii în infrastructură - autostrăzi, drumuri, infrastructură feroviară, transport în zonele industriale, educaţie, cercetare-inovare, energie şi eficienţă energetică - îmbunătăţirea 24

Pagina 25

mediului de investiţii şi creşterea absorbţiei fondurilor europene, reducerea birocraţiei.

Strategia Europa 2020 rămâne principalul element catalizator al eforturilor de creştere economică şi creare de locuri de muncă. Acest document va trebui să se coreleze cu Agenda strategică pentru o Uniune într-o lume în schimbare, adoptată de Consiliul European din iunie 2014.

Un obiectiv prioritar distinct îl constituie creşterea ratei de ocupare în rândul tinerilor. Iniţiativa „Locuri de muncă pentru tineri” (Youth for Employment Initiative), introdusă cu ocazia Consiliului European din februarie 2013 (parte a Cadrului Financiar Multianual 2014-2020), constituie instrumentul financiar pentru susţinerea proiectelor vizând crearea de locuri de muncă pentru tineri în regiunile în care rata şomajului la această categorie de vârstă (15-24 ani) depăşeşte 25%.

b. O piaţă internă mai profundă şi mai echitabilă, cu o bază industrială consolidată Obiectivele Uniunii sunt finalizarea pieţei interne de produse, servicii şi capital; creşterea ponderii industriei în PIB-ul UE la 20%, iar măsurile pe care trebuie să le îmbrăţişeze şi viitorul guvern al României trebuie să fie stimularea investiţiilor în noile tehnologii, îmbunătăţirea mediului de afaceri, facilitarea accesului la pieţe şi la finanţare, în special pentru IMM-uri şi dezvoltarea competenţelor lucrătorilor, sprijinirea mobilităţii forţei de muncă. Un obiectiv important îl constituie unificarea pieţelor de capital. Finanţarea sectorului IMM este considerată prioritară, fiind sectorul cel mai important al economiei.

c. O uniune a energiei rezilientă şi o politică privind schimbările climatice orientată spre viitor Obiectivul este finalizarea Pieţei interne a energiei prin dezvoltarea politicii energetice a Uniunii, acolo unde România îşi are propriile interese de a fi în prim 25

Pagina 26

planul deciziei, dar şi continuarea politicii ambiţioase pentru combaterea schimbărilor climatice. Măsurile cele mai importante sunt diversificarea surselor de energie şi reducerea dependenţei energetice, interconectarea infrastructurilor şi „unirea” puterii de negociere în raport cu ţările terţe, negocierea în plan internaţional a unui acord relevant pentru combaterea unitară a schimbărilor climatice.

26