Ediția 2014

Pagina 9

Valori

Democrație Libertate Familie Pluripartidism Economie de piață Liberalism economic Protejarea proprietății private Modernizare instituțională Cadru competițional corect Competitivitate Echitate Competențe profesionale

Atitudine constructivă Echilibru Patriotism Demnitate Corectitudine Respect Seriozitate Onorarea promisiunilor Eficiență Lucrul bine făcut Echilibru între securitate și libertate Euroatlantism și europenism

I. Un proiect pentru viitorii 10 ani – ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT

1. Ce înseamnă ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT

Misiunea mea, ca Președinte al României, este aceea de a construi, împreună cu toți românii, o țară a lucrurilor bine făcute. Ca să ajungem la ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, trebuie să ieșim din tipare, să demolăm tabuurile, prejudecățile și barierele care au ținut în loc societatea românească până acum. Am auzit foarte des că „în România nu se poate, că la noi e altfel”. Nu cred în mitul

9

Pagina 10

conform căruia România este o excepție. Nu cred nici în mitul conform căruia românii s-au obișnuit cu răul. Am mai auzit și de mentalitatea extrem de păguboasă „lasă că merge și așa”. Am ferma convingere că filosofia lucrului bine făcut este una care se potrivește mult mai bine românilor. Vine din trecutul nostru plin de realizări temeinice, cu care ne mândrim azi și care au căpătat recunoaștere în plan extern. Sunt convins că doar leadershipul politic a fost răspunzător de nevalorificarea corectă a potențialului imens al românilor în spiritul lucrului bine făcut. Și în România se poate schimba paradigma politică, așa cum s-a întâmplat în alte state prospere și cu democrație consolidată. România nu este altfel decât statele europene, România poate fi o națiune la fel de prosperă și de respectată. ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT este țara în care orice ne propunem ca națiune este posibil, dacă lucrăm împreună, dacă ne urmărim neabătuți obiectivele și dacă acțiunile noastre sunt în acord cu acestea. ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT este România în care

strategiile naționale și sectoriale, politicile publice și angajamentele internaționale sunt aplicate. ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT este România în care promisiunile sunt onorate. ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT înseamnă un președinte care veghează la realizarea efectivă a acestei schimbări de paradigmă, preocupat exclusiv de destinul țării sale, nu de jocuri de culise, nu de conflicte cu și între politicieni și partide, nu de interese de grup și nu de calcule electorale. În ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, prioritară este dezvoltarea economică și socială a tuturor cetățenilor, familiilor și comunităților, iar guvernarea se face nu la televizor, ci în practică, prin strategii sectoriale, politici publice, măsuri și acțiuni concrete, și nu se măsoară în propagandă, ci în rezultate palpabile/vizibile, într-o realitate ce va fi simțită direct de fiecare român. ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT înseamnă proiecte finalizate, reforme încheiate, instituții solide și cu un comportament corect față de cetățean, înseamnă

stabilitate și predictibilitate. ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT înseamnă încredere și respect reconstruit între noi, între instituții și cetățeni, între aleși și alegători, ca fundament pentru inițiative, decizii și legi durabile, care să folosească, cu adevărat, generațiilor care vin. Înseamnă o țară care susține și promovează valorile, educația, cultura, performanța, excelența, care apreciază fiecare individ pentru contribuția pe care o are la bunul mers al societății și care răsplătește rezultatele în toate domeniile. ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT prețuiește inițiativa aducătoare de progres și poate să asigure tuturor cetățenilor săi un trai pe măsura muncii, talentului și efortului lor. În ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, economia este cu adevărat liberală și competitivă. ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT este țara în care orice cetățean poate deveni investitor, iar toți investitorii, indiferent de mărimea capitalului investit, găsesc reguli simple

și clare pentru dezvoltarea afacerilor lor, aducătoare de venituri la buget. ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT este țara care face economie gândindu-se la viitor. Economia românească trebuie să facă pasul către economia inovativă, bazată pe cunoaștere, cercetare și dezvoltare, pe

10

Pagina 11

servicii și tehnologie, astfel încât să asigure un consum rațional de resurse, o valoare adăugată mare și, în consecință, o productivitate crescută. ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT este România statului de drept, a separației puterilor și a domniei legii. ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT este o țară pe deplin occidentală, atât din punctul de vedere al nivelului de trai, al funcționării sistemelor sale publice, cât și al mentalităților și practicilor. ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT înseamnă, de fapt, o nouă etică politică și publică, înțeleasă nu atât în sens moral, ci pornind de la conștientizarea faptului că, în absența unor relații corecte între stat și cetățean, între clasa politică și societate, între decidenții politici și între instituții, nu se poate vorbi despre prosperitate, progres și performanță. A fi în serviciul public presupune tocmai un tip de etică politică și de comportament public, definit

nu doar printr-un set de constrângeri impuse de cadrul legislativ, ci mai ales prin (auto)asumarea unor limite nescrise care țin de maturizarea democratică. Integritatea ca principiu nu trebuie suprapusă doar cu forma sa legislativă privitoare la respectarea regimului incompatibilităţilor şi al conflictelor de interese. Aici vorbim despre un mod de acţiune şi comportament mai larg, întemeiat pe respectarea regulilor şi acordurilor legale, politice şi sociale, pe acţiune în acord cu declaraţiile şi promisiunile făcute şi pe eficienţă. ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT este țara în care obiectivele măsurabile și indicatorii de performanță reprezintă garanția că întreg ansamblul instituțional funcționează eficient și coerent, într-o abordare participativă, constructivă și bidirecțională pentru binele comun. ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT este țara în care relația bani - politică este clarificată odată pentru totdeauna. Susțin un sistem de finanțare a partidelor și campaniilor electorale care să permită mai multă transparență și control public. Resursele publice și

private nu vor mai fi deturnate de la obiectivul dezvoltării și nu vor mai alimenta cercul vicios al obținerii și păstrării puterii politice. ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT este țara care lasă generațiilor viitoare siguranță, resurse și oportunități pentru dezvoltare, nu datorii multiplicate, nesiguranță si încrâncenare. ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT este o țară bazată pe o societate dezvoltată armonios, nu o sumă de locuitori dominați de incertitudini. ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT este țara în care demnitatea de a fi român nu este un simplu slogan, ci o stare de spirit și un mod autentic de a fi, țara ai cărei cetățeni sunt respectați peste tot unde muncesc și trăiesc. ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT este țara unde fiecare își face bine treaba.

11

Pagina 12

2. Un alt mod de exercitare a funcției prezidențiale – lucrul bine făcut, respect, seriozitate, competență și rezultate măsurabile

În ultimii 25 de ani, am văzut modele și modalități diferite de exercitare a funcției prezidențiale, cu avantaje și dezavantaje, cu mai multe sau mai puține rezultate, pe care românii le-au evaluat singuri, iar istoria le va consemna la un moment dat. Opțiunea titularului funcției prezidențiale și stilul politic pe care acesta l-a impus, dincolo de prerogativele constituționale, au avut consecințe majore asupra sferei politice și sociale. De aceea, militez pentru depersonalizarea instituțiilor, astfel încât acestea să nu mai fie la cheremul unor persoane numite (vremelnic) să le conducă și pentru așezarea lor pe regulile clare ale managementului, competenței profesionale dovedite, ale trasabilității și memoriei instituționale, ale eficienței măsurabile. Modelul de președinte pe care îl propun românilor este unul bazat pe seriozitate și respect, pe competențe și rezultate. În ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, președintele trebuie să fie un model de

comportament politic și public. Reinventarea respectului în viața publică este esențial. De aici pleacă respectul pentru instituții, dar și respectul față de cetățean, iar mai departe, nu putem cere nimănui în lume să ne respecte, dacă nu ne respectăm între noi și pe noi înșine. Îmi propun scoaterea instituției prezidențiale din arena conflictelor politice. În viziunea mea, președintele nu trebuie să fie cel care polarizează și antagonizează societatea, ci acela care stă la originea dialogului și acordului larg pe teme de interes general. Nu cred că exercitarea celor mai înalte funcții în stat, inclusiv a celor de președinte și prim-ministru, se face la televizor și nu cred că propaganda ori supramediatizarea pot compensa lipsa de profesionalism, de bună-credință și de rezultate. Îmi doresc mai puțin spectacol și mai multă seriozitate în exercitarea funcției de președinte. O instituție prezidențială nonconflictuală nu înseamnă nicidecum o instituție slabă sau neimplicată, iar absența spectacolului steril nu înseamnă, la rândul său, lipsa de intervenție a

președintelui. Dimpotrivă, cred că președintele trebuie să fie ferm, să intervină atunci când sesizează derapaje politice, atunci când acțiunile decidenților politici nu sunt în acord cu angajamentele luate, cu promisiunile făcute și, mai ales, când nu servesc în mod real interesul public. Și, cel mai important, președintele trebuie să intervină ferm ori de câte ori interesul cetățeanului este încălcat, indiferent de costurile electorale ori politice ale deciziilor sale. Instituția prezidențială trebuie scoasă din sfera divertismentului cotidian și trebuie să- și recapete prestanța specifică. Reconectarea Președintelui României cu Constituția țării este un prim pas foarte important. Legea Fundamentală este sediul central al actelor președintelui, dar și al gesturilor sale politice și al comportamentului său civic. Interpretarea corectă de către președinte a Constituției, prin acțiuni practice cotidiene, va reda primei funcții în stat legalitatea, legitimitatea și respectul, toate absolut necesare pentru ca șeful statului să își

12

Pagina 13

îndeplinească tripla menire: echilibrat (care observă/veghează/monitorizează și echilibrează), mediator (care intervine) și integrator (care face/integrează/unifică/valorifică/aduce consens). Atunci când se impune, el trebuie să fie ferm (arbitru). Președintele României trebuie să recentreze dezbaterea națională, să reconecteze spațiul public la teme legate de prezent, dar orientate către viitor. Președintele trebuie să fie un generator de dezbateri publice legate de modul în care putem asigura, ca națiune, șanse pentru libera dezvoltare a fiecărui cetățean român.

Un președinte care pune cetățeanul înaintea statului

Președintele trebuie să fie garantul principiului potrivit căruia cetățeanul va sta mereu înaintea statului, iar instituțiile statului servesc și respectă cetățeanul. Este nevoie să răsturnăm paradigma care domină viață publică din România: nu cetățenii trebuie să lucreze în folosul statului, ca să îl întrețină, fiind doar numere într-o contabilitate și birocrație seacă, ci statul trebuie să fie la dispoziția lor. Aceasta se traduce prin respectul cuvenit acordat fiecărui cetățean. Cred că fundamentul societății noastre trebuie să fie încrederea în fiecare român și în capacitatea fiecăruia de a progresa nestingherit și cinstit, încrederea în abilitățile și aspirațiile lui. Statul trebuie regândit ca un motor care să fie în spatele acestor eforturi oneste. România poate prospera dacă inițiativa este predată cu adevărat românilor în viața de zi cu zi, dacă aceștia vor simți că pot munci și își pot utiliza resursele în folosul propriu, pentru propriul destin.

Această eliberare a inițiativei private trebuie să se petreacă sub toate formele și în toate privințele:

• - în relațiile cu administrația publică;
• - în regimul proprietății;
• - în raport cu fiscalitatea și concepția bugetului național, în felul în care sunt făcute

investițiile publice;

• - în înfăptuirea justiției;
• - printr-un acces egal și real la fondurile publice și care trebuie eliberate de rețelele

parazitare;

• - în creșterea accesului la educație la toate nivelurile;
• - în construcția unui sistem de sănătate modern;
• - printr-o reformă constituțională care să reașeze și să reafirme individul în relație cu

autoritățile;

• - prin reforme ale instituțiilor care să aducă cetățenii mai aproape de deciziile publice

și de finanțarea comunităților.

13

Pagina 14

Statul trebuie să înceteze să mai fie o piedică pentru români și este nevoie să devină eficient, dinamic și suplu, adaptat permanent nevoilor cetățeanului. Statul trebuie să fie mult mai transparent în raport cu proprii cetățeni și să dea socoteală de modul în care lucrează în beneficiul cetățenilor și de modalitatea în care cheltuie banul public. Este rolul Președintelui României să indice permanent această prioritate celor însărcinați cu răspundere în aparatul statului și să o impună în balanța puterilor în stat, în relație cu Guvernul, Legislativul și Justiția. Este nevoie de un mesaj ferm că statul trebuie să se întărească în acest fel, în niciun caz să devină mai vulnerabil sau mai neputincios. Puternic nu înseamnă omniprezent și sufocant, ci agil și precis. Statul trebuie să fie nucleul unui proiect național modern, un proiect prin care toți românii să aibă o șansă autentică în a se împlini prin forțe proprii. Statul, prin ansamblul instituțiilor sale, trebuie să parcurgă ample procese de schimbare, prin modernizare, debirocratizare, depersonalizare și transparentizare.

Statul și interesele naționale trebuie protejate de modificările dese impuse de ciclurile electorale, care duc la schimbarea funcționarilor publici după alte criterii decât cele legate de competențele profesionale. Se impune profesionalizarea funcționarilor publici și protejarea acestora, prin adoptarea unor proceduri clare și transparente de selecție și promovare, axate pe meritocrație, eficiență și rezultate și nu după loialități de partid sau personale. Vorbim de o schimbare de paradigmă în funcționarea statului și în definirea regulilor sale de funcționare, prin plasarea în centrul său a ansamblului cetățean – familie – comunitate locală, și nu a propriilor instituții. Statul trebuie să adopte filosofia lucrului bine făcut în beneficiul cetățeanului.

Un președinte echilibrat, mediator și integrator, dar ferm

Modelul pe care vi-l propun este al unui președinte care să fie un factor de echilibru, să acționeze ca mediator și integrator, să fie capabil să genereze consens între instituții și în societate, mobilizând energii și capabilități, gestionând riscuri și generând oportunități pentru dezvoltare. Acest lucru nu presupune transformarea Președinției României într-o instituție foarte slabă, dar nici foarte puternică. Președintele nu va nici jucător, nici simplu spectator. El trebuie să se desprindă de zgomotul de fond, de rutină, de interesele mărunte care nu aduc conținut și nu contribuie la viitorul țării, însă trebuie să fie ferm în fața derapajelor de la statul de drept, a exceselor politicienilor și a încălcărilor intereselor naționale. România trebuie să aibă un preşedinte cu adevărat echilibrat și echidistant în raport cu jocul politic al partidelor. Şeful statului are obligaţia constituţională şi morală de a trata toate forţele politice cu aceeaşi măsură şi conform aceloraşi reguli. Românii nu doresc un președinte

care una spune și alta face. Românii vor un președinte care să fie garantul respectării promisiunilor și al onorării angajamentelor. Cred în ideea unui președinte care onorează promisiunea generică a ROMÂNIEI LUCRULUI BINE FĂCUT.

14

Pagina 15

Un asemenea preşedinte trebuie să ştie când să adopte o poziţie puternică, fermă şi răspicată în numele încrederii şi legitimităţii cu care l-au învestit cetăţenii, dar şi când să nu intervină în jocul politic. Un astfel de președinte își asigură rolul de echilibrator și mediator, păstrând contactul permanent cu cetățenii de la care se informează (direct sau prin intermediul organizațiilor reprezentative, al ONG-urilor ori al instituțiilor chemate să le protejeze drepturile) când interesele lor au fost încălcate. Prima obligaţie a Preşedintelui României este aceea de a asigura funcţionarea eficientă și integrată a instituţiilor statului. De ani buni, în ciuda procesului de integrare în Uniunea Europeană, instituţiile țării par a fi blocate. Statul funcţionează cu puţină eficienţă şi parcă tot mai costisitor. Schimbarea continuă a conducerilor de tot felul după criterii arbitrare, împărţirea şi reîmpărţirea perpetuă a autorităţii statului între clanuri politice şi clientele, încălcarea continuă a statutului funcţionarului public, presiunile politice, absenţa colaborării

şi a dialogului au transformat statul într-un mecanism greoi şi adesea inutil care acţionează nu de puține ori împotriva cetăţeanului/contribuabilului. Preşedintele trebuie să fie cu adevărat garantul unui stat eficient, cu instituţii funcţionale, în care rolul lui nu este acela de a se pricepe la orice, ci de a-i pune la lucru pe cei cu competenţele necesare în fiecare domeniu şi de a respecta responsabilitățile. Este un obiectiv derivat din ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, în care fiecare trebuie să-și facă bine treaba. Este un obiectiv dintre cele mai dificile şi de durată, pentru că presupune reformarea statului ca atare, implicit a partidelor şi a clasei politice. Dar preşedintele nu va trebui să piardă nicio zi din mandatul său fără a acționa pentru atingerea acestui obiectiv, alegându-și cu grijă partenerii cu care să conlucreze activ în acest orizont. Mult timp, dialogul politic şi social în România a fost practic întrerupt sau doar mimat. Un preşedinte mediator este neapărat necesar pentru reluarea dialogului real între principalii

actori sociali: guvern, opoziţie, sindicate, patronate, asociaţii profesionale, ONG-uri. Acest dialog are nevoie de un mediator, iar preşedintele poate fi un moderator eficient, atunci când respectă cu adevărat interesele diferite care acţionează în societate, diversitatea opiniilor, identitatea specifică a fiecărui actor de pe scena publică, pe care este obligat să le raporteze la interesul național și la interesul cetățeanului. Deschiderea spre un dialog autentic, comunicarea permanentă şi transparentă şi consultarea - ca mod principal de comportament public şi instrument în sprijinul adoptării deciziilor - trebuie să devină repere în funcţionarea instituţiilor, iar preşedintele trebuie să fie primul care și le asumă şi le aplică.

15

Pagina 16

Un președinte model de comportament public. Redescoperirea sentimentului de demnitate națională

Mai presus decât orice, președintele trebuie să fie el însuși un model de onestitate, de echilibru, de bună-credință, prin tot ceea ce face și spune. Nu poți să ceri unei societăți o anumită ierarhie de valori dacă tu, prin conduita ta, prin oamenii care te înconjoară și pe care îi numești în funcții publice, încurajezi non-valoarea, clientelismul, deturnarea banilor publici, afectarea concurenței și, implicit, descurajarea profesioniștilor, a inițiativei, a proiectelor de viitor. Președintele României, dincolo de prerogativele sale strict constituționale, are o influență majoră asupra climatului general din societate. Nu putem avea o administrație corectă și eficientă, dacă în fruntea sa este un președinte corupt, necinstit, care se gândește nu la interesul public, ci la cel al baronilor sau al găștilor de partid. Nu putem avea o societate așezată și solidară, dacă cel menit a o conduce generează conflict, ură și scandal. Nu putem avea o societate bazată pe valori și în care oamenii pregătiți sunt promovați, dacă în fruntea sa

este un președinte fals și incompetent sau o marionetă. Între două posibile extreme, vă propun un președinte integru, echilibrat, mediator, integrator, unificator, constructiv și arbitru care ia decizii ferme atunci când se impune. Preşedintele României îşi va putea îndeplini rolul de mediator și arbitru numai dacă întregul său comportament public îl recomandă drept o instanţă şi îl instituie drept model. Preşedintele României trebuie să devină modelul necesar de comportament, de atitudine, de limbaj, conform cu criteriile respectului pentru valorile fundamentale, solidarităţii cu toţi cetăţenii propriului său stat și al toleranţei faţă de diversitate. Aşa-zisele reţete de succes promovate astăzi ostentativ în societatea românească, inclusiv în politică, sunt tot mai nocive şi mai puţin legate de statutul unei ţări cu aspiraţii de prosperitate, europenism şi modernitate. Clientelismul, slugărnicia, nepotismul, dubla măsură, lipsa de responsabilitate, lipsa de respect faţă de legi, de tradiţii autentice, de cuvântul dat, dispreţul faţă de şcoală, de

cultură, de valori spirituale au fost afişate multă vreme cu cinism şi au contaminat imaginea publică despre viaţă, succes, carieră, familie. Primul om din stat, reprezentantul tuturor românilor, trebuie să pledeze permanent şi să acționeze, prin fiecare gest al său, pentru o cultură a succesului bazată pe educaţie, muncă, talent, onestitate şi valori autentice. În ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, preşedintele ocroteşte, conservă şi, mai ales, cultivă valorile constitutive ale naţiunii române, protejează valorile istoriei naţionale şi încurajează o cultură a libertăţii, a democraţiei şi a statului de drept. De asemenea, şeful statului este persoana care apără şi, mai ales, cultivă memoria naţiunii române, făcând din acest lucru un fenomen de redescoperire a identităţii şi de asigurare a consensului naţional. În jurul acestui proiect – cultivarea memoriei naţionale – Preşedintele României va supune consensului naţiunii unul dintre cele mai importante proiecte ale sale: redescoperirea sentimentului de demnitate naţională.

16