Ediția 2014

Pagina 35

8. Profilul de candidat

N

oul Preşedinte al României, care îşi asumă modernizarea României, trebuie să fie un preşedinte activ şi implicat: el este cel mai important şi relevant actor al sistemului constituţional românesc, cu o acţiune înscrisă în limite constituţionale. Adoptarea unui model de preşedinte pasiv va face din acesta un spectator în raport cu problemele României şi deciziile luate de statul român, un preşedinte contemplativ şi învins încă din momentul alegerii.

Românii nu-şi doresc un preşedinte-păpuşă în mâinile unor politicieni, oameni de afaceri, baroni locali sau grupuri de interese, cu atât mai puţin un preşedinte tributar şi dependent faţă de mogulii media. Românii îşi doresc un preşedinte puternic şi implicat, care să-i reprezinte, un actor politic relevant, cu voinţă proprie manifestă.

Românii îşi doresc un preşedinte serios, muncitor, loial, care să lucreze în folosul lor şi al ţării cu competenţă şi verticalitate, un preşedinte ferm în convingeri dar şi flexibil, capabil de negociere, dar fără să recurgă la compromisuri inacceptabile. Noul Preşedinte al României trebuie să aibă calităţi de lider probate, să fi condus administrativ instituţii mari de stat, să fie obişnuit cu lucrul instituţional. El trebuie să probeze, prin acţiune şi prin organizarea administraţiei prezidenţiale, prin lucrul cu consilierii şi departamentele din subordine, capacitate instituţională, bună guvernare şi respectarea strictă a legilor în vigoare. Preşedintele României trebuie să practice o politică pragmatică, realistă, bazată întotdeauna strict pe principii şi valori clare şi nenegociabile.

Nu în ultimul rând, noul preşedinte al României trebuie să aibă în atenţie aşa- numita jumătate tăcută politic, respectiv implicarea femeilor în toate politicile şi la toate nivelurile de decizie ale societăţii româneşti. Egalitatea de gen se

35

Pagina 36

profesează, nu se declamă. Nu rareori un candidat femeie pentru un post public este egal cu colegii săi bărbaţi ca pregătire, competenţă şi capacitate de muncă. Dimpotrivă, de multe ori este chiar deasupra candidaţilor bărbaţi prin dedicaţie şi ambiţie. În toate cazurile trebuie asigurată o competiţie egală între femei şi bărbaţi.

Eu cred că este timpul pentru o femeie Preşedinte al României!

36

Pagina 37

9. Anexe

Anexa 1

Summitul Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) de la Newport (Ţara Galilor, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord)

Evenimentele din ultimele luni au creat condiţii ca NATO să se manifeste în primul rând ca o organizaţie care îşi exercită misiunea fundamentală de a apăra proprii membri.

Este un summit al solidarităţii, un summit care a revitalizat organizaţia şi care dă un semnal extrem de puternic că la orice risc, cât de mic, în legătură cu membrii Alianţei NATO toată organizaţia este gata să funcţioneze, să-şi îndeplinească misiunea fundamentală, în baza articolului 5.

Declaraţia summitului reafirmă fundamentele Alianţei: solidaritate, coeziune aliată şi indivizibilitatea securităţii în cadrul Alianţei NATO. De asemenea sunt realirmate sarcinile Alianţei şi care sunt trei şi ele sunt apărarea colectivă, managementul crizelor şi securitatea prin cooperare.

Acest summit a adoptat 20 de documente din care 5 sunt publice şi 15 sunt nepublice, sunt documente secrete. Declaraţia summitului, care este o declaraţie amplă acoperă practic, generic, aş spune, uneori eliptic, toate cele 15 documente care rămân secrete şi după care structurile militare acum trebuie să pună în aplicare deciziile politice luate. Implementarea se va face şi este obligaţie imediată a structurilor de conducere a NATO dar şi a structurilor militare din fiecare stat funcţie de ce revine fiecăruia.

37

Pagina 38

Cele 5 documente publice sunt:

Declaraţia Finală a Summitului: x angajamentul Statelor Unite pentru Europa şi al Europei pentru parteneriatul cu Statele Unite.

Declaraţia pentru asigurarea finanţării Apărării x obligaţia statelor de a reveni la finanţarea cheltuielilor de apărare cu 2% din bugetul de stat şi 20% din acest buget pentru echipament. Deci, 20% din bugetul fiecărui stat trebuie destinat echipării armatei. România s-a angajat să ajungă la 2% în 2017. Trebuie să devansăm acest termen ca să ne îndeplinim şi noi obligaţiile

x Declaraţia comună NATO – Ucraina x Declaraţia privind Afganistanul x Declaraţia privind forţele armate.

Obiectivele României la summitul NATO, atinse pe deplin:

Adoptarea planului de acţiune, Readiness Action Plan, în terminologia NATO. Prin acest document s-a decis prezenţa NATO pe teritoriul statelor de la frontiera de est a NATO, inclusiv pe teritoriul României. România are două facilităţi militare comune româno-americane, una la Kogălniceanu şi alta la Deveselu.

NATO nu s-a limitat numai să constate riscurile majore la securitatea aliată, începând cu ce se întâmplă în Ucraina, cu agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, dar s-a prezentat şi un plan de acţiune, care face parte din documentele secrete şi care a fost adoptat. Acest plan prevede că se creşte nivelul capacităţii de reacţie a alianţei. Până acum, a existat o dimensiune a capacităţii de reacţie, iar acum s-a stabilit creşterea capacităţii de reacţie.

38

Pagina 39

Vom avea o structură de comandament NATO. Va fi un comandament, va coordona activităţile regionale, România-Bulgaria. Comandamentul are rolul de a conduce în primul rând aplicaţiile, exerciţiile comune şi, doar în caz de război, va avea rolul de a conduce şi lupta, dar, coordonat de un comandament pentru sud-estul Europei, care se află în Italia, la Napoli, la fel cum există un comandament la Szczecin care vizează balticii şi Polonia. Avem toată infrastructura gata, mai ales că România a mai găzduit, dacă vă aduceţi aminte SEEBRIG-ul, ocazie cu care s-a pregătit un comandament exact de dimensiuni NATO şi a fost creat pe model NATO.

Este o ofertă directă a Statelor Unite, făcută în summit de preşedintele Obama, crearea unui centru de antrenament şi exerciţii navale la Marea Neagră, exerciţii şi antrenamente care se vor face împreună cu flota României şi a Bulgariei. Acest centru de antrenament va fi tot timpul alimentat cu nave din flota militară a Statelor Unite.

România nu are capacităţi suficiente pentru a face faţă unei eventuale agresiuni a flotei Federaţiei Ruse de la Sevastopol, preşedintele Obama, în plin Summit, a luat cuvântul şi a spus că flota americană va asigura o prezenţă consistentă, care să facă aplicaţii, exerciţii cu flota militară a României şi a Bulgariei. Angajamentul Statelor Unite este să menţină o forţa navală viabilă în Marea Neagră, care să facă tot timpul antrenamente, pregătiri, aplicaţii în spaţiul Mării Negre.

NATO va trece pentru frontiera sa de est la aşa-numita planificare avansată, adică nu se va sta în scenarii să vedem ce se întâmplă, ci se vor preîntâmpina scenariile prin prezenţă militară cu capacităţi suficiente să facă faţă oricăruia din scenariile prin care integritatea teritorială a vreunuia din statele de pe flancul de est ar putea fi afectată.

39

Pagina 40

Marea Neagră este evidenţiată în documentele summitului cu o dimensiune importantă a securităţii euroatlantice, ca urmare a evenimentelor din ultima perioadă din Ucraina. Este cea mai cuprinzătoare afirmaţie legată de Marea Neagră.

Arcul de conflicte îngheţate care sunt în jurul Mării Negre, Nagorno-Karabakh, Osetia, Abhazia, Transnistria, şi acum Ucraina. Aceste conflicte îngheţate pot fi activate pe rând sau toate odată, ceea ce ar crea un mediu profund de instabilitate în jurul Mării Negre, care ar afecta consistent securitatea statelor membre NATO. Prin activarea acestor conflicte îngheţate sunt afectate chiar state partenere NATO Georgia, Republica Moldova, Azerbaidjan, Armenia. Destabilizare poate avea implicaţii consistente pentru securitatea statelor din flancul estic al NATO. Evenimentele din Ucraina sunt un argument formidabil că Federaţia Rusă poate desfăşura acţiuni iraţionale, anexarea Crimeii şi o agresiune militară în forma unui război hibrid. De la Sevastopol până la litoralul românesc sunt 160 de mile, ceea ce înseamnă maximum 6 ore pentru un crucişător sau un distrugător.

Scutul Antirachetă: Programul de amplasare a elementelor scutului antirachetă se derulează în parametrii planificaţi. În anul 2015, baza de la Deveselu va fi funcţională şi va contribui la securitatea spaţiului aliat.

Republica Moldova: a fost introdusă în două programe. Un program se referă la crearea unei platforme de interoperabilitate a Armatei Republicii Moldova cu armatele NATO. Un alt program privind construirea capabilităţii de apărare a Republicii Moldova, ceea ce înseamnă state membre NATO, inclusiv România, vor face exerciţii comune cu Armata Republicii Moldova.

Securitatea cibernetică. România a făcut oferta să fie naţiune-lider pentru un fond mutual din care să se alimenteze programe, proiecte, pentru securitatea cibernetică a Ucrainei. Deci, România va fi naţiune cadru pe acest program. 40

Pagina 41

România s-a angajat să participe la operaţiunea Resolute Support pentru Afganistan cu 220 de militari, 200 de instructori şi 20 poliţie militară. Între timp, am primit solicitări să preluăm şi paza a două aeroporturi, Kandahar şi Kabul. Încă nu avem o hotărâre CSAT, vom discuta acasă şi vedem dacă ne putem asuma preluarea pazei unuia din cele două aeroporturi pentru care am fost solicitaţi. Asta ar însemna să dislocăm în Afganistan un efectiv de circa 400 de militari. Este şi o împărţire de responsabilităţi în funcţie de ce capabilităţi are fiecare. Eu cred că atâta timp cât, probabil mii de militari ai organizaţiei se vor roti pe teritoriul României pentru a-i garanta securitatea, dar având la dispoziţie şi o tehnică de luptă mult superioară, la rându-i, România poate să aibă o abordare pozitivă, nu faţă de toată solicitarea, dar măcar faţă de unul din cele două aeroporturi.

România este în siguranţă şi rezultatele noului summit NATO crează formula de descurajare pentru orice posibilă ameninţare. Organizaţia ar reacţiona solidar, potrivit articolului 5 şi potrivit Planurilor de contingenţă, pentru a sprijini România şi pentru a apăra teritoriul aliat, principala misiune a Alianţei.

Planul de contingenţă al României a fost aprobat înaintea începerii summit-ului şi el imaginează diverse scenarii în care securitatea României ar putea fi afectate de pe mare, din aer, din cer, de pe frontiere terestre, imaginează variantele în care NATO ar trebui să răspundă la un atac în oricare din variante împotriva României şi Bulgariei şi stabileşte planificarea apărării. De pe tot flancul estic, erau Polonia şi ţările baltice, care aveau un plan de contingenţă şi, implicit, un plan de acţiune în baza planului de contingenţă, deci partea de nord a flancului estic; partea de sud a flancului estic, care este reprezentată de Turcia avea, de asemenea, un plan de contingenţă şi un plan de acţiune, în cazul în care în scenariile NATO, Turcia ar fi fost atacată sau balticii şi Polonia. România şi Bulgaria nu aveau un astfel de plan, pentru că erau considerate ţări în afara riscurilor de a fi atacate militar.

41

Pagina 42

Şi România are, după acest summit, un plan de contingenţă, un plan de acţiune, în cazul în care este atacată, în condiţiile în care militarii de la NATO, sub comanda SACEUR-ului - comandantului unic al forţelor NATO din Europa, au elaborat scenariile prin care România, securitatea României ar putea fi afectată şi aceste scenarii vizează varianta atacului României de pe mare, atac terestru, atac de aviaţie, iar planul de acţiune vine şi dă soluţiile, contramăsurile Alianţei pentru a apăra România, alături de propriile ei forţe armate.

În baza deciziilor Summitului, în cel mai scurt timp, structurile militare de la NATO şi structurile naţionale trebuie să elaboreze disponibilităţile de forţe în interiorul NATO, pentru ca România să fie apărată în oricare din scenariile de război, în care ar putea fi atacată sau în care ar putea să-i fie afectată integritatea teritorială şi suveranitatea.

Anexa 2

Agenda pentru locuri de muncă, creştere, echitate şi schimbări democratice. Orientări politice pentru viitoarea Comisie Europeană - Jean-Claude Juncker

10 domenii de politici publice

1. Un nou impuls pentru locuri de muncă, creştere si investiţii Obiectiv: Competitivitate la nivelul UE şi stimularea investiţiilor în vederea creării de locuri de muncă. Măsuri: Utilizarea mult mai eficientă a bugetului UE (direcţionarea adecvată, flexibilitate, valorificarea efectului de pârghie pentru atragerea de investiţii publice şi private), accentuarea sprijinului Băncii Europene de Investiţii, dezvoltarea de instrumente financiare mai eficace, utilizarea expertizei BEI şi a COM pentru pregătirea proiectelor majore de investiţii în infrastructură (banda largă, transport în zonele industriale, educaţie, cercetare-inovare, energie şi eficienţă

42