Ediția 2014

Pagina 17

ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT este România oamenilor cu demnitate.

Un președinte promotor și garant al statului de drept

Tema independenţei justiţiei ne diferenţiază astăzi de stânga politică. În vreme ce stânga doar afirmă acest principiu, parlamentarii săi votând în mod constant şi necondiţionat pentru menţinerea imunităţii celor urmăriţi penal, dreapta se poziţionează în mod clar în sensul susţinerii demersurilor justiţiei. Statul de drept nu este o noţiune abstractă, ci una cât se poate de concretă. Ataşamentul faţă de statul de drept trebuie scos din sfera declaraţiilor politice şi probat prin acţiuni concrete, printr-un anumit tip de comportament în raport cu instituţiile statului. Din perspectiva raportării de facto la statul de drept, scena politică poate fi descrisă astfel: pe de-o parte, cei care respectă principiile acestuia, cu o atenţie specială asupra independenţei justiţiei, pe de alta, cei care doar mimează respectul pentru justiţie, cu care însă încearcă să interfereze politic, inclusiv prin promovarea de măsuri legislative. De fapt, această polarizare se suprapune peste cea fundamentală dreapta – stânga.

Tema statului de drept, înţelegând prin aceasta apărarea statului de drept, este şi va fi în continuare clar asumată de dreapta. Acesta este instrumentul prin care ne putem opune “baronizării” şi feudalizării României pe care le oferă stânga în acest moment.

Principalele obiective ale programului meu, la acest capitol, sunt:

Egalitate în fața legii. Justiția și statul în general trebuie să trateze imparțial și fără nicio diferență pe orice cetățean român sau european. Românii nu trebuie să mai perceapă că, indiferent de cine vine la putere, există oameni deasupra legii care se bucură de toate privilegiile. Este meritul justiției de a fi dovedit că lucrurile pot sta și altfel și consider misiunea mea principală aceea de a ocroti și sprijini acest demers, precum și de a încuraja și celelalte instituții ale statului să se angajeze activ și să coopereze pentru atingerea acestui scop. Președintele trebuie să fie nu doar garantul, ci și primul promotor al statului de drept.

Eradicarea corupției ca obstacol în calea competiției libere și a promovării bazate pe meritocrație. Corupția și birocrația menită a întreține corupția sunt factorii principali de descurajare a investițiilor străine și a inițiativei și inovației românești. Vreau să ajungem să putem spune că în România au succes cei care muncesc sau inovează, nu cei care cunosc „pe cine trebuie” în administrație sau oferă diverse foloase necuvenite. Numai reducând corupția și eliminând crima organizată, România poate recupera decalajul de dezvoltare față de primele 6 state europene.

17

Pagina 18

Recâștigarea încrederii partenerilor europeni în capacitatea României de a proteja spațiul comun european de intrări ilicite de orice fel, cu consecința admiterii noastre în spațiul Schengen. Este esențial să luptăm contra curentului actual european, de restrângere a libertății de mișcare în spațiul comun european. Am ratat oportunități și conjuncturi importante când integrarea în spațiul Schengen ar fi fost mai ușoară, dar chiar și în ceasul al doisprezecelea trebuie să apărăm ideea de frontiere comune și să convingem că România poate fi un paznic de încredere al graniței europene de est.

Punerea în practică a tuturor angajamentelor internaționale ale României în materie de stat de drept, în spiritul și litera lor. Aceste angajamente le punem în practică nu pentru că ne forțează cineva, ci pentru că demnitatea ne cere să ne respectăm cuvântul dat. Un stat care nu își pune în practică propriile legi și angajamente derivate din acorduri internaționale nu este respectat de nimeni, nici de cetățenii săi, nici de partenerii străini. România are angajamente asumate prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană și numeroase convenții internaționale și voi veghea la respectarea lor.

Construcția unui stat în care legea să nu fie în avantajul unor grupuri de interese, ci să fie legitimă, unanim aplicată și respectată. Trebuie să depășim acea situație din perioada comunismului în care legi proaste sau discriminatorii erau suportabile doar pentru că le ocoleam cu toții. Misiunea mea ca președinte, cel care promulgă legile, este să mă asigur că ele sunt imparțiale, oportune și în avantajul oamenilor. Trebuie să fie documentate temeinic, inclusiv financiar și să fie adoptate printr-un proces transparent în care toți cei interesați să își poată spune cuvântul. Trebuie să avem reguli stricte asupra cheltuirii banului public și un plan pe 10 ani de alocare a fondurilor care să facă imposibile alocările clientelare din bugetul statului.

Acțiunile mai importante prin care voi atinge aceste obiective sunt:

Voi încuraja dezvoltarea capacității procurorilor Direcției Naționale Anticorupție și îmbunătățirea performanței la nivel local, în paralel cu cea foarte bună de la nivel național. DNA a fost o instituție foarte performantă în ultimii ani, fapt reflectat și de opinia publică în ultimul Eurobarometru pe tema corupției publicat de Comisia Europeană în anul 2013 și merită tot sprijinul pentru consolidarea și extinderea sa. Acest lucru va contribui cu certitudine și la reducerea percepției că investigațiile nu sunt întotdeauna imparțiale politic. Voi susține îmbunătățirea capacității Agenției Naționale de Integritate care are un rol vital în prevenirea faptelor de corupție. Din poziția de Președinte al României, voi sprijini

18

Pagina 19

elaborarea unui Cod al Incompatibilităților și Conflictelor de Interese, care să unifice legislația disparată în materie. Ca Președinte al României, voi milita pentru ca toate organismele statului implicate în combaterea corupției și a crimei organizate, cele care fac parte din sistemul judiciar, servicii de informații sau aflate în subordinea Ministerului de Interne să fie finanțate corespunzător și să fie libere de orice intervenție partizană. Voi pleda pentru crearea, la nivelul Președinției, a unei platforme permanente de dialog și cooperare între toate partidele politice reprezentative, societatea civilă și instituțiile statului pe tema corupției. Cetățenii trebuie să fie implicați în implementarea strategiei naționale anticorupție (SNA) și, implicit, a Convenției Națiunilor Unite împotriva Corupției. Ca Președinte al României, voi urmări proactiv ca și celelalte angajamente ale României care au un impact asupra bunei guvernări, de exemplu transparența finanțării politice, a

cheltuielilor statului și oferirea de servicii electronice pentru cetățeni prin platforma OGP (Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă) să fie puse în practică. Chiar dacă guvernul este cel responsabil direct de implementarea acestor politici și angajamente, președintele va urmări și informa publicul permanent asupra stadiului realizării acestor obiective. Președinția României va da un exemplu celorlalte instituții ale statului printr-o organizare administrativă care va scoate în evidență selectarea personalului pe criterii de competențe profesionale, stimularea performanței, managementul profesionist al resurselor umane. Ca Președinte al României, voi milita pentru descentralizarea fiscală, pentru a pune capăt presiunii necuvenite la care autoritățile locale sunt adesea supuse de către guvernul central. Structurile de control vor trebui însă și ele adaptate descentralizării și regionalizării inerente europenizării noastre, astfel încât și la nivel regional sau local să existe un control

adecvat al corupției, unul în care cetățenii să aibă un rol direct și mult mai mare asupra priorităților și calității cheltuirii fondurilor publice. Ca mediator între cetățeni și stat, președintele poate iniția, stimula și coordona un dialog politic pe aceste teme. Președintele României are un rol important în filtrarea legislativă prin promulgarea actelor legislative și dreptul de a sesiza Curtea Constituțională dacă legalitatea și constituționalitatea acestor acte este pusă la îndoială. Ca Președinte al României, voi uza în mod activ, cu echilibru și discernământ de acest drept, recurgând însă la un dialog permanent cu Guvernul, partidele parlamentare și societatea civilă, pentru a preveni refuzul promulgării unor legi care nu corespund Constituției, statului de drept, interesului național sau obiectivelor de dezvoltare a României. Ca Președinte al României, îmi voi asuma, de asemenea, filtrarea, pe criterii de profesionalism, integritate și în cel mai transparent mod posibil, a numirilor în toate pozițiile

oficiale ale statului unde Constituția oferă astfel de atribuții președintelui.

19

Pagina 20

Ca Președinte al României, voi promova numirea acelor magistrați care au trecut printr-un proces de selecție deschis și bazat pe rezultate profesionale certe și voi încuraja Consiliul Superior al Magistraturii să organizeze un asemenea proces pentru orice selecție. Ca Președinte al României, voi folosi dreptul de grațiere doar acolo unde eroarea judiciară este probată sau Guvernul recomandă situații sociale ieșite din comun. Nu sunt în favoarea unor legi ale amnistiei care să includă infracțiunile de corupție și conexe. Sunt necesari încă mulți ani de consolidare a capacității de apărare a statului de drept înainte de a câștiga bătălia cu corupția, iar în acest proces grațierea celor condamnați nu ar servi cauzei, ci dimpotrivă. Nu voi grația persoane condamnate pentru infracțiunea de corupție. Ca Președinte al României, voi milita ca justiția și instituțiile de control financiar-fiscal să coopereze în folosirea tuturor mijloacele aflate la dispoziție pentru a recupera prejudiciile aduse de corupție și a reduce costul social al acesteia.

Fără a avea cu adevărat un stat de drept şi domnia legii, nu putem avea democraţie şi nici separaţia puterilor în stat. Pe tema separaţiei puterilor a existat multă retorică şi prea puţin angajament real. Ca Președinte al României, voi fi garantul separării puterilor în stat, nu sursă a denaturării sensului ei. Voi proteja, în limitele atribuțiilor constituționale, Legislativul de continua erodare a prerogativelor sale, prin abuzul de ordonanţe sau privindu-l ca pe o maşinărie de vot şi nu ca pe un for de dezbatere şi decizie.

Un președinte coordonator al marilor orientări de politică externă și de securitate

Viitorul preşedinte va trebui să fie garantul continuării marilor direcţii de politică externă şi de securitate a ţării, care au reprezentat o veritabilă sursă de modernizare și reintrare firească în matricea occidentală a României în ultimii 20 de ani. Aceasta trebuie consolidată prin aprofundarea parteneriatului strategic cu Statele Unite, prin creşterea rolului, a greutăţii României în NATO şi, mai ales, în UE, prin eforturile de a întări, pe zona noastră, instituţiile cu semnificaţie de securitate naţională, un buget mai consistent al apărării, o armată mai puternică, servicii speciale cât se poate de puternice, pe deplin scoase din jocul politic partizan. Îmi imaginez o Românie puternică prin modul în care este ea văzută de partenerii externi, o ţară care ştie ce vrea şi poate ceea ce vrea, iar acest lucru se poate realiza în 10 ani. Cred că trebuie calibrate ambițiile internaționale, europene și regionale la potențialul României. Iar din acest punct de vedere, în domeniul securității, România pare să fi intrat

natural pe un parcurs euroatlantic care se impune a fi reconfirmat. Mai sunt de făcut unele lucruri pe partea de politică externă, care să ducă la creșterea profilului regional al României. România de astăzi este plasată într-un mediu internațional complex, adesea marcat de instabilitate și pericole. Provocările generate de criza economică, conflictele din imediata

20

Pagina 21

noastră vecinătate, modificările de frontiere, recursul la metodele specifice războiului rece, dar și nevoile de asigurare a securității energetice sunt constrângeri care nu ne mai permit vreo sincopă. Avem nevoie de o viziune clară, de o strategie coerentă, de acțiune concertată și de o înțelegere și explicitare clară a interesului național. România de mâine va fi o țară sigură și prosperă doar prin intermediul unei politici externe coerente.

• ▪ O politică externă sinergică: națională, europeană și euroatlantică

Politica externă a României urmărește atingerea intereselor noastre naționale prin intermediul NATO și UE. Susțin necondiționat dezvoltările de securitate și politico- militare din cadrul NATO și sunt adeptul unei Politici Externe și de Securitate Comune în cadrul UE. Voi milita întotdeauna pentru a promova ideile și interesele noastre la nivel european, dar numai în cadrul solidarității și valorilor împărtășite cu aliații și partenerii noștri euroatlantici și europeni. Voi promova alianțe în interiorul UE și voi sprijini și alte cauze decât cele care ne privesc direct, pentru a ne bucura, la rândul nostru, de solidaritatea celorlalte state membre atunci când avem nevoie de ea pentru a ne promova interesele naționale. Și în contextul politicii externe, dar și în cel mai larg al afacerilor europene, consider că reprezentarea noastră la nivel UE trebuie să se realizeze pe baza unui mandat reprezentând interesul național, adoptat prin consens între președinte, principalul actor constituțional al

politicii externe, guvern, opoziția politică și societatea civilă. Voi fi factorul principal de coagulare, inițiativă și de construire a unui dialog permanent care să ne permită o reprezentare demnă și eficientă a intereselor noastre.

• ▪ Întărirea parteneriatului cu SUA

Dacă vorbim de politica externă şi de securitatea naţională, trebuie să remarcăm că România se află, astăzi, într-o situaţie optimă. Cred cu tărie că parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, alături de calitatea de membru al NATO şi al UE, reprezintă, pentru România, elementul fundamental al politicii noastre externe şi al strategiei naționale în domeniul securităţii. Criza din Ucraina a generat o schimbare importantă în situaţia geopolitică a zonei. În contextul actual, când astfel de provocări în domeniul securităţii nu s-au mai înregistrat pe continent de la Războiul Rece, Estul Europei şi România au nevoie de mesaje ferme din partea SUA care să reitereze menţinerea garanţiilor de securitate pentru aliaţii din această parte a Europei. Avem nevoie de această solidaritate, de prezenţa militară a Statelor Unite în zonă şi ar fi de dorit ca şi alte ţări NATO din vestul Europei să manifeste o preocupare şi o solidaritate similară. Trebuie să arătăm împreună că spiritul Articolului 5 al Tratatului Nord-Atlantic este

21

Pagina 22

la fel de puternic, că nimeni nu poate reînvia politica sferelor de influenţă sau redesena graniţe. Dimensiunea militară şi politică a parteneriatului nostru strategic cu SUA este excelentă, iar dimensiunea economică trebuie să devină la fel de dinamică. Nu putem însă atinge acest obiectiv decât dacă România va avea un stat de drept puternic. Între mediul favorabil investiţiilor şi statul de drept există o legătură foarte strânsă. Este nevoie să avem instituţii puternice care să lupte împotriva corupţiei, pentru a arăta investitorilor că statul de drept funcţionează.

• ▪ Securitatea energetică

Securitatea energetică este o componentă extrem de importantă a securităţii naţionale. Trebuie să finalizăm procesul de evaluare a potenţialului unor noi resurse în România, cele neconvenţionale, pentru a vedea clar ce perspective avem, iar, înainte de a se pune problema începerii exploatării, care sunt cele mai sigure metode din punct de vedere tehnic, care pot îndeplini atât criteriul eficienţei producţiei, cât şi pe cel al protejării mediului. Cred că este necesar să implicăm mai mult comunităţile locale în acest proces de creştere a independenţei energetice a ţării noastre. Din acest motiv, cred că este necesară modificarea legislaţiei, pentru ca o parte din redevenţele către bugetul central să fie reorientate către comunităţile locale şi chiar către proprietarii terenurilor, aşa cum se întâmplă în SUA. În acest fel, cetăţenii, comunităţile locale vor beneficia de prosperitate şi vor simţi că sunt parteneri ai statului în acest proces. În egală măsură, voi susține și încuraja măsurile de dezvoltare a alternativei la energia

convențională, prin dezvoltarea și exploatarea resurselor energetice regenerabile, în cadrul unor strategii integrate care să vizeze în mod unitar crearea de avantaje strategice României (pentru a putea deveni un hub energetic regional), asigurarea independenței energetice, protejarea infrastructurilor critice, dar și prin politicile de prețuri, a consumatorilor casnici.

• ▪ Un rol mai important în NATO, dar și în plan regional

În ceea ce priveşte NATO, consider că trebuie să existe un echilibru între flancul nordic şi cel sudic, în Estul Europei. Este importantă concentrarea de forţe în statele baltice sau Polonia, dar, în noul context, la fel de importantă este o creştere a prezenţei militare în România şi Bulgaria. România trebuie să participe cu resurse relevante la planificarea strategică și implementarea obiectivelor NATO, inclusiv prin susținerea procesului de extindere a Alianței. Țara noastră trebuie să aibă o contribuție activă la acquis-ul Alianței bazat pe dialog politic și schimb de informații, la modelarea obiectivelor NATO în domeniu în concordanță cu profilul

22

Pagina 23

alianței și la intensificarea colaborării cu țările din Europa, Caucaz, Asia Centrală, Orientul Mijlociu și Nordul Africii. Consider că, în viitorii 10 ani, România va deveni un reper important pe harta geopolitică mondială, prin furnizarea de securitate în plan regional, consolidarea rolului de bază operațională pentru principalii aliați, inclusiv în contextul sistemului de apărare antirachetă al SUA și în perspectiva integrării acestuia din urmă în sistemul NATO. În perspectiva acestui rol, voi susține, în calitate de Președinte al României, majorarea bugetului pentru apărare. În calitate de Președinte al României, voi propune tuturor partidelor politice un acord pentru asigurarea constantă a unei finanţări anuale de 2% din PIB pentru apărare. Consider că sumele suplimentare direcţionate de la buget către MApN vor trebui

folosite, în principal, pentru programele majore de înzestrare ale Armatei României. Totodată, prin acest acord, voi solicita partidelor semnatare să se angajeze că nu vor diminua bugetul destinat Apărării în timpul exercitării guvernării. Majorarea bugetului pentru apărare va reprezenta şi o oportunitate de parteneriat tehnologic între firmele româneşti din industria de apărare şi companiile europene şi americane, va însemna şi noi locuri de muncă şi poate întări dimensiunea economică, nu doar cea militară, a parteneriatului strategic dintre România şi SUA. În paralel, pentru că România beneficiază totuși de garanția umbrelei de securitate asigurată de NATO, voi susține operaționalizarea conceptelor de soft și smart power în cadrul CSAT, cu accent pe cele care vizează corelarea instrumentelor reprezentate de diplomația clasică, a formatelor de cooperare regională și internațională, a acordurilor politico-economice (cu accent pe cele comerciale, dar și de securitate) și a celor de intelligence.

În calitate de Președinte al României, voi milita ca ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT să fie o țară inteligentă care își promovează interesele, utilizând rațional și sinergic resursele și capabilitățile proprii, dar și ale aliaților. Creșterea profilului regional al României necesită o abordare interdisciplinară, adică nu numai de apărare, ci și de politică externă – în acord cu politica internă a interesului național - și de securitate națională (în acord cu proiectele pe termen lung ale României, dar și ale aliaților), precum și de economie (implicit și partea energetică). Toate aspectele conceptului de stat inteligent vor fi abordate ca un tot unitar, pentru crearea și valorificarea ferestrelor de oportunități. Voi milita ca România să devină un model regional de asigurare a securității, de predictibilitate, de atragere de investiții străine, de creștere sustenabilă, de politică externă coerentă și, implicit, un model regional de democrație și stabilitate în Europa Centrală.

Voi utiliza instrumentele puse la dispoziție de Constituție, pentru ca România să confirme că este un furnizor de securitate în regiune și catalizator (posibil model) pentru

23

Pagina 24

țările din regiune și chiar mentor pentru aspirațiile europene sau euroatlantice ale altor state din regiune (Republica Moldova, Georgia ș.a.). ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT este România în care interesul național este bine și corect promovat.

• ▪ România ca actor european: recuperarea decalajului de dezvoltare

România a încheiat primul său ciclu în calitate de membru al Uniunii Europene. Pot aprecia că această etapă nu a fost fructificată în mod optim de ţara noastră, sub aspectul influenţei pe care trebuia să o aibă ca al şaptelea stat membru (ca mărime) al UE, al atragerii de fonduri europene ca vector de modernizare a ţării și al fructificării oportunității economice oferite de piața comună. Faptele sunt grăitoare. În pofida creșterilor anuale, suntem în continuare pe ultimul loc la absorbția de fonduri europene. Bilanţul negativ poate fi justificat prin declanşarea crizei economice şi prin slăbirea solidarităţii europene pe care această criză a determinat-o, însă nimic nu scuză faptul că România nu a avut, după momentul integrării, un proiect de ţară în interiorul Uniunii Europene. Cu atât mai puțin scuzabil este acest lucru, cu cât nu doar potențialul deosebit (uman, inovativ, turistic etc.), ci și poziționarea geografică și geopolitică (Dunărea, gurile de

vărsare, frontiera estică a UE/NATO, proiectele de diversificare a surselor de aprovizionare cu resurse energetice etc.) îndreptățeau țara noastră să aibă un profil mult mai puternic și să reprezinte o voce de care să se țină cont în cadrul construcției comunitare. Un ciclu politic de 10 ani va trebui să însemne şi redefinirea rolului pe care dorim să îl jucăm în interiorul UE, redefinirea priorităţilor noastre în ceea ce priveşte finanţările, atragerea de fonduri, oportunitățile economice şi relaţiile intracomunitare. Organizația comunitară se află, ea însăşi, într-un proces de redefinire şi nu putem permite ca vocea şi priorităţile României să lipsească din acest proces, iar obiectivul de recuperare a decalajului economic să fie ratat din cauza unor interese străine de cele naționale. România trebuie să îşi propună să joace un rol activ atât în ceea ce priveşte procesul de decizie, cât şi temele mari de dezbatere care stau pe agenda UE. Președintele României va juca un rol decisiv în creșterea performanței europene a țării,

atât pe plan intern, cât și pe plan extern, deoarece numai prin cooperare la nivel regional, local și central este posibilă atingerea obiectivului nostru de țară: dezvoltarea, care să se reflecte în casa fiecărui român, precum și în statutul nostru în plan european. ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT va fi un membru respectat al Uniunii Europene, un partener care îşi onorează angajamentele și care ştie să îşi negocieze condiţiile, un membru cu personalitate al organizației comunitare. ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT presupune abandonarea unui anumit tip de mimetism care a caracterizat atitudinea noastră în raport cu

24