Ediția 1990

Pagina 1

d2030:90.

PNL—AZI

Pagina 3

DE LA REVOLUȚIA POPULARĂ LA REVOLUȚIA LIBERALĂ

Concepţia P.N.L privind modernizarsa economiei naţionale a României

Pentru toți românii este clar că economia națională se află într-o criză profundă. Această criză are implicaţii deosebit de importante asupra întregii societăți si se poate spune fără ezitare că există în rîndul populaţiei un consens general privind faptul că situația nu mai poate fi tolerată. Din păcate este mult ma dificil, se pare, să se realizeze consensul în ceea ce privește modalitățile de a ieși din criză. ° Partidul Naţional Liberal își propune să contribuie la clarificarea acestei probleme cu o viziune pro- prie, unitară, bazată pe cunoașterea și analizarea situaţiei existente pentru a evidenția atît cauzele crizei cît și soluţiile adecvate condiţiilor. concrete din ţară. România nu este și nu a fost o tara săracă. România este însă o ţară sărăcită. Sărăcia este o constringere, nu este libertate. Resursele de care dispune fara noastră, vigoarea și capacitatea creatoare a poporului român sînt pre- mize de dezvoltare și progres. Istoria noastră este martoră capacităţii acestui popor de a renaşte, de a pros-

pera după fiecare din nenorocirile prin care a trecut. Marile invazii, războaiele, cataclismele naturale nu ne-au eliminat din istorie şi nu ne-au afectat ființa națională. | Nimic din ceea ce sîntem ca oameni și popor nu explică starea în care ne aflăm. Hărnicia și cumpătarea poporului sînt în contradicție cu sărăcia în care trăiește. Bogăţiile acestul pămînt nu puteau conduce la ruina actuală a economiei. Cine sau ce a sărăcit această tara? Responsabil pentru situaţia în care ne aflăm este numai modelul comunist de dezvoltare, încercarea unor conducători incompetenti de a transpune în practică o idee falimentară. Deoarece: este cunoscut că stabilirea unei strategii depinde în mare măsură de definirea corectă și clară a obiectivelor, vom arăta mai întîi cum considerăm că trebuie să fie România de miine. Ne propunem să edificâm un stat modern în care, într-un cadru democratic real, bazat pe asigurarea și garantarea tuturor libertăților cetățenești, toți românii să se bucure de roadele muncii lor, de abundența pe care pot și trebuie

să fie lăsați să o creeze. |

Prosperitate prin liberalisrn. Placa turnantă a-acestei societăți a abundenței, compusă din oameni liberi și demni, va fi economia restructurată şi reorientată pe baza principiilor liberalismului, spiritul liberal fiind în mod evident caracte- ristica dominantă în societățile din toate ţările avansate fie ele din occident sau din extremul orient,indi- ferent de numele partidului de guvernămînt. - Principiile liberale sînt atît de larg aplicate și au atît de mult succes deoarece respectă ordinea natu- rală a lucrurilor. Ele sînt ușor de enunțat și de înțeles. În centrul liberalismului economic se află respectul pentru proprietate, cu deosebire pentru proprietatea privată, În jurul acesteia se aliază interesul si initia- tiva care, strîns interconditionate constituie forte motrice a dezvoltării economice. Partidul Naţional Liberal consideră că pentru succesul strategiei economice descrise mai jos este indispensabil un context politic caracterizat prin stabilitate și pluralism. Exprimate sintetic obiectivele generale pe termen lung ale strategiei economice a P.N.L. sînt:

— reducerea substanţială a decalajului dintre nivelele de trai din România și respectiv din democratille occidentale atît în ceea ce priveşte gradul de satisfacere a nevoilor materiale și spirituale ale cetățenilor cit şi în ceea ce priveşte calitatea condițiilor de viaţă; i — ocuparea forței de muncă în proporție de cel putin 95%; — aducerea și menţinerea inflației sub pragul de 5%; — Integrarea economiei româneşti în cea mondială;

Pagina 5

Partidul Naţional Liberal consideră că pentru atingerea acestor obiective singura cale posibilă o cons- tiuite trecerea la o economie de piață liberă caracteristizată prin manifestarea plenară a iniţiativei particulare într-un context concurential pronunțat. | Aceasta este singura modalitate de a asigura pentru cetățenii țării si pentru export Întreaga gamă de produse şi servicii necesare la nivele de calitate și competitivitate comparabile cu cele existente în ţările avansate și la preţuri care să le facă accesibile tuturor categoriilor sociale. De la falimentul unei politici la o politică a eficienţei Structura democratică a Partidului Naţional Liberal, ca for de dezbatere a strategiilor de trecere de la centralismul totalitar la liberalismul economic și social, asigură premizele găsirii unor mecanisme de rea- lizare a acesteia, Tranzitia de la starea actuală caracterizată prin ineficiență, şomaj mascat si inflație pe punctul de a exploda, la structura modernă pe care o avem în vedere se va face în mal mulţi ,,pasi’”:

1. Crearea cadrului legislativ şi instituţional indispensabil funcţionării corespunzătoare a economiei de piaţă liberă. 2. Descătuşarea mecanismelor de piaţă iiberă bazată pe exprimarea necenzurată a ra- portului cérere/ofert& care va fl alterat numai de efectele concurenței. Rentabilizarea tuturor operaţiunilor economice pornind de ia asigurarea unei autonomii maxime a conducerii acestora în raport cu statul. i: 4. Crearea sectorului particular în economie.

• - 5. Restructurarea si reorientarea economiei în raport cu cerinţele integrării în eco-

nomia. mondială, în clasa ţărilor dezvoitate. a 6, Reducerea la minimum a ponderii proprietăţii de stat și interventionismului statului. Bineînțeles că etapele de mal sus nu se vor implementa strict secvențial, ci se vor suprapune parțial, ceea ce este desigur de dorit. | În ceea ce priveşte durata perioadei de tranziţie ea va depinde de ,,coloratura’’ formaţiei politice care va prelua conducerea ţării după alegerile din 20 mai. . Subliniem însă că Partidul National Liberal consideră vital ca prima etapă, corespunzind pasilor 1—4, sd fie comprimatd la maximum, prin aplicarea aga-zisei terapii de şoc. Aceasta presupune ca, în urma unei evaluări atente a caracteristicilor specifice și a posibilităților reale ale economiei româneşti, să fie implementate toate măsurile legislative, instituționale și administrative aferente. În caz contrar, după. cum 'se poate constata uşor din experiența ţărilor vecine, rezultatele concrete cu efect direct asupra omului de rînd vor întîrzia să apară și populaţia îşi va pierde răbdarea și apoi încrederea în guvernantl, determinind instabilitate

politică, ei În acest context nu trebuie să se uite că s-a declanșat deja, între țările est-europene o competiție acerbă vizînd egalizarea nivelului economiilor lor cu cel al țărilor occidentale ca o condiţie a intrării în piața comună şi, în ultima instanţă, a evitării trecerii pe termen indefinit în „lumea a treia”. Miza este evident foarte mare și cei ce nu vor intelege aceasta vor purta răspunderea compromiterii acestei șanse istorice a românilor, Proprietate particulară ++ inițiativa liberă = rentabilitate... .. . . a mai oe

“Revenind la modalitatea de abordare a tranziției economiei româneşti către o economie liberală de piaţă, de la forma proprietăţii de stat către o proprietate privată în lipsa unui precedent în istoria omenirii sau măcar a unei experiențe avansate în acest domeniu, considerăm că încercarea de elaborare a unul scenariu detaliat al acestei tranzitii ar fi o dovadă de lipsă de realism. Să vedem acum care sînt elementele definitorii ale fiecăruia dintre pașii menţionaţi mai sus. În viziunea P.N.L. obiectivul primordial al noului cadru legislativ trebuie să fie repunerea în drepturi a proprietăţii private. Proprietatea socialistă, depersonificată și greoaie datorită aparatului birocratic, a creat o prăpastie între individ si societate. Proprietatea socialistă nu a reuşit astfel niciodată să realizeze legătura organică _ dintre aceasta și rezultatele muncii sale. Ea apare ca un atentat la hărnicia si creativitatea omului, distruge germenele de progres evident în fiecare din noi, ne abrutizează, ne crează o stare de apatie. Proprietatea

socialistă s-a constituit ca un fundament economic al dictaturii politice, a permis pătrunderea incompetenței și arbitrarului în deciziile economice, a proliferat abuzurile, risipa, irationalitatea. Consecința firească a acestel situații este proasta gospodărire şi profunda lipsa de eficiență. Omul a devenit prizonierul unul sistem de norme, decizii şi „indicaţii”' aberante pierzîndu-şi în totalitate libertatea economică, inițiativa si interesul. Din factor activ şi esenţial in viata economică, omul oprimat de proprietatea socialistă devine robul unui mecanism nu numai ilogic dar și inuman, în care principiul de funcționare este „producție pentru producţie”. Modelul comunist de dezvoitare este astfel — prin însăși existența sa — irațional si inuman. | Partidul National Liberal consideră că individul este singurul reper de analiză a eficacitatil unul model sau politici de dezvoltare. Economia nu este un scop în sine. Revitalizarea economică trebuie căutată în esenţa actului economic adică în profunda lui raționalitate. Numai omul prin iniţiativa sa poate asigura această raționalitate imprimind economiei atributul de eficlență prin propria sa tendință de a acţiona eficient, adică în propriul său interes. o me

4

Pagina 6

Proprietatea particulară este aceea care servește cel mai bine această tendință deoarece individul realizează direct legătura cu rezultatul efortului depus fiind permanent stimulat pe linia unor rezultate superioare prin creşterea eficienței si competițivității. . Ca urmare, accesul la tehnologiile cele mai avansate, precum şi atragerea de capitaluri vor putea fi obți- nute în cea mai mare măsură numai de la firme particulare care, la rîndul lor nu vor fi dispuse să Inves- tească în întreprinderi proprietate de stat, recunoscute ca greu adaptabile la schimbările rapide ale unei economii de piaţă, ca urmare a plusului de birocratie generat de gestionarea unor bunuri ce aparţin altuia şi a lipsei unui raport direct între muncă și roadele acestuia. | | Un al doilea obiectiv principal al noului cadru legislativ trebuie să fie stimularea liberei initiative ca mijloc de progres şi dezvoltare. Aceasta presupune revizuirea întregii legislații comuniste în vederea depistării și eliminării tuturor obstacolelor din calea liberei iniţiative. Se vor demonta toate mecanismele planificării și conducerii centralizate apropiindu-se locul de luare a deciziilor de cel în care acestea sînt implementate.

Se va reduce rolul statului în economie.

Înnoiri structurale Desființarea cit mai grabnică a vechilor și încă actualelor. structuri administrative, va obliga întreprin- derile să se gestioneze în regim autonom real și va plasa proprietatea privată pe picior de egalitate cu pro- prletatea de stat. Acesta este momentul în care apare concurenţa reală, functionind ca un motor al dezvoltării economice si sociale. Această stare va genera un fenomen natural, de evoluţie către forma de proprietate cu rezultatele cele mai rentabile, procesul privatizarii devenind firesc prin adoptarea unor forme de asociere proprii economiei de piaţă şi în mod deosebit a-societatilor pe acțiuni, cu acordarea de preferințe la achizi- tionarea acestora propriilor salariaţi, primii interesaţi în rentabilizarea întreprinderii din care fac parte. Spre deosebire de situaţia actuală, toată legislația privind activitățile private — industrie, agricultură, servicii — precum si acțiunile guvernului legate de acestea vor avea ca scap să demonstreze că succesul este posibil şi răsplătit şi nu numai să tolereze inițiativa particulară. Evident că noul cadru de desfășurare a activităţii economice va conţine înnoiri nu numal în latura legis-

lativă cl şi în cea instituţională. | Partidul National Liberal consideră indispensabilă atît crearea de noi instituţii cit si restructurarea şi remodelarea celor vechi. În prima categorie includem de exemplu înființarea burselor de acţiuni și de valori, a contenciosului administrativ ș.a.; în cea de-a doua categorie de acțiuni se prevede în primul rind restruc- turarea aparatului economic de stat, prin restringerea atribuţiilor ministerelor economice, desființarea cen- tralelor industriale care sînt organisme economice parazitive, introducerea unor sectoare private în sis- temul bancar, în cel de comerț exterior, în asigurări.

Mijloace de trai pentru toți _ O importanţă deosebită se va acorda instituţiilor de asigurări sociale care vor trebui să protejeze cetă- țenii afectați de măsurile de tranziţie la noua structură economică asigurind atît indemnizatii de şomaj pentru a se putea continua o existenţă demnă, civilizată, cît si posibilităţi eficiente şi nediscriminatorli de reorientare şi recalificare profesională care să asigure o reintegrare radipă celor rămași temporar fără loc de muncă;

• - În viziunea Partidului National Liberal cadrul institutional trebuie completat cu sindicate libere care

vor deveni, pe baza unei legislații adecvate care să le definească în mod clar rolul economico-social, un factor de echilibrare Indisdensabil pentru evitarea instaurării unor disparitati sau inechitati legate de condiţiile de muncă şi de modul de repartizare a rezultatelor acesteia,

Rentabilizare prin descentralizare Al doilea pas al strategiei propuse de P.N.L. — descătușarea mecanismelor de piață liberă — se referă la eliminarea dintre prerogativele statului a planificării si conducerii centralizate a economiei. Toate deciziile legate de structură și volumul producţiei, de dispunerea în profil teritorial a unităților productive vor trebui să fie luate de conducătorii direcţi ai unităților economice implicate. La baza acestor decizii nu vor mai sta viziuni politice stupide ci analize obiective ale condiţiilor existente pe segmentul de piaţă, eforturi de echilibrare a cererii estimate, într-un context competitiv. Pentru aceasta este necesar ca atît cererea cit și oferta să se poată exprima liber fără intervenţii perturbatoare a factorilor politici. Rentabilizarea activităţii tuturor unităţilor economice este condiţionată în primul rînd de trecerea controlului asupra pirghiilor ce o influențează la conducătorii lor. Numai acestia vor trebui să decidă asu- pra programului de producție, a preţurilor, a dimensionării şi structurării forței de muncă, salarizării tuturor angajaţilor, modului de utilizare a profitului, politicii de investiţii, strategiei de cooperare cu alte unități,

politicii financiare, implicării în domenii noi de activitate etc. Numai în momentul în care directorii vor deține controlul acestor atribute ale conducerii li se va putea cere să-și asume cu adevărat răspunderea pentru decizii si rezultatele acestora. Abia atunci va exista un criteriu obiectiv de promovare si menţinere a cadrelor de conducere: compararea rezultatelor obținute cu obiectivele fixate în ultima instanță obținerea de profit sau apropierea de faliment (acesta trebuind acceptat ca un instrument economic indispensabil).

Pagina 7

Atunci vor dispare atit metoda veche: dosare, pile, ciubuce, relaţii cit și noua aberaţie a alegerii directorilor. În viziunea P.N.L. rentabilizarea trebuie să aibă ca punct de pornire reevaluarea comparativă a pre- turilor cu costurile după ce prețurile au fost reașezate pentru a exprima corect raportul cerere/ofertă, ținîn- . du-se cont de condiţiile şi cerințele existente atît pe piaţa internă cit și pe cea externă. În faza a doua, por- nindu-se de la structura costurilor se vor analiza posibilitățile de ameliorare a fiecăreia dintre componentele acestora. Aceasta va conduce în mod firesc la necesitatea unor îmbunătățiri ale organizării producţiei, a teh- nologiilor folosite, a metodelor de asigurare a calităţii, de promovare a vînzărilor etc. Toate aceste îmbună- tăţiri nu vor putea fi puse în practică fără asigurarea promovării si recompensării exclusiv a celor competenţi şi harnici, criteriul unic pentru aceasta fiind rezultatele și nu vîrsta sau relațiile.

Revoluția managerială Desigur problematica rentabilizării este foarte vastă si nu este locul aici să o abordăm în detaliu. Tre- bule însă să subliniem că o componentă esenţială a revoluției liberale, ca extensie firească a Revoluţiei din Decembrie, va fi revoluția managerială. Efortul de mare amploare solicitat de succesul sectorului particular şi de rentabilizarea sectorului de stat din economie, nu se va putea desfăşura fără implicarea unui număr mare de cadre de conducere posesoare ale aptitudinilor si priceperilor indispensabile succesului restruc- turarii. Va trebui deci ca în prealabil, deci cu cea mai mare urgenţă, să se acționeze pentru selectarea oame- nilor potriviti, pe baza aptitudinilor definitorii diverselor nivele de management. Desigur că o bună parte dintre aceștia posedă si cunoștințele necesare exercitării conducerii în concordanţă cu cerințele competi- tivității. Totuși, după estimarea noastră, numărul acestora este cu totul insuficient în raport cu cerinţele previzibile si ca urmare, va fi necesar un amplu efort de școlarizare care va trebui să se desfăşoare prin cursuri intensive organizate cu cooperarea unor organizaţii specializate din ţările dezvoltate.

Întreprinderile particulare — garanţia eficienţei În paralel cu eliberarea mecanismelor de piață liberă şi rentabilizarea tuturor activităţilor economice se va acționa pentru crearea sectorului particular în economie, ceea ce, în viziunea Partidului Naţional Libe- ral, constituie singura modalitate de deblocare a mecanismului economic și implicit a întregii socletăți româ- nesti cuprinse de stagnare. Considerăm necesar să înlăturăm o confuzie conceptuală prezentă la majoritatea celor ce dezbat tematica restructurării: privatizarea, adică trecerea unor obiective economice din proprie- tatea statului în proprietate privată, constituie numai una dintre formele de regenerare a sectorului parti- cular, și din punctul de vedere al P.N.L., nu cea mai importantă. Cealaltă cale este Infiintarea de întreprinderi particulare noi care au avantajul deosebit de Important de a nu mai fi nevoite să parcurgă etapa rentabilizării. Este însă deosebit de important ca legislația aferentă si in special mentalitatea celor chemați să o

aplice să se îmbunătățească substantial în raport cu situația de acum. Legea în vigoare deşi constituie o deschidere notabilă, conține numeroase obstacole explicite și implicite în calea noilor întreprinzători, Sin- tetic acestea se rezumă la recunoașterea atotputerniciei birocratiel în raport cu „aventurierii"” ce încearcă să-și asume statutul de om de afaceri. Mentalitatea birocratilor, de neocolit dacă vrei să respecţi rigorile legii, este departe de a genera acel efort concentrat orientat către a demonstra că o întreprindere par- ticular’. poate avea succes și că asta înseamnă profituri pentru întreprinzător. Dimpotrivă acceptindu-i-se acesteia statutul de tolerată se face totul pentru descurajarea indraznetilor pe care statul monopolist fi tra- tează ca pe nişte viruși.

Surse de capital Un element nodal pentru succesul sectorului particular indiferent dacă e vorba de întreprinderi noi sau de privatizarea celor existente îl constituie capitalul necesar acestor operaţii. Partidul Naţional Liberal nu împărtășeşte pesimismul unora legat de lipsa acestui capital. Considerăm că o parte a soluției trebuie să fie înființarea unor bănci comerciale care printr-o politică de creditare în condiții avantajoase în ceea ce priveşte termenele și dobinzile să sprijine pe cei ce vor să învestească în întreprinderi particulare. În al doilea rînd trebuie analizată atent posibilitatea de a se proceda la o împroprietărire cu acțiuni a personalului muncitor din întreprinderile de stat căruia i se poate transfera o anumită parte a proprietăţii asupra întreprinderii la prețuri reprezentind15—50%_din_valoarea_nominala_in_raport cu vechimea în muncă sau în întreprinderea respectivă. Această soluție ar constitui o cale de mărire a cointeresării lucrătorilor în obţi- nerea de profituri pe calea dividendelor si deci a creşterii rentabilității. O soluție alternativă o constitule oferirea de acțiuni pe credit ce urmează să fie restituit din dividende.

Succesul initial şi lărgirea continuă a ponderii sectorului particular în economie sint, în viziunea P.N.L., - determinante pentru asanarea economiei fără ca tensiunile sociale să atingă pragul instabilității politice, întrucît experlenta arată că numai pe această cale se pot genera locurile de muncă suplimentare care să preia exce- dentul de forță de muncă ce va apare în anumite sectoare, ca urmare a.măsurilor de restructurare și renta- bilizare. În același timp întreprinzătorii particulari vor aduce în mod sigur îmbunătățirea radicală a situaţiei într-o serie de sectoare total deficitare în prezent: comerț, servicii, turism, loistr.

6

Pagina 8

a

-* Restructurare si reorientare În paralel crearea cadrului și a principalelor elemente structurale ale unel economii de piaţă liberă centrată pe sectorul patricular, este necesar să se întreprindă analize complexe cu scopul de a stabili direc- tiile de reorientare şi restructurare a economiei naţionale. Evident că fără a avea succes la date veridice si complete despre starea actuală a economiei noastre gi la studii de prognoză privind evoluţia economiei mondiale, nu putem să propunem decit principiile de bază ale reorientării si restructurării. Chiar dacă am fi în posesia datelor, analiza lor si elaborarea unor variante de soluţii cer timp şi resurse.umane, tehnice si deci financiare considerabile. e . Partidul National Liberal este de părere că trebuie să se acorde prioritate ramurilor care satis- fac cel putin una din următoarele cerințe: — potenţial de creştere rapidă; — aport valutar semnificativ: |

— contribuie la echilibrarea cererii în sectoarele cu deficit accentuat: alimente, bunuri de consum, servicii; Tinind seama de aceste cerinţe considerăm că este corect să fie stimulate cu prioritate: agricultura, industria alimentară, turismul, industria de bunuri de consum de folosință medie şi îndelungată și serviciile. Sîntem de părere că, în cazul aplicării unei politici adecvate, bazate pe proprietatea particulară și libera ini- „ şiativă, agricultura și turismul vor genera o bună parte din valuta necesară aducerii la nivelul corespunzător a utilajelor și tehnologiilor necesare asigurării competitivităţii industriiilor prelucrătoare si de asamblare, Este binecunoscut că plata datoriei externe s-a făcut cu prețul a două sacrificii majore. Primul binecu- noscut și, din motive lesne de înțeles, frecvent amintit, este nivelul de trai al populaţiei; al doilea însă, mal putin vizibil pentru publicu! larg este acceptarea unor nivele de uzură fizică si mai ales morală a echi- pamentelor și tehnologiilor cu efecte .catastrofale asupra competitivităţii produselor. Refacerea nivelului

acestora implică eforturi valutare considerabile, Asigurarea acestor resurse valutare se va face pe trei cil: aport valutar propriu, atragerea capita- "Aului străin, împrumuturi de la băncile străine. Ultimele două modalități trebuie considerate cu precauţie deoarece accesul semnificativ al capitalului străin este condiționat de instaurarea fermă a stabilității politice, de promulgarea unei legislații adecvate si de interesele strategice ale țărilor de origine; contractarea de nol împrumuturi la bănci străine de ele inter-guvernamentale — ca FMI, BIRD etc. — sau particulare este de asemenea condiționată de măsuri de austeritate economică si grevată de valoarea dobinzilor care poate fi “fatală în cazul cheltuirii ineficiente sau al unor conjuncturi politico-economice nefavorabile.

Reintegrarea în economia mondială

Al doilea criteriu care trebuie să stea la baza reorientării şi restructurării economiei româneşti este eliminarea viziunii autarhice promovate de comunişti și căutarea complementarităţii cu economiile altor ţări procedind la specializarea în domeniile sau subdomeniile în care nivelul curent este mai apropiat de cel internaţional. Aceasta va permite utilizarea mult mai eficientă a resurselor umane și financiare de care dispunem

Dispariţia statului-patron În fine al treilea criteriu determinant al reorientării şi restructurării economiei naționale, în viziu- nea P.N.L., constă în reducerea pe cit posibil a dependenței de resurse existente în afara ţării. În acest sens va trebul ca, pe baza unei analize exhaustive a situaţiei existente, să se întocmească balantele consumurilor per tipuri de resurse minerale și energetice principale evidentiindu-se ponderea importului pentru fiecare tip. Se vor analiza apoi, comparativ, eforturile necesare pentru reprofilarea unor sectoare si cele necesare pentru asigurarea resurselor valutare aferente importurilor avindu-se în vedere mai multe strategii pe termen lung. În ultima fază a revoluţiei economiei liberale se va proceda la consolidarea sectorului particular obiectivul final fiind minimizarea rolului statului în economie. Acesta igi va menţine numai rolul de la nivelul macro-eco- nomic pentru asigurarea îndeplinirii unor obiective sociale sau din domeniul suveranității naţionale ce nu pot fi lăsate pe seama forțelor pieţei. Printre acestea se numără distribuirea echilibrată în teritoriu

a forţelor de producție, abordarea unor sectoare economice noi, asigurarea corelatiilor între ramuri pentru menţinerea unei evoluţii echilibrate a economiei și realizarea programelor legate de apărarea naţională. Statul va trebui deci să renunțe la monopolul asupra deciziilor economice atît în ceea ce priveşte plani- ficarea cit și conducerea centralizată şi să treacă la folosirea intensivă a pîrghiilor disponibile în legislație si în politica financiară și vamală. Va trebui să controleze fluxurile de capital prin întermediul impozite- lor şi a dobinzilor. Pe de altă parte pe măsura reintegrării economiei românești în circuitul economic mondial este necesar să se analizeze cu atenţie politica vamală care trebuie să fie flexibilă și colectivă. Ca regulă generală, o economie slab dezvoltată are nevoie de un regim vamal protectionist, invadarea pieței cu mărfuri mai ieftine la calitate egală, făcînd invadabile produsele proprii. Aceasta însă, nu favorizează dezvoltarea schim- burilor comerciale cu exteriorul, producindu-se fenomenul de marginalizare a respectivei economii în con-

7

Pagina 9

textul comerțului mondial și făcînd imposibilă afilierea el la uniunile economice internaţionale care practică libera circulaţie a mărfurilor. | Pe de altă parte, obţinerea la export a unor tarife vamale preferentiale este în raport direct cu gran dul de integrare in sistemul economic mondial, al unel deschideri. cit mal largi către vest. ..

Asigurarea convertibilitatii monedei Ca urmare, starea de subdezvoltare și izolare a economiei româtiești, nu poate fi cofhbătută decit, prin- tr-o trecere directă și deschisă către economia de piață, către atragerea de tehnologie şi capitaluri; către singura formă de proprietate ce poate asigura o dezvoltare economică rapidă, armonioasă si eficientă, proprietatea privată. În cadrul ultimilor pași ai strategiei liberale de restructurare a economiei se va aborda și se va solu: tiona problema convertibilitdtii monedei nationale ca simbol al deschiderii țării către circuitul economic mondial. Trebuie subliniatînsă că este vorba de o problemă deosebit de complexă cu două aspecte majore, Inter- dependente; convertibilitatea internă si cea externă. - Inconvertibilitatea internă se manifestă prin faptul că lichiditatile nu pot fi convertite în bunuri, din lipsa acestora de pe piaţă, fortind populația la așa-zisa „economisire forțată”, aspect revelator al decone- xiunii între economia reală si monedă, În lipsa unor date exacte estimăm valoarea acestor „economii”! la cca

300 mid lei. De asemenea, într-o economie centralizată, nivelul prețurilor reflectînd prioritățile politice și sociale ale guvernului, lipsa unei baze reale-a acestoră nu permite o evaluare corectă a valorii monetare a monedei proprii. Ca urmare, decretarea convertibilității externe (de schimbare contra alteia) fără a-i asigura converti- bilitatea internă (schimbare contra bunuri și servicii) va. conduce în mod cert la depreciere imediată. și în termen scurt chiar la dispariţia ei de pe piaţă. Pe de altă parte, în momentul liberalizării preţurilor lipsa de bunuri în raport cu puterea de cumpă- rare disponibilă (tradusă prin economisirea forțată) !va conduce cu siguranță la inflație galopantă, fără o creș-- * tere corespunzătoare a volumului producţiei și serviciilor precum şi a oferirii posibilităților de investire, volumul cel mai mare al absorbirii disponibilitatilor, putindu-se realiza, îîn domeniul imobiliar și, în mod deo- sebit prin procesul de privatizare al întreprinderilor de stat respectiv prin oferirea posibilității de achizi- tlonare de parti sociale,

| Într-o economie centralizată,. inenţinerea inconyertibilităţii Externe este posibilă prin efectuarea unul comerț exterior, echilibrat pe fiecare zonă:monetară, exportul fi fiind singura modalitate de procurarea ‘devi- zelor necesare importurilor, schimburile fiind, prin urmare limitate. Reconstrucţia economică însă, nu poate fi realizată așa cum s-a arătat mai sus, decît prin import masiv de tehnologie, echipamente, bunuri de consum etc, ce nu pot fi obținutenumai:din veniturile prin devize proprii si ca urmare apare necesitatea atragerii de capitaluri . din exterior... . . \ _ Investitorul străin însă, nu va fi dispus să investească devize “pentru obținerea: unor. profituri :Într-o monedă neconvertibilă, care nu este în măsură să îl garanteze repatrierea, profiturilui. Concluzia este deci că România se va putea deschide larg către economiile dezvoltateîn condițiile, menţinerii inconvertibi- lității monedei dar, a declara o monedă convertibilă nu este suficient. Pentru a deveni o realitate sîntem obligați la reforme structurale, la realizarea cît mai rapidă a unei economii bazate pe un sector predominant

privat care în același timp va permite eliberarea prețurilor şi avansarea situației monetare. Strategia de restructurare economică propusă. de Partidul National Liberal, așa cum a. fost schitata în cele de mai sus, implica, evident, surmontarea unor dificultăți importante care pot provoca anxietate. Cu toate acestea premizele de la care pornim — un popor talentat si harnic, o tard frumoasă si bogată, soldul pozitiv al datoriei externe — ne permit să afirmăm că pariul cu noi înşine poate. fi cîştigat. Este însă esen- tial ca la conducerea țării să fie lăsaţiîn fine cei capabili. În caz contrar vom avea o nouă i Dimineaţă pierdută ..nae

Pagina 10

anemia

REVOLUŢIA LIBERALĂ ÎN INDUSTRIE

Desi a fost considerată de vechiul regim ramura prioritară a economiei nationale acordîndu-i-se în consecinţă o atenție sporită inclusiv în ceea ce privește alocarea fondurilor de investiţii, industria româ- nească este în mod paradoxal (?) într-o stare de cvasifaliment. Exprimată în modul cel. mai sintetic, politica PNL în acest domeniu — în care includem şi ramurile „adiacente: construcţii, transporturi. şi. telecomunicaţii — constă în asigurarea competitivităţii produselor şi serviciilor românești pe plan internațional. - - Premizele de la care pornim au și elemente pozitive, în primul rînd forţa de muncă ieftină în raport cu ceea ce se practică pe plan international la nivele de calificare similare. | Pentru a deveni competitivă industria românească va trebui să parcurgă un proces complex de renta- biliizare, restructurare şi reorientare. | Înainte de a prezenta elementele specifice ale politicii PNL în acest domeniu, reamintim că sursa „primară a tuturor deficienţelor existente o constituie numărul enorm de restricții legislative și adminis-

trative existente. i Ca urmare, primul pas, indispensabil pentru deblocarea mecanismelor ce compun sectorul industrial, constă în eliminarea acestor restricții. Să le enumerăm pe cele mai importante. Centralizarea si birocratizarea deciziilor. Situaţia actuală din industria românească se poate asemăna sugestiv cu aceea a ocupanților unui automobil aflat în mers dar al cărui conducător nu-are voie să mane- vreze volanul şi celelalte comenzi decit atunci cînd primește ordine din afară si numai în concordanță cu acestea. Ocupanţii automobilului sînt făcuți apoi vinovați de mişcarea incorectă a automobilului. „. Prima condiţie a normalizării situaţiei este asigurarea premizelor unei conduceri corespunzătoare Aceasta înseamnă ca atributele indispensabile practicării actului de conducere să revină celui însărcinat. cu aceasta, Directorul întreprinderii trebuie să poată decide liber: — profilul si programul de fabricație;

— dimensiunea și structura forței de muncă; — structura funcțională a întreprinderii; — politica financiară; | — nivelele de salarizare și modalitățile de promovare; — politica de prețuri; — modul de utilizare a profiturilor; — politica de investiţii; — politica de cooperare cu alte companii; Numai în cazul în care dispune de controlul acestor elemente conducătorul unității își poate asuma răspunderea complexului de decizii care să determine o activitate profitabilă. În momentul de față majoritatea acestor atribute ale conducerii aparţin organismelor centrale. După cum este cunoscut la baza procesului decizitional stă analiza informaţiilor despre organizația condusă. Dar

datorită distanței dintre locurile de adoptare și respectiv implementare a deciziilor, informaţiile ajung incomplete si puternic distorsionate de „filtrele birocratice” intermediare. De aceea, chiar psresupunind existenţa la nivelul central a unor factori de decizie competentă și a unei strategii adecvate, ceea ce de regulă nu este cazul, deciziile vor fi eronate fiindcă se vor baza pe date eronate. Mai mult, nu „există nici un motiv ca factorii perturbatori să acționeze. și în timpul transmisiei inverse a deciziei în jos. În fine, nu rareori, organismele economice manifestă fireşti reacții de respingere autoimune fata de deciziile de natură a le induce ,,boala’’ in loc de însănătoșire. Efectele se cunosc. Dacă îngrădirile vor dispare, atunci se va putea soluţiona, relativ simplu, o altă boală cronică a indus- triei noastre: modalitatea de desemnare si înlocuire a directorilor. Se cunoaşte că în timpul vechiului regim determinante erau dosarul, gradul de servilism politic, p(ilele), c(iubucele), r(elaţiile). Din nefericire, după revoluţie, s-a ajuns la o nouă aberaţie: alegerea directorilor de către subordonați !. Într-un cadru economic

corect, soluția este clară: consiliul de administraţie fixează, între anumite limite, obiectivele privind profi- turile esalonate în timp. În paralel se implementează o metodologie de evaluare a performanţelor companiei

9