Ediția 2014

Pagina 27

6. Mari teme strategice şi probleme ale României

P

reşedintele României nu are atribuţii directe executive în domeniul economic, însă este responsabil de elementele de natură economică ce au incidenţă şi pot afecta securitatea naţională. De asemenea, Preşedintele României are responsabilitatea de a veghea asupra tuturor problemelor strategice ale societăţii, reprezentând şi apărând cetăţeanul în faţa eventualelor comportamente abuzive ale instituţiilor statului.

Astăzi, marile teme ale societăţii româneşti, asupra cărora trebuie să se aplece societatea,iar politicul trebuie să ofere soluţii, sunt:

1. Finanţarea legitimă, transparentă şi competitivă a activităţii politice. În lipsa unei asemenea soluţii, riscul menţinerii/căderii în corupţie e constant. În plus, toate partidele politice rămân anchilozate în proiect şi complet neatractive pentru profesioniştii neangrenaţi în afaceri sau „legături vinovate” cu liderii politici ai partidelor respective.

2. Situaţia Partidelor politice. Două sunt fenomenele care au loc şi marchează viaţa partidelor politice: mai întâi o anchilozare a tuturor „partidelor vechi”, blocarea accesului şi concentrarea puterii la familiile de prieteni şi oameni de afaceri din cercul îngust al Preşedinţilor (cu nemulţumirea, în consecinţă, a restului partidului). Problemele de finanţare a partidelor politice sunt depăşite doar de modul aleator şi nestrategic al cheltuirii banilor de către aceste partide. În plus, partidele au renunţat la unul din atributele lor, acela de creare şi atragere de resurse umane noi, de atragere a specialiştilor. Mai mult, partidele au epuizat garnituri întregi de oameni politici şi au ajuns la generaţii foarte tinere şi fără experienţă profesională, care au ajuns la conducere ca efect al înţelegerilor dintre grupări cărora le sunt tributare. Profilul liderilor este mai

27

Pagina 28

degrabă unul ce reclamă lipsa de caracter, tupeul, scandalul public şi minciuna repetată.

Partidele politice sunt indispensabile pentru viitorul democraţiei noastre. Trebuie create mecanisme pentru a obţine partide mai apropiate de cetăţeni şi mai europene. Indispensabile pentru viitorul democraţiei noastre, partidele vor trebui să dezvolte şi să îmbunătăţească modalităţi care să permită participarea membrilor şi a alegătorilor la procesul de luare a deciziilor.

Societatea are nevoie de speranţă şi în materie de lideri şi formaţiuni politice- civice de referinţă. Atât timp cât sistemul politic nu încurajează valoarea şi nu atrage elitele, specialiştii, oamenii cu meserie în spate, devine dificilă cultivarea unei clase politice de calitate.

3. Crearea mecanismului de atragere a resursei umane de calitate pentru funcţia publică, respectiv elaborarea unor pachete atractive şi legitime pentru profesionişti care să permită competiţia cu succes în raport cu multinaţionalele şi angajatorii privaţi, precum şi cu angajatorii de peste hotare.

4. Avem probleme majore în România în sistemul de valori care a fost răsturnat. Crearea respectului pentru profesionalism, pentru muncă şi modele de construcţie pas cu pas a carierelor profesionale. Meritocraţia şi modelele necesare societăţii nu pot fi construite dacă tipul de personaj mediatizat este şmecherul, cel care se descurcă, venalul, scandalagiul sau hoţul neprins. Rămâne o problemă constantă a ţării noastre identificarea şi cultivarea de personalităţi dedicate muncii lor, profesiei, modele, referinţe, elite.

5. Recompunerea coeziunii societale. Este un deziderat extrem de important şi care decurge din atomizarea societăţii, individualism şi soluţii personale, nu din formule instituţionale de a reuşi pentru toate categoriile sociale, la nivelul la care trebuie să ajungă fiecare. Avem o problemă cu definirea consensuală a 28

Pagina 29

interesului naţional – atât la nivelul clasei politice, al specialiştilor cât şi al societăţii în ansamblul său. Singurele elemente de permanenţă în materie ţin de persoane şi funcţii publice, ele fiind legate de credibilitatea şi legitimitatea acestora. Strategia Naţională de Apărare, formulată de Preşedinte, este singurul punct de referinţă actuală.

6. Elite şi elementele de referinţă ale societăţii. Problema majoră actuală este formarea elitelor şi capacitatea de a le menţine în ţară şi respectiv în funcţie publică. Nivelul de plată creează dificultăţi majore pe această direcţie, iar generaţiile sunt din ce în ce mai puţin pregătite, mai puţin înclinate spre studiu şi cu puţină experienţă. În general, în ţară şi pentru funcţia publică rămân tinerii mai puţin pregătiţi, care nu au reuşit să-şi facă cariere în zona privată sau în străinătate, sau copii din familie cu tradiţie în administraţia publică. Situaţia este accentuată de lipsa reperelor, lipsa modelelor şi de lipsa referinţelor morale. Demitizarea practicată de către media şi polarizarea societăţii în formate antagonice, mutual exclusive, au dus la eradicarea sau ştergerea reperelor, modelelor şi referinţelor morale unanim acceptate în societate. Biserica este suficient de retractilă şi implicată excesiv în afaceri

pentru a mai furniza o referinţă morală solidă, în celelalte cazuri modelele fiind mai degrabă izolate şi personalizate, sau orientate politic într-una sau alta din taberele create în societate.

7. Singurele elemente de permanenţă sunt angajamentele noastre faţă de organismele internaţionale de care aparţinem plus organismele financiare, dar în lipsa altor elemente perene sau permanente acceptate, la care se adaugă contextul scindării societăţii şi aprofundării rupturii din interiorul societăţii, aceste angajamente sunt astăzi puse sub semnul întrebării. Oricum, ele nu alcătuiesc o viziune asupra României de mâine, nu conturează un proiect de dezvoltare al ţării, de unde dificultatea conturării şi construirii unui profil strategic al ţării şi a unui proiect strategic al României. Nevoia de Mare Strategie devine

29

Pagina 30

din ce în e mai pregnantă în contextul competiţiei de poziţii – nu de idei sau proiecte.

8. Supremaţia legii: este un principiu al democraţiei tot mai mult pus sub semnul întrebării deşi se regăseşte în principiile fundamentale de la Copenhaga, necesare depunerii (şi acceptării) cererii de aderare la UE. Ea presupune faptul că regulile democratice se situează deasupra voinţei exprimate a majorităţii. În acest context şi pe acest fundament se edifică statul de drept.

Contestarea şi ambiguitatea la adresa acestor reguli apărute odată cu procesul de suspendare a Preşedintelui României a creat dificultăţi majore României şi, în general, puterii politice legitime în stat în raport cu cetăţenii. Principiul statului de drept presupune nu politizarea instituţiilor, ci întărirea şi funcţionarea lor independentă, pentru a-şi atinge scopurile pentru care au fost create, cu răspunderea şi controlul politic sau ierarhic.

9. Munca. Cultura şi respectul faţă de muncă a dispărut aproape complet. Atacul la adresa muncii e din ce în ce mai susţinut. Reconstrucţia culturii şi a respectului faţă de muncă şi cel ce munceşte, indiferent de pregătire şi locul de muncă, faţă de realizările sale, va dura şi reclamă oricum o abordare serioasă din partea clasei politice.

Respectul pentru muncă este centrul politicilor noastre. Trebuie să fructificăm toate oportunităţile pentru a spori gradul de ocupare, în special pentru generaţia tânără.

10. Calitatea de contribuabil şi plata impozitelor ca responsabilitate de cetăţean, pentru a garanta respectul pentru societate şi un stat solid care să ocrotească această proprietate este o idee pe care o voi cultiva la nivelul educaţiei principale din şcoli şi prin formulele de promovare generală a acestor perspective. Rămâne o problemă strategică a României sublinierea şi asumarea 30

Pagina 31

faptului că un cetăţean îşi menţine această postură doar dublând-o şi cu calitatea sa de contribuabil, iar respectul creşte atunci când îşi plăteşte impozitele şi când veniturile şi proprietăţile sale provin din muncă. Îmi asum responsabilitatea de a cataliza dezbaterea publică în acest domeniu, astfel încât aceasta să reunească toate resursele de cunoaştere şi să promoveze rezultatele cercetării şi proiectele propuse pentru decalogul prezent şi pentru alte teme strategice ce reclamă atenţie pe parcursul mandatului.

31

Pagina 32

7. Viziunea noului Preşedinte – Soluţii la problemele României

P

reşedintele României este obligat să propună o viziune despre dezvoltarea României, despre viitorul său. De asemenea trebuie să propună soluţii la problemele României. Preşedintele are la dispoziţie o echipă de consilieri ce conduc departamente de specialitate şi asigură expertiza necesară deciziilor sale. De asemenea, Preşedintele are la dispoziţie instrumentul comisiilor prezidenţiale care pot reuni toate forţele creative şi profesionale ale României într-un anumit domeniu pentru a putea reflecta şi propune soluţii la marile probleme structurale şi marile teme strategice ale României.

Soluţiile sunt puse în dezbaterea publică şi sunt instrumente pentru a oferi Guvernului, care se ocupă de problemele curente, de administrare a economiei şi aplicarea politicilor sociale ale statului, dar şi Parlamentului rezultatele proceselor de reflecţie pentru temele strategice, cu relevanţă pe termen lung.

Principalele soluţii pe care le propunem pentru România sunt: x Schimbarea Constituţiei – prin asigurarea echilibrului şi cooperării puterilor în stat, dar şi prin funcţionalitatea instituţiilor în stat. x Regionalizarea – ca decentralizare, nu federalizare. Principiul subsidiarităţii trebuie aplicat în măsura în care rezultatul nu este feudalizarea României de către baroni locali, autonomizarea şi împingerea spre separatism pe baze etnice, de bunăstare, excepţionalism sau egoism local. Regionalizarea trebuie să fie un proces care să asigure bună guvernare şi creşterea capacităţii administrative. x Depolitizarea, debirocratizarea instituţiilor, reprofesionalizarea lor, inclusiv a ministerelor – acolo unde doar ministrul şi secretarul de stat trebuie să fie numit politic, restul - trebuie să fie profesionişti, cu un ghid al

carierei clar şi perspective în funcţie de capacităţi, experienţă, pregătire.

32

Pagina 33

x Reforma Învăţământului a fost realizată, dar din păcate multiple documente apărute ulterior au fost în măsură să altereze câştigurile Legii Educaţiei. Este necesară continuarea şi readucerea pe linia corectă de eficienţă şi competenţă a învăţământului românesc, capabil să răspundă cererilor de pregătire a forţei de muncă. x Trebuie să ne îmbunătăţim constant sistemul educaţional, concentrându-ne în acelaşi timp asupra cunoştinţelor şi asupra abilităţilor, şi trebuie să promovăm într-un mod mai eficient cercetarea şi inovarea. Mobilitatea, limbile străine şi creativitatea vor trebui încurajate în lumea profesională, precum şi în sistemul de învăţământ, mai mult decât până acum. Adecvarea la cererile pieţii muncii este, de asemenea, extrem de importantă ca şi selectarea şi îndrumarea fiecărui elev pe direcţia pe care

are abilităţi, competenţe, unde-şi doreşte să lucreze şi unde poate performa cel mai bine. x Reforma Sănătăţii a rămas la mijlocul drumului, deşi a fost elaborată o lege potrivită, care permitea intrarea în sistemul de sănătate al competiţiei private şi al fodurilor private de asigurări de sănătate. Obiectivele trebuie să rămână eficienţa, eficacitatea, evitarea risipei, servicii de calitate, pachet minimal suficient, echilibrarea alocărilor bugetare între medicina de urgenţă, sistemul ambulatoriu, tratamentele în spitale şi ale bolilor cronice. x Sistemul de pensii, demografie, piaţa muncii. Este un dezechilibru structural, iar eu, în calitate de nou preşedinte al României voi insista asupra catalizării eforturilor pentru diminuarea acestor dezechilibre de natură bugetară, pentru asigurarea unei reveniri la echilibru demografic şi

asigurarea forţei de muncă calificată, bine pregătită şi în domeniile pe care le cere piaţa. x Reglarea competiţiei reale, accesul corect la oportunităţi şi la resurse este o prioritate a noului preşedinte al României pe baza mecanismelor europene consacrate şi a perfecţionării instituţiilor din România.

33

Pagina 34

x Dezvoltarea liberei iniţiative, atragerea de investiţii, competitivitate, susţinerea creativităţii sunt priorităţi ce pot asigura locuri de muncă şi dezvoltarea economică sustenabilă a României, deci vor fi preocupările mele în analizarea legislaţiei ce-mi va parveni spre ratificare. x Societatea civilă are rol important regulator în relaţia cetăţenilor cu autoritatea. Ea asigură participare, angajare, implicare, asigură formulele de manifestare a responsabilităţii cetăţenilor pentru modul în care sunt conduşi şi guvernaţi. Întărirea societăţii civile şi consultarea acesteia prin mecanisme proprii de către toate instituţiile statului este un deziderat important al noului preşedinte al României. x Cheia pentru viitorul României este echilibrul între disciplina bugetară şi promovarea creşterii durabile, concomitent cu protejarea Europei

sociale, iar adoptarea monedei euro este una din expresiile cele mai profunde ale procesului de integrare europeană. Aceasta înseamnă modernizarea economiei şi reducerea birocraţiei, precum şi întărirea guvernanţei fiscale şi economice la nivelul celor din UE. Înseamnă, de asemenea, muncă mai multă şi pe o perioadă mai lungă de timp. O preocupare majoră va fi dezvoltarea unor căi mai inteligente de economisire, dar şi de consum.

34