Ediția 1992

Pagina 1

93 FAA: 43

PARTIDUL UNITATIL NAT LUNALE ROMANE

LEE ART ABENTUL DUCTRI

NA

PUNR__— __CARTIDUL INCREDERII IN ROMANIA

(elemente de doctrină politică)

Bucureşti, 1993

Pagina 2

i |. :SUNTEM PARTIC NAT | ONAL Ps

Cant P.U.N.R. es¥é partid national pentru că ap şi impune statul român de drept, naţional, unitar şi indivizibil în concordanţă cu in resele tuturor cetăţenilor săi din întreg ritoriul său statal actual şi istoric. şi tru că îşi are proaramul său propriu faţă d cele de mai sus, fiind apt să preia, în mc a NE te oportune, iniţiativa în spiritul doctri LEM cei oc sale politice. “ = + | iu

atita a iartia::1990 Barţid rezultat din necesitatea momentului m, -“*. Martie 1990 Tg, Mureş (prima încercare de “trugere -sistematică a României moderne de dezastrul ocupatiei comuniste mondiale 194 1989) dar venind din, complexe imperative a istoriei nationale X/, trăindu-şi, cu rapi tatea impusă de realităţile antiromâneşti antistatale dure - 1990-1991 - romantismul „doctrinar şi politic, ambele functionind 1 “pe ideea de unitate naţională funcţională, FUNR reprezintă o experienţă politică prop

• - în desfăşurare - în apărarea şi impunere

statului român de drept, naţional, unitar indivizibil.

Unde -gyuntem ? Inscrierea lui' într-un plan politic concre See national, european sau mondial este artifi ala. Ştiut fiind că, în lumea modernă, rea Da _* tatea îşi impune politica sa iniţială gi p ae | zumtiva, nici una dintre liniile tradition 3 ale politicului nu poate fi abordată fără ai “ curi majore in apreciere: social-democraţi Sng ai, liberalismul clasic, nici socialismul clas i aia etc.

C Obiectul unor anexe explicative sau evidenţiale;

Pagina 3

ote / ee Esentialisti pă ista In Komania postcomunis ist: tă pot fi depist fenomenaligti linii politice. Ele sunt definibile dir îi perspectiva abordării: a) unei trecer libere de la economia centralizată la de piaţă, capitalistă şi b) in plan : retic, de la statul impus de ocupantul munist ca stat totalitar la statul eurt de drept, democrat şi integrant în siri

turi continentale, de bloc. Două sînt aceste linii politice evideni din România politice imediată: esentialismul / esenţialiştii şi fenomenalismul/ fenomenaliştii.

Esentialiste sunt acele partide politic care vor impunerea statului românesc di drept tinind cont de realităţile compli şi complete din ţara noastră şi tranşi! totul — de la democraţia clasică şi mo! na = în favoarea, intii de toate, a ce: tenilor români şi preponderent pentru aceştia. |

şții Fenomenaliste sunt acele partide care : i cu formule democratice mecanice, din af: | realitălorţi noastre, indiferent de gra lor de “europenitate" sau "americanitat forme instituţionale care ar mutila car: teristica naţională şi ar duce, implici la SI: listă unei, "democraţii bananie! bună Sete ztaee mai pentr: românul esenţial nu !

Esentialismul- un steag Indiscutabil, FUNR se înscrie cu certit de luptă peunerist dini doctrinare şi aplicative în catego i ed esentialistilor. Mai mult: preia ideea- pe un steag propriu de luptă. ade! feo Ae iF at wot oe ae Pak tt BS Po:4 ape te, as '

J.

Pagina 4

Le 7 iM

• - a A | | ni: : :

d in ooMacat rea«ddnefiirneitiv şi 1 9 1 8 , runctul initial al doctrinei noastre po. tice este impunerea adevarului cum ca 1918 reprezintă corol: Marea Unire de la ile eet iRAD ine

Pures ee, a a

-ae ] l rul statalității româneşti, că actul în ee, BS A i [a ăia ites, yr

sine, reprezentînd voinţă a unei colect:

UI

ah a weld

titi organizată multimilenar în institu ale interesului său vital, este definit: şi ireversibil iar rapturile de la 1940. 1944, 1947 reprezintă groaznice nedrept: istorice, impuse din afara noastră, une. reparate (Transilvania de Nord), unele | cale a se repara (parti din România Ras: riteană şi Insula Serpilor).

a Moldova" - In spiritul celor de mai sus, PUNK cons: train pe terito- ră "Republica Moldova" ca un stat străi! ic românesc “Astor nefiresc pe teritoriul României istorici suprapus partial pe ceea ce se numeşte - resc Basarabia (parte a României hăsări:

Al treilea element doctrinar de bază, î. constituie asumarea reciprocă, care, pe scurt, susţine că fiecare fost teritorii istoric românesc trăieşte şi trebuie să trăiască, după Marea Unire, atît prin s: dar mai ales prin celălalt, fiecare pro' -cie istorică românească să-şi aibă reazi în toate celelalte şi toate celelalte si sprijine şi să se revendice din Romani: stat national de drept unitar şi indivi: bil - puterea şi tăria poporului roman : azi şi de mîine.

Nefericita reprovincializare, fie şi su tivă, trebuie să-şi epuizeze substanţa- posibile politici şi să devină, urgent, element de istorie definitiv clasat.

Pagina 5

• - 4 =

iaționalismul înseamnă, în toate dictio rele ştiinţifice, conştiinţa apartenent la un neam, la tradiţiile şi disponibil tatile fizice şi intelectuale ale acest şi acţionarea, în planuri politico-soci culturale etc, în concordanţă cu aceast. conştiinţă.

Deşi nationalismele sînt constructoarel democratiilor europene pe care le luăm ca model (cine-mi arată o țară democrat construită de internationalisme, fie el: comuniste, capitaliste, mondialiste,etc termenul a fost diminuat în mod proaram

Frin urmare, noi propunem termenul de nationalitarism, atitudinea celui care actioneaza cu constiinta apartenentei a ve la un neam dar în profund respect şi consideratiune fata de celalalt, care a onează, la rîndul său, cu conştiinţa ap tenentei la neamul său.

Fragmati smu] rragmatismul national pleacă de la cert naţional +. dinea că România este şi trebuie să ram re tara realitatilor sale complete si comp si, deci tara intereselor sale. te acea teză PUNR propune o politică concretă a eee Pos ofertelor şi rezultatelor.*

Neoliberalisnul Intre doctrinele economice, PUNR accept. “adapțat::i şi sustine neoliberalismul clasic roman regîndit şi adaptat la situaţia concret din România sfîrşitului de mileniu |l. Pentru că momentul imediat cere ca oric: acţiune de privatizare, orice liberaliz să fie făcută după legile democraţiei c taliste dar cu intervenţia statului aco

Pagina 6

unde interesele majore ale Komaniei o cer, de la apărarea naţională la securitatea pă rilor dezavantajate economic, la lupta cu încercarea de desromânizare a unor oraşe r manesti, etc.

PUNR consideră că nu există oameni politic “fără politică; iar politica nu există fără existe un interes naţional major definit. PUNR are ca interes national major definit termen scurt, mediu şi lung: A) Consolidarea statului de drept naţional unitar şi indivizibil; B) impunerea naţiunii române prin elemente sale constitutive |) din Romania şi ||) din afara României actuale ca o fo statală şi europeană de stabilitate în Europa Centrală, în spaţiul eurobalcani

şi în spaţiul europontic; C) Preluarea iniţiativei în materie de a) afirmarea democraţiei de tip euroocc dental în spaţiile sus-amintite (euroca patic, carpato-pontic, eurobalcanic); b) apărarea acestei democraţii prin toz mijloacele particulare şi general valat si împotriva tuturor elementelor. destab lizatoare artificiale; c) consolitaree unei economii ultramoderne aptă să sust politica menţionată în cele de mai sus.

Baza noului românism democratic este şi at ed ee

Andiviu trebuie să fie individul român, suprapu e

„bază a dem ocraţiei firesc cetăţeanului român sigur. _ Pomanggt

A

Păstrător al unor gene moral-creştine excepţie, verificate istoric, păstrăta

Pagina 7

• - 6 =

al simțului obstei (obştea = sumă dinamică unor individualitati puternice, libere sic perante în cadrul unor norme şi legi) singu purtător al simțului Fatriei, stapin şi de drept şi de fapt al libertăţilor sale esent ale, individul român este apt să-şi asume m dernitatea europeană ca un dat natural al s de continuitate a firii sale sociale iar nu pe o frustrare de naţionalitate. El singur, în spaţiile politice delimitate sus, poate şi trebuie pus în relaţie direct cu Fatria, fără intermediari din launtru se

din afară iar Patria să se sprijine direct ţ şi inteligenţa sa, Patria Română net umerii ind altceva decît suma în desfăşurare a ene giilor fiilor săi, salvarea ei fiind doar în voi fiilor săi, salvarea fiilor săi fiind pos bilă doar prin funcţionalitatea Patriei, pentru români neexistînd salv individuală, ea poate fi doar abdicare de |

nationalitate, deci de la structura dumneze iască a individului.

Fragmatismul national îşi are fundament mor creştin, statal, economic, cultural şi filc sofic. maneta pi

n - CADRU FIRESC AL DEMOCRATIEI ROMANESTI Fartid politic care apără şi impune dreptur: cetățenilor români într-un stat de drept,na! nal şi indivizibil, PUNR este gîndit şi tun mentat doctrinar şi practic numai în cadrul resc al pluralismului politic din România. Orice afirmaţie contrară acestei teze este gratuită sau răuvoitoare.

/..

Pagina 8

_ 3 = .

Aşadar, PUNR este şi rămîne deschis pirghii! care duc sau pot duce la concordante doctrir electorale, legislative şi executive: dialor politic; pactul politic; pactul electoral; accepțiunea la vedere; accepțiunea mutuală, moratoriu etc. el angajind doar schimbul de i! care au contingenta cu problematica sau caz! rile în atenţie, ca argumente fiind folosite doa

liniile doctrinei partidului, practica şi e rienta acestuia în funcție de interesul maj al partidului.

Pluralismul politic trebuie să fie reprezen

• - în concepţia FUNR - de către partide cont

Constituţiei României, care propun soluţii bile diferite pentru dezvoltarea şi consoli rea statului român de drept.

Un pluralism politic nu poate cuprinde (în ceptia PUNR: a) organizaţii pe criterii et revendicaliste, revanşarde sau privilegiate indiverent dacă acestea deţin centrul de co dă în interiorul homâniei sau în afara ei; - b) formaţiuni politice sau par politice care..p pu politi .operăriro al ce. cu.n instrumente decît cele constituţionale, aşa esențialmente extremiste.

Partidele ginice Fac obiectul atenţiei partidului nostru, dé gi_pedante:, prudentei sale politice, partidele pedante cinice, predispuse structural la oportunisn i internationalist în dauna naţionalismului ș zitiv, în contra devenirii democrației noas pornind de la specificitatea acumulată şi î funcţiune.