Pagina 41
3. VIZIUNEA UNUI PREŞEDINTE ELIBERAT DE INTERESE ELECTORALE
Paginile de mai sus înmănunchează, succint, elementele unei viziuni asupra unei Românii viitoare. Această viziune se referă la instituţia prezidenţială, instituţie politică prin excelenţă şi la obiectivele şi acţiunile pe care un candidat, odată devenit Preşedinte, le- ar urmări şi le-ar desfăşura în raport cu sistemul politic românesc. Am avut în vedere aici doar domeniile de acțiune politică ce pot, eventual, face obiectul consensului: reforma statului, reforma economiei, justiția, educația, apărarea şi ordinea publică, politica externă. Obligat să vegheze la buna funcționare a statului, Președintele este categoric preocupat de toate celelalte domenii de politici publice, de la sănătate la agricultură, de la protecție socială la dezvoltarea infrastructurii, de la industrie la cultură. Dar acest program nu este nicidecum unul de guvernare. Efortul de a îndrepta acțiunea guvernamentala într-o direcție strategică, presupus şi de măsurile angajate pentru reforma statului, a fiscalității sau a educației, nu poate merge până la substituirea rolului
constituțional al Guvernului. Dincolo de toate atribuțiile şi acțiunile sale politice, Președintele României mai are însă o dimensiune "civilă" (în sensul de non-politică), până acum ignorată. El nu este doar reprezentant al corpului electoral şi chiar dacă pârghiile sale constituționale se reduc la sfera politică şi administrativă, spațiul în care poate acționa simbolic este mult mai mare. Şi, dacă știm cu toții că sunt atâtea de făcut în sistemul politic, poate ne gândim prea rar la faptul că în România rolul acestuia este mult supralicitat. În România, aproape nimic din spațiul public nu se mișcă fără implicarea (fie şi imaginară) a politicului. Or, o societate evoluată, se definește, se adaptează, în bună măsura şi prin lucrarea independentă, dacă nu chiar indiferenta, de politic a societăţii civile, a liderilor de opinie, a modelelor publice. Cu toată prețuirea şi recunoștința pentru reușitele din toți acești ani, să spunem că e timpul ca bună parte dintre organizațiile şi personalitățile societăţii civile să se desprindă de obsesia
politicului şi a nesfârșitelor sale „meandre”. Poate că şi în această privință, a "eliberării societăţii civile", Președintele va putea da o mână de ajutor, dacă va fi, la rândul său, eliberat de interese electorale.
41