Ediția 1992

Pagina 9

• - 9 =

pentru că de centru-dreapta este poporul rom popor de individualitati apte pentru colecti tăţi libere iar nu pentru colectivisme dogma

MAL STABIL ELECTORAT

Datorită pragmatismului nostru naţi onal,dato faptului că sîntem percepuți ca singuri cont: nuatori ai partidelor nationale româneşti dil Transilvania, în acest teritoriu avem cel ma: stabil electorat. El trebuie însă, în regim de urgenţă, reabil; economic, în concordanţă cu interesele noastr partea sentimentală fiind susţinută de mari evidențe economice, sociale, morale etc.

In România Extracarpatică, problemele pot fi puse, cu tenacitate, identic, pragmatismul nz nal fiind pus în funcţiune de la economic spr ideologic.

Dar cel mai sigur electorat rămîne cel aparti nind clasei mijlocii în formare, cel care a p luat iniţiativa reconsolidării economice şi s ale a țării, cel care îşi identifică interese imediate şi de perspectivă cu interesele stat de drept, unitar şi indivizibil. “Si ' în acest sens, teritoriul rămîne cel mi important segment de interese şi rezultate al acestora pentru PUNR, Capitala fiind gindita- la acest nivel - chintesenţă dinamică a inter: selor de mai sus, interconditionate.

«

VIU SUNTEMUN PART ID DESCHIS

pat hs li : si

‘

8 ”

ii

ce

PUNR rămîne un partid deschis, marea majorita ag,

„Partid! a cetăţenilor români fiind privită cu atenţie interes ca o posibilă rezervă de membri,

Pagina 10

Sppă -lo-

simpatizanti sau votanti ai partidului;

Exact de aceea PUNR pune mai presus de oric interesele sale de partid, interesele persc nale, de grup sau grupuscul fiind întotdea- una colaterale. yi tot în spiritul celor de mai sus, echipe conducătoare este expresia intereselor de partid, chiar liderii de opinie ai PUM pu punindu-se acestei minimale discipline .*

Activistii de partid, politica de cadre, presa de partid, finantarea partidului, departamentarea administrativa a partidului Tac obiectul unei anexe speciale.“

NECESARE

Siguranţa naţională a statului român de drept, national şi indivizibil, reprezintă principala grijă în materie a FUN. Chiar dacă se poate contura, mai mult sau mai put viabil, un sistem extern de alianţe apte si ne asigure statalitatea pe care o sustinem, libertatea şi independenţa noastră, experi- enta istorică nu ne permite să ne bazăn doz pe astiel de relaţii (funcţionale sau for- male);

“Prin-urmare, în cunoştinţă de cauză, PUNR pune în centrul acestei sigurante apărarea prin forte proprii, independente oricînd în materie de decizie, strategie, tehnică etc.

a Sistemul de apărare a siguranţei naţionale sc. propus şi susţinut de PUNR este sistemul “thy apărării circulare.*’ El face obiectul unu: studiu separat şi nu poate fi dat publici- tatil. Le

. sof x %.ye as co, . “ - ae ole ef eo

Pagina 11

= 1] =

~~ Secunitatea a Societatea civilă spre care tindem se bazea: capitalului: economic, pe legi ale economiei de piaţă, a: “naţional : dar pe legi ale capitalismului. Ele sînt fireşti în concepţia PUNR, trebuie doar să precizam că avem de a face cu un ca talism postcentralizat.

Indiferent dacă el a fost concentrat politic sau propagandistic, aceste acumulări de cap: tal trebuiesc privite ca o concentraţie de capital.

Care concentraţie de capital este aptă,. singură aptă să producă la rîndul ei capita:

a In nici un cad farimitarea lui nu este in stare să producă, la rîndul ei, capital.

Exact de aceea rămîne ciudată politica guve: nelor homan-stolojan care au pretins că vor o societate capitalistă, distrugînd princip lele producătoare de capital: capitalul acu mulat functional.

Aşadar, PUNR propune un program concret cu privire la acest capital naţional acumulat functional şi-l vede producind, la rîndul 1 capitalul prin care ieşim mai sigur din inc titudinile economice în care ne aflăm, prin 0: _ a)privatizare rapidă, eficiență şi în li tele legalităţii naţionale imediate; b) implicarea statului acolo unde interes es majore o cer iar forţele individuale viabil i ota nu-şi pot asuma responsabilitatea la pivelu

si macrointeresului naţional românesc. X

Si în agricultură a existat un formidabil capital naţional acumulat, apt să producă, rîndul lui capital.

El a fost distrus cu bună stiinta,in spirit

Pagina 12

• - 12 - -

celor arătate mai sus, dar ceea ce a mai ram poate şi trebuie pus în funcţiune in concord ta cu interesele nationale.

Securitatea alimentară este la fel de categor importantă ca oricargdintre securitatile nati onale fundamentale, mai ales că ea poate fi asigurată prin mijloace proprii, structurile iniţiale ale acestei securi tari avînd toate elementele unui dat natural.*

Separatia puterilor în stat - ax vital al statului democratic român - rămîne o artifi- cialitate atîta vreme cît instituţiile aceste puteri nu-şi pun în practică atribuţiile part culare si interinstitutionale republicane,

Competența funcţională, în cadru legal maxin poate stabili o reală conlucrare interinstite tionalad şi, implicit, funcţionarea sistematic şi operantă a statului român de drept, natio- nal, unitar si indivizibil

.X)

ve rn u l Hom âniei PE Ey

ra l, gu a!

Decizii egale ru g e n e In acest săcadfuncţioneze raspunder ilor trebuie prin pirghii decizione legale cel putin egale cu dimensiunea raspunc rilor politice şi administrative asumate în . fata natiunii.romane.

Pentru ca FUNK, prin mijloace proprii şi com a constatat o îngrijorătoare lipsă de pirghii decizionale de la vîrf şi pînă la ultimele ve rigi instituţionale, în vreme ce răspunderile depăşesc alarmant puterea de rezolvare a pro- belmelor.

Stabilirea concordantei necesare, mai sus ami tită, duce obligatoriu la funcţionarea statul român de drept. X

Pagina 13

E

• - 13 =

Securitatea ecologică şi a rezervelor natu- rale nu trebuie privită ca problemă în sine rezolvabilă prin sine, aşadar artificial. Ea trebuie să fie în primul rînd rezultantă a celorlalte programe nationale - industrie agricole, educaţionale etc. şi abia dupa ac ea o politică in sine.

HALA

i,

PUNR este convins că trebuie impus adevărul nostru reieşit din realităţile noastre; că trebuie să fim purtătorii informaţiilor de care noi avem nevoie şi care sînt în favoare noastră, chiar în defavoarea inamicului nosi iarypurtatorii informaţiilor concepute impo- triva noastră şi bazate pe adevărurile şi interesele altora. X

E OE VEDERE. PRUPRII, CONCORDANTE CU INTERESELE NATIONALE

AT NAT ONAL

| SMUL

CU PRAGM

-staț.central- România este stat eurocentral, mai precis _eurocarpatic.

Ea reprezintă forma statală a celui mai ve! mai omogen şi mai mare popor natural din această parte a lumii, exceptînd Ucraina şi Polonia.

Consideratiunea cum că România ar fi stat balcanic este eronată si tendenţioasă; . tom ah er s Pe gety ayant PP a ae NT .. _ ftir Ft ae cae Wt fais jie : ay E îna săeagd that. mi esli sete aiba ontayta chee tot

România, din varii motive istorice şi geo- St o SOU GP epee MOMS Pea, > TES Ary ‘ rs ee wal ed ge

politice, are interese majore în spaţiul eurobalcanic.

Pagina 14

• - 14 - 5

Incălcînd un principiu fundamental al nat: nalitatilor si drepturile acestora in lum modernă, forte ostile democratiei - fasci: comuni sm susţinut de horthysmul unguresc, au procedat la sfisierea statului roman suprapus firesc peste naționalitatea sa primordială; astfel Transilvania de Nord- Vest a încăput pe mina celui mai crunt fet dalism migrator - hungarismul - pentru o perioadă, de jure de 4 ani, de facto de aproximativ 16 ani - vezi subocupatia com nist maghiară si maghiarofonă — iar Bucov:

de Nord şi Basarabia au intrat sub bolsev: mul mondial. Apreciem că toate astea s-au petrecut şi pentru că politica românească a vremii privea problema regional şi pro- vincial iar nu - cum era firesc — al asum reciproce, baza statului naţional român.

In anul 1947, la Faris s-a reparat nedrep- tatea făcută în 1940 doar prin impunerea unui regim completanente străin poporului român - comuni smul.X

In 1947 la Paris homâniei i s-au luat Basarabia, Bucovina de Nord, Cadrilaterul Insula Serpi Lor făcînd obiectul unui alt fel de rapt.X -

In anul 1944 România a fost trădată de că democratiile occidentale, din care făcea parte integrantă, şi vîndută pe mai nimic comuni saului mondial cu centrul politic 1: ă Do ii Moscova.X

Subocupatia . . Popor şi naţiune de individualitati pozit: comunista ca orice popor vechi, sedentar, aşadar col servator de drept şi de fapt în esenţa sa naţională, poporul român n-a fost predispt la colaborationism cu noile forte de ocup: tie, fie şi pentru simplu motiv că,unui popor nemigrator la origini, nu i se potri | veste deloc colectivismul

.X)

Pagina 15

• - 15 =

fn a "a ORI aj Drept pentru care ocupantul a recurs la strategia de subocupatie.* Adică, mai toate structurile statale ale o pantului, după desfiinţarea celor traditio: democratice şi româneşti, au fost ocupate | către minoritarii maghiari şi maghiarotonhii aici se adaugă cei aprox. 200.000 de mag si maghiarofoni din lugoslavia adugi de Petru Groza spre a coloniza comunist Trans vania - evrei, ţigani, bulgari rusofoni etc

Statul "român", sub cizma comunismului monc avea astfel toate friiele in mîna subocupat comuniste, care la umbra tancurilor sovietis staționate imoral pe teritoriul României, aflau în mîna alogenilor. |

Astfel s-a procedat la destructurarea stat: lităţii româneşti, la distrugerea poporului: român ca popor creştin natural, la clasele pozitive.

Singura formă organizată a etnicilor român:e rămîn lupta anticomunistă din munţi - und n-a existat nici un etnic conlocuitor, imp triva distruger 11 tărăninii, elitelor spir lui etc.X Regimul de subocupatie a existat în forţăpi în anul 1956 iar după acest an, voalat, în anii 1968-1970. De O radiografie a vremilor respective ar ară cum pușcăriile comuniste, administra te de comuniştii "locali" erau pline cu românispei structurile securităţii cu alogeni, în

cial maghiari, maghiarofoni şi rusofoni.

Consm Comunismul nu este o doctrină şi o acţiunoe uuln rei ati sine; el reprezintă o latură a internent lismului care, prima, a fost experim ati as tul criminal eala} int mai er- pe popoare euroasiatice. 3

nationalisaului

Pagina 16

t ‘ [i [i

t. io} 558 fe £ el Afirmam că, deşi verificat istor iceste,

GO £ & nes aren

9) ri aCO og O O s-o CI — CI & ce ZO TI OD wet O E a

CH

om spa =§-7 >? CL “mi sr & „i

O

2@ VW “A DO $. „—

oS m pam |

CI

a) 333 fj 0 cw => O m 3 O f& 4+ NUI a. aad Co owe | II & n O =&

CI

„hr? ot rr aa © ret Oet 3 = e tj A—A— => oo £. a 5~

GA

EC wend = 2Sesge GQ) «ri GD sr d VW oe ah CI psi Ore =. CI mt +7 pn Blo =: V2 0 O CI mm 3 CI wmf. & ot O O se ret "TS rd OY £. £

GQ)

d <r4 ome 23 ală poate func tiona.

O oO oO © mi ff 5 55 3

O

sr © O a. re4#iee E O @ eet 0) 30 E 3 O 3a e4 A tf = © rod rd tj "i i SS nwo ws a hf oft pe =) oon fd cj. © "

nono & rag flO CI O Wet © CI (ri fo © eS 2. O 0 TR aa nee

“| => > = hm ÎN 3 Ary

CO

i, 4

TU E O 9 Li e za

oo oc Gao > -— 3 Oe Moe

E £ pou | hiL— ond “A . & Eos wa ER 0) + pond eb CI Da

O

o apt —p CI md SSE M1 West 3 LO = ons : on s- DD et Se -ps ©. = — GD © sr sp mi a 233553 O O Dem oe EE re us E Wo

$ Eă + x3 Pr A ESE